Categorie: Dezvaluiri

 A fost găsit fără suflare, în curtea casei sale din Mărăcineni, Viorel Bolovan, zis Ciobică, denunțătorul Cartelului de la Mărăcineni.Personaj cheie în acest dosarul Amfora,Viorel Nicolae Bolovan, a făcut mai multe denunțuri, atât în fața procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, cât și a celor de la DNA, structura centrală. În denunțurile sale, Viorel Nicolae Bolovan, fost administrator al firmei fantomă SC Odeon SRL Mărăcineni, a dezvăluit cum societatea a fost deținută în trecut de controversatul om de afaceri Stelică Crăciun și mecanismele evaziunii fiscale prin facturi fictive în baza cărora au fost deduse sume colosale sub forma rambursărilor de TVA, scrie Jurnalul de Argeș.

 În denunț, Bolovan a dat numele unor polițiști, procurori și judecători din Argeș sau de la București care s-au aflat în stricta intimitate a controversatului afacerist Stelică Crăciun, cumnatul primarului de la Mărăcineni, Nicolae Dascălu și partener de afaceri al lui George Hoțu.

Compania clujeană Deltamed a primit un contract fără licitație de la OFICIUL NAȚIONAL PENTRU ACHIZIȚII CENTRALIZATE în valoare de jumătate de milion de euro. ONAC a cumpărat de la societate ventilatoare medicale chinezești cu prețul de 22.000 euro/bucata în situația în care pe piață aceste aparate se vând cu sume de cuprinse între 10.000 și 15.000 euro, fără discountul pe care îl acordă, de obicei, firmele, scrie Gazeta de Cluj.

Însă, partea cea mai consistentă din achiziția de ventilatoare medicale făcută de ONAC, în valoare de 5,7 milioane euro, fără TVA, a mers către subsidiara din România a companiei americane General Electric. Și acest contract a fost atribuit tot fără licitație.

Luna trecută, ONAC a semnat cu firma clujeană Deltamed contractul în valoare de 440.000 euro, fără TVA, pentru furnizarea de ventilatoare medicale model SV 300. Astfel, societatea condusă de Dan Gorgan va vinde către ONAC 20 de bucăți de ventilatoare medicale model  Mindray SV 300, la prețul de 22.000 euro/bucata.

Însă, un aparat Mindray SV300 costă, pe site-ul Cardomedical, firmă care comercializează aparatură medicală, puțin peste 10.000 de euro. O altă societate care comercializează aparatură medicală a transmis o ofertă de preț pentru un ventilator medical de acest tip în valoare de 15.400 euro. Iar reprezentantul societății a fost extrem de dornic să vândă aparatura în condițiile unui ”discount avantajos” în cazul unei comenzi ferme.

Celălalt contract încheiat între ONAC și General Electric Medical Systems Romania SRL, în valoare de 5.790.000 euro, fără TVA, pentru achiziția a 300 de ventilatoare medicale model Carescape R860, la prețul de 19.300 euro/bucata, a fost dat tot fără licitație publică.

De această dată, prețul afișat de Cardiomedical a fost de 5,555 dolari pentru un ventilator medical model Carescape R860.

În cazul atribuirilor ambelor contracte motivul pentru neorganizarea licitațiilor a fost ”extremă urgență” ”Achiziția de echipamente medicale pentru constituirea stocurilor de urgență medicală în baza OUG nr. 11/2020 cu modificările și completările ulterioare”.

Firma Deltamed, unul dintre principalii furnizori de ambulanțe și aparatură medicală de specialitate, a câștigat contracte de zeci de milioane de euro de la stat. Între 2010 și 2012, SC Deltamed, firma clujeanului Dan Gorgan, a câştigat peste două milioane de euro de pe urma licitaţiilor organizate de diverse administraţii judeţene care au dorit să cumpere ambulanţe tip SMURD şi aparatură conexă serviciilor medicale de acest tip. La data respectivă, Ministerul sănătății a cumpărat centre mobile pentru recoltarea sângelui în valoare de peste un milion de euro. Afacerea a fost făcută prin intermediul subsecretarului de stat din Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat, unul dintre apropiaţii patronului SC Deltamed, Dan Gorgan. 

de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics

”Funcția de președinte are și avantaje: a doua zi după ce am fost ales, mi s-au secretizat notele din liceu” spunea unul dintre cei mai mucaliți politicieni, Ronald Reagan. În cazul premierului desemnat Vasile Cîțu, pare-se că nici nu s-a mai așteptat validarea, că i s-a și secretizat trecutul de studii. Și e mare păcat, pentru că există semne de întrebare mari cît roata carului în cazul său, ba chiar acuzații extrem de grave. Să dezvelim, deci, în rîndurile care urmează, un colț al trecutului viitorului premier, pentru că e foarte important, cînd vine vorba de omul care ne va conduce destinele, și încă într-un moment extrem de dificil pentru țară.

După o modă cam suspectă în ultimii ani, C.V.-ul oficial al senatorului PNL Florin Cîțu, născut în 1972, începe abia după Revoluție, cînd aflăm că între 1992-96 a obținut o diplomă de licență în Economie/Matematica la Grinnell College, Iowa, USA. Între 1997-1999 și-a luat și un masterat la Iowa State University, Iowa, apoi a făcut studii doctorale între 1999-2002 la aceeași universitate, nefinalizate, însă.

Practic, între 1992-2002, Florin Cîțu a învățat și a tot învățat, de la fața locului ori de la distanță, în statul american Iowa.

Colegiul privat Grinnell, să o spunem, nu e chiar crema universităților americane și e axat, în principal pe arte liberale, cel mai faimos absolvent fiind Gary Cooper. Prin arte liberale se înțelege discipline ca filosofia, psihologia, logica, lingvistica, literatura, istoria, sociologia ori științele politice. Dar nu e nici un colegiu de lepădat, să fim corecți. Florin Cîțu chiar are motive de mîndrie să dețină o diplomă din țara cu cel mai solid învățămînt din lume.

Doar că există, cum spuneam, serioase semne de întrebare.

La începutul lunii decembrie, presa vîlceană – județul său de baștină – aruncă pe piața informații terifiante.

”Valceanului Florin Cîțu, 47 de ani, ministru liberal al Finanțelor, nu i-a prea placut cartea in adolescenta! Chiar daca acum se lauda cu tot felul de diplome universitare obtinute prin America, Cîțu a avut mari probleme cu sistemul de invatamant din Valcea! Surse din Inspectoratul Scolar Valcea ne-au confirmat informatia ca musiu Cîțu a obtinut in anul 1988, la examenul de treapta la Liceul Energetic din Ramnicu Valcea, nota 4 si a fost nevoit sa studieze la… scoala profesionala! In acest moment au fost puse in functiune relatiile familiei Cîțu si directorul liceului din acea perioada, profesorul Ion Urea, l-a mutat din pix pe tanarul Cîțu la liceu! Dupa terminarea studiilor liceale, actualul ministru a dat examen la Academia de Studii Economice Bucuresti – fara succes, de vreo doua ori, dupa care s-a lasat pagubas intrand la o universitate privata Romano-Americana. Din acest punct se cunoaste traseul, pe filiera SIE (spun gurile rele)” scrie Ziarul de Vîlcea.

Vineri, aceeași publicație revine cu informații care măresc suspiciunile:

”Directorul Colegiului Energetic din Ramnicu Valcea, Mihai Simion, refuza sa raspunda la solicitarea Ziarului de Valcea (adresa formulata in baza Legii 544/2001) cu privire la informatii despre fostul elev al liceului – Florin Citu, actual ministru de Finante si, potrivit ultimelor informatii, viitorul premier al Romaniei. Avand in vedere functia de inalta demnitate publica a fostului elev al Colegiului Energetic (promotia 1990), interesul public si jurnalistic in legatura cu dosarul de elev al lui Florin Citu este firesc, legitim si legal. Asadar, nu intelegem reticenta preotului Simion, directorul actual al Colegiului Energetic! Pe surse am aflat ca Simion a primit directiva clara de la liberala Mihaela Andreianu, sefa Inspectoratului Scolar Valcea, in sensul securizarii dosarului de elev al lui Citu. Ziarul de Valcea nu se opreste aici – vom actiona in instanta Colegiul Energetic pentru a obtine informatiile din dosarul lui Florin Citu”.

Nu sună prea bine.

Să o luăm metodic.

Colegiul Energetic, cum se cheamă azi, absolvit de Cîțu în 1990, este fostul Liceu Industrial Energetic, înființat prin anii 70 și patronat de Ministrul Energiei Electrice, cu misiunea de a asigura cadrele necesare construirii şi exploatării hidrocentralei de pe Lotru-Vîlcea.

Un liceu de provincie, nu chiar cireașa de pe tortul învățămîntului comunist.
Presa vîlceană susține că Florin Cîțu a ratat la treapta a doua chiar și acest liceu modest, cu o notă execrabilă, 4, care nu i-a permis nici măcar redistribuirea la seral, după normele vremii, ci doar la școala profesională.
Cu pile și relații, el reușește un transfer direct înapoi la liceu și termină cursurile la zi, cel mai probabil în 1990.

Între 1990 și 1992 nu avem cunoștință ca premierul desemnat să fi intrat la vreo facultate a vremii, că o fi sau nu adevărat ce scrie Ziarul de Vîlcea, că ar fi încercat repetat la ASE, fără succes.

Apoi, în 1992, bomba-bombelor: absolventul de liceu industrial energetic vîlcean devine student la un colegiu american, pentru următorii 4 ani, plus alți 2-3 de masterat, plus studii doctorale.

Cum?

Contacte între Florin Cîțu și Grinnell College au existat fără îndoială.
De pe siteul colegiului aflăm că liberalul a jucat fotbal european în echipa universitară.
Și mai descoperim că după ce a devenit senator și ministru, Cîțu s-a repezit să trimită colegiului o poză cu el în parlament, care a fost postată drept ilustrație a secțiunii de științe politice, o secțiune mai puțin reprezentantivă pentru Grinnell, ce-i drept. (Oricum, Cîțu a luat diploma în matematică/economie).

Cel mai interesant, însă, găsim în revista colegiului un interviu luat cîndva, după 2016, lui Florin Cîțu de către editorul Michele Regenold, care sporește exponențial misterul studiilor acestuia.

Ce aflăm din interviu: Florin Cîțu explică felul în care a ajuns student în SUA.
Spune el că a avut noroc. ”Fortune smiled”.

Norocul unui puști cu o copilărie dificilă în comunism – dintr-o familie care nu a avut legături cu Partidul Comunist, ține să precizeze – de a întîlni un absolvent al Grinnell, nu aflăm numele, care venise să predea în România timp de un an, prin 1991-92 și care, se lasă de înțeles în afara unor afirmații concise, l-ar fi ajutat să meargă în Iowa.
A plecat din România cu o singură pereche de pantaloni și niște ghete stil cowboy pe care nu le-a purtat niciodată.

Ani buni mai tîrziu, intrarea în politică s-a produs într-un mod extrem de original, mai spune Cîțu.
Mai precis, în 2016, un prieten politician al cărui nume nu îl livrează, de asemenea, i-ar fi cerut ajutorul în campania electorală.
Asta însemnînd să accepte să candideze pentru PNL, astfel încît prietenul în cauză să poată exploata imaginea sa pe afișele electorale. ”Poți să te retragi oricînd vrei” îi dăduse asigurări prietenul liberal, în caz că nu i-ar fi plăcut politica.
S-a nimerit să îi placă, însă, așa că a rămas.
Deși e greu pe Dreapta, în România, din cauza preferinței românilor pentru PSD, se plînge Cîțu în interviu.
Și mai aflăm de aici că liberalul e un susținător al drepturilor LGBT și al libertății de inițiativă economică, lucru lăudabil, am spune.
Mai aflăm de la premierul desemnat că odată a vrut să își aducă dobermanul în Parlament, dar i s-a explicat că protocolul nu permite acest lucru.
Poate se modifică după alegerile recente.

Cîțu explică, totodată, secretul succesului său ca politician prin faptul că, între altele, are umor și se adresează direct publicului, inclusiv prin Facebook.

Și mai dezvăluie că s-a perfecționat cu ajutorul unui specialist în comunicare, pentru că de cîte ori avea de a face cu presa, se înroșea la față ca racul, de emoție. ”Acum însă, eu ocup prim-planul, întotdeauna”.
În plus, premierul desemnat nu se lasă încorsetat în normele rigide ale ținutei de politician, păr scurt, pieptănat peste cap și costum scorțos, preferînd plete și haine sport.

Iar cînd merge la talk-showurile TV din România, aduce substanță respectivelor emisiuni.
”Nu fac compromisuri (în politică n.n.), pentru că pot oricînd să fiu bancher” mai declamă el.

Desigur, cei de la ING Bank au avut altă părere cînd l-au dat afară cu scandal, prin 2011, dar accidente se pot întîmpla oricui.

Biografia oficială a lui Florin Cîțu, cel puțin în materie de studii, e complet paralelă cu cea furnizată de presa din Vîlcea.
De unde aflăm că el ar fi intrat în 1992, la Universitatea privată Româno-Americană, înființată în 1991. Acea universitate care a produs celebrul scandal EBA, care își trecuse în CV studii la o facultate americană, dar s-a aflat ulterior că fusese doar o vizită de cîteva săptămîni mari și late, fără nicio diplomă. „Este mult mai desteapta decat o credeti, este totusi un copil care a terminat in Statele Unite in James Madison University. Si-a echivalat studiile si aici, vorbeste foarte bine o limba straina” spusese public tăticul Băsescu, însă. Minciună cu premeditare, spulberată de presă.

Și totuși.
Nu ne vom însuși acuzațiile extrem de grave din presa vîlceană.
Ci vom lua de bune strict afirmațiile lui Cîțu.
Conform cărora în 1992 a început studiile la o școală americană.

Dar vom îndrăzni să ridicăm două mici probleme, făcînd o conexiune și cu povestea altui absolvent cam controversat de studii internaționale, Vlad Voiculescu.

Prima e cît de bine putuse Florin Cîțu să învețe limba engleză la un liceu energetic vîlcean pînă la nivelul reclamat de cursurile unei universități americane?
Ne amintim că Voiculescu recunoscuse onest că nu știa germana în facultate, o bună perioadă, și fusese nevoit să își traducă cursurile cu dicționarul. Cîțu o fi avut și dicționar la el lîngă unica pereche de pantaloni și ghetele cowboy?

A doua e cea care contează cu adevărat.
Cine i-a plătit studiile americane lui Cîțu?

Aflăm, dintr-o investigație pe net, că la ora actuală, un an de studii la Grinnell College costă 63.383 de dolari, dintre care 48.758 școlarizarea, 900 de dolari manualele, 11.980 de dolari cazare și masă, 2.200 alte cheltuieli.
Colegiul nu acordă burse, ci doar facilitează studenților granturi și credite.

Cu ajutorul unui calculator online de inflație aflăm că suma de acum însemna cca.35.000 de dolari pe an la nivelul lui 1992.
Bani la care s-ar fi adăugat, desigur, sume deloc neglijabile necesare transportului și altor situații.
În 1992, 35.000 de dolari însemna o avere în România, bani care ar fi putut lansa o afacere frumușică.

În 4 ani de studiu, vorbim de aproape 150.000 de dolari.
Dar asta nu e tot: pentru masteratul la Iowa University, taxele actuale sunt de cca.85.000 de dolari pe an, sau cca.52.000 de dolari din 1996.

În povestea siropoasă a lui Vlad Voiculescu, au intervenit slujbele pe care spune că le-a practicat din prima, ca și ajutorul unei mătuși care locuia în Viena, locul studiilor sale.
Povestea lui Cîțu nu spune nimic: nici despre bani, nici despre eventuale burse, nici despre neamuri peste Ocean, nici despre vreun cîștig la loterie șamd.

E doar povestea (prea) succintă a unui tînăr vîlcean care în decurs de doi ani a sărit de pe băncile unui liceu energetic provincial pe cele ale unui prestigios colegiu american, în perioada atît de tulbure din primii ani post-decembriști.
Mai ceva ca în basmele cu peștișorul de aur.

Una peste alta, marea întrebare e cine a plătit costisitoarele studii în SUA ale lui Cîțu?

Poate ar fi momentul ca premierul desemnat să lămurească el însuși, în spiritul transparenței, semnele de întrebare de mai sus, într-un moment în care cosmetizarea biografiilor pare să fi devenit un sport național care bate oina.

Cazul „Ferma Baneasa”, in care au fost condamnati si jurnalistul Dan Andronic si avocatul Robert Rosu, demonstreaza inca odata stalinizarea justitiei si faptul ca Romania nu are, in fapt, putere judecatoreasca. Prin precedentul creat in acest dosar, din stat de drept, Romania a devenit stat al junglei.Acuzatiile DNA din acest dosar pornesc de la faptul ca Paul Lambrino, Remus Truica, avocatul Robert Rosu si altii au facut demersuri pentru punerea in executare a doua hotarari judecatoresti definitive si irevocabile care in opinia DNA sunt „abuzive” si „nelegale”, pe aceasta premiza construindu-si DNA acuzatiile de abuz in serviciu.
Repet, pentru a fi clar: doua hotarari judecatoresti DEFINITIVE si IREVOCABILE, adica care au trecut prin trei instante (fond, apel si recurs), in opinia DNA sunt nelegale, prin urmare cei care au facut demersuri pentru a le pune in executare au incalcat legea si trebuie sa mearga la puscarie, scrie europarlamentarul PNÂCD, Cristian Terheș, pe facebook.

DEMONSTRAȚIA LUI CRISTIAN TERHEȘ:
In justificarea argumentului ca aceste hotarari definitive si irevocabile sunt nelegale, DNA i-a audiat ca martori pe judecatorii Adrian Cojocaru si Marius Cristian Ispas care au pronuntat aceste hotarari in prima instanta in 2003 si 2005, acestia declarand la DNA in 2016 si la Curtea de Apel Brasov in 2018, dupa peste 13 ani, ca hotararile respective pe care le-au pronuntat au fost gresite.
Nu doar rationamentul DNA, dar atitudinea acestor judecatori ce-si reneaga propriile hotarari, arunca in aer tot ceea ce inseamna putere judecatoreasca, independenta justitiei si principiul securitatii juridice, ce are la baza principiul autoritatii de lucru judecat.
Voi prezenta extrase din depozitiile ca martori ai acestor judecatori si din argumentele DNA pentru a vedea aberatiile sustinerilor din dosar si presiunile pe care DNA le facea asupra judecatorilor, pentru a le confirma acuzatiile.
Prin precedentul creat de aceasta cauza, in acest moment in Romania nu mai exista nici o securitate juridica, orice hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila ce stabileste un drept unei parti putand fi oricand, chiar si peste zeci de ani, „renegata” de judecatorul care a dat-o, iar cei care isi cer drepturile in baza ei risca sa fie acuzati de abuz in serviciu si grup infractional organizat, fiind pasibili de puscarie. 
In acest moment Romania nu mai are justitie si a intrat efectiv in dictatura, devenind o obligatie civica pentru fiecare sa facem absolut tot ceea ce tine de noi pentru restabilirea democratiei. 
Indiferent de cum isi va motiva ICCJ hotararea de condamnare, ce voi prezenta mai jos sunt acte si fapte DEJA consumate in administrarea acestei cauze, ce dovedesc abuzul si incalcarea regulilor minimale ale statului de drept.
================================

1. Depozitiile judecatorului Cojocaru Adrian
Audiat de DNA Brasov pe data de 30.03.2016, cu privire la o hotarare pe care a dat-o in 2003, acest judecator declara urmatoarele:
„Hotararea pe care am dat-o o consider astazi ca fiind una CRITICABILA, actiunea ar fi trebuit respinsa ca inadmisibila pentru ca se putea face o actiune in realizarea dreptului si astazi as respinge o astfel de cerere. […]
Intrebare procuror: De ce hotararea nu are motivare in drept?
Judecator: Am omis si hotararea este criticabila si sub acest aspect. […]
Intrebare procuror: Daca au mai fost cazuri in care ati admis astfel de actiuni in constatare intemeiate pe art. 111 Cod de procedura civila in spete privind reconstituirea dreptului de proprietate pe legi speciale.
Judecator: Nu imi amintesc sa fi pronuntat alte hotarari asemanatoare.”
——————————————————————-
Audiat in fata Curtii de Apel Brasov pe 02.03.2018, judecatorul Cojocaru declara: 
„Judecator: Îmi mențin declarația dată la parchet. Judecător fiind am dat o hotărâre judecătorească și atât. De acum 14-15 ani nu imi mai amintesc.
Întrebare procuror: V-a fost arătată sentința la urmarirea penală, Ce părere aveți despre motivare, admisibilitatea ei?
Răspuns: E posibil să fie criticabilă sub anumite aspecte, de pildă că am uitat să indic temeiul de drept.
Întrebare procuror: Sub alte aspecte ar fi criticabilă?
Răspuns: Nu cred.
Întrebare procuror: Ați spus la urmărire penală, că acțiunea ar fi criticabilă pentru că ar fi trebuit respinsă ca inadmisibilă pentru că se putea face o acțiune in realizarea dreptului și că la momentul la care a dat declarația ar respinge o acțiune formulată în acea manieră? Mențineți această afirmație?
Răspuns: Da. […]
Întrebare avocat inc. Al României Paul Philippe: Pentru ce se dezice in prezent de această hotarare si spune că ar fi trebuit respinsă?
Răspuns: Ați înțeles greșit. Este posibil ca la momentul de față să fi avut o altă părere. 
Întrebare avocat inc. Al României Paul Philippe: Pe ce vă întemeiați această părere?
Răspuns: PE FAPTUL CĂ SUNT ȘI EU OM ȘI ANII AU TRECUT ȘI AM O VÂRSTĂ.
Întrebare avocat inc. Al României Paul Philippe: Aveți alte considerente cu privire la pronunțarea acelei hotărâri?
Răspuns: Nu.
Întrebare avocat inc. Al României Paul Philippe: Ați afirmat și in cursul urmăririi și acum că nu trebuia admisă această acțiune?
Răspuns: Avand in vedere altă experiență de la momentul de față, alte date, este posibil să nu o fi dat.”
================================
2. Depozitiile judecatorului Marius Ispas
Audiat de DNA Brasov pe data de 19.04.2016, cu privire la o hotarare pe care a pronuntat-o in 2005, judecatorul Ispas declara urmatoarele:
„Judecator: Mi s-a prezentat si am citit sentinta pe care am pronuntat-o si arat ca motivarea NU ESTE CEA MAI REUSITA, dar eram la inceputul carierei mele de judecator si aveam multe dosare pe rol. Probabil ca am considerat ca nu s-a dovedit o cauza de nulitate absoluta contemporana actului emis. Oricum hotararea a fost mentinuta in caile de atac.”
——————————————————————-
In fata Curtii de Apel Brasov, audiat pe data de 02.03.2018, judecatorul Marius Ispas declara:
„Asa cum am spus si domnului procuror care m-a sunat la serviciu, am fost sunat si mi s-a spus ca ar trebui sa fiu citat in calitate de martor DESI EU NU SUNT MARTOR, dar nu exista alt instrument. M-am deplasat la sediul DNA Brasov si mi s-a spus ca exista un dosar penal in legatura cu mai multe terenuri. […]
In legatura cu aceste aspecte AS DORI SA PUN IN DISCUTIE DACA UN JUDECATOR POATE FI AUDIAT CU PRIVIRE LA SOLUTIA DINTR-O HOTARARE JUDECATOREASCA. Acest lucru pune in discutie calitatea mea de martor. La momentul respectiv la parchet am spus aspectele acestea, dar mi s-a spus ca e complicata situatia, ca ar mai fi si alti colegi implicati in aceasta problema. 
Am fost intrebat daca au existat influente in luarea deciziei, eu am spus ca nu.
Am spus ca hotararea a mers in caile de atac, apel si recurs, si a ramas definitiva prezumandu-se ca reprezinta adevarul. M-a intrebat cum cred eu ca va recupera statul terenurile. […]
Intrebare procuror: La urmarire penala nu ati vrut sau nu vi s-a dat declaratia sa o cititi?
Judecator: Nu imi mai amintesc, cred ca MI S-A DAT O FOAIE SI AM SPUS „AM INCREDERE IN DVS SI AM SEMNAT”.
Intrebare procuror: Este admisibila o actiune in constatare daca poate fi introdusa o actiune in realizarea dreptului?
Judecator: Nu vreau sa imi dau cu parerea si pentru ca acele aspecte au intrat in puterea de lucru judecat.
Intrebare procuror: Daca exista aceasta autoritate de lucru judecat, cu referire la o hotarare de validare, daca aceasta autoritate poate fi opusa unui alt titlu de proprietate?
Judecator: Nu cred ca este admisibil sa imi dau cu parerea, pentru ca sunt un martor. […]
Intrebare avocat: Cu prilejul audierii la urmarire vi s-a aratat hotararea pe care ati pronuntat-o si vi s-au pus intrebari cu privire la considerentele acelei hotarari?
Judecator: Da.”
================================
Desi cele doua hotarari au devenit definitive si irevocabile, adica au fost verificate de alti 5 judecatori, pornind de la marturia celor doi judecatori Cojocaru si Ispas, DNA ii acuza pe inculpati, inclusiv pe avocat, ca au facut demersuri pentru punerea in executare a unei hotarari judecatoresti abuzive, netemeinice si negale. Citez extrase din rechizitoriu:
„Prin sentinta civila nr. 1872 din 26.06.2003 a Judecatoriei Buftea [pronuntata de judecatorul Cojocaru – n.n.] s-a admis actiunea formulata de inculpat prin mandatar si s-a constatat ca acesta este indreptatit sa beneficieze de 10 ha de padure in localitatea Snagov. […]
HOTARAREA ESTE UN ABUZ, actiunea in constatare fiind inadmisibila la acel moment, exceptie pe care judecatorul a si invocat-o la termenul de judecata in sedinta publica, asa cum rezulta din declaratiile martorilor audiati, prezenti atunci in sala de judecata. Ulterior, urmare a discutiilor cu primarul Biris Teodor si Gostin Marin, judecatorul [Cojocaru – n.n.] a admis cererea, in aceeasi zi.” (pag. 140 din rechizitoriu)
„Prin admiterea actiunii in constatare ca urmare a incalcarii dispozitiilor art. 111 Cod procedura civila, reclamantul nu a mai fost obligat sa-si dovedeasca succesiunea dupa autorul sau, in numele caruia a formulat actiunea, confirmandu-i o calitate pe care in virtutea legii nu o avea.
Sentinta pronuntata este intemeiata pe incalcarea obligatiei legale, profesionale la care era obligata instanta de a analiza admisibilitatea admiterii sau nu a actiunii in constatare. 
Prin incalcarea atributiilor sale de serviciu de a nu analiza admisibilitatea admiterii sau nu a actiunii, instanta a obstructionat cursul procedurii de stabilire a dreptului de proprietate asupra celor 10 ha de padure si a cauzat, prin folosirea autoritatii judecatoresti pe care avea, o paguba adevaratului titular al celor 10 ha.
Este adevarat ca in interpretarea legii diferentele de opinii pot avea consecinte percepute negativ – practica judiciar neunitara – dar si consecinte cu valente pozitive, legate de evolutia sistemului judiciar care, prin interpretare, poate impulsiona evolutia procesului de legiferare. La limita interpretarii judiciare se afla insa buna-credinta astfel incat incalcarea atributiilor de serviciu cu stiinta, cu consecinte vatamatoare pentru o persoana, intra sub incidenta legii penale, in conditiile aplicarii legii in mod egal pentru toate categoriile profesionale. 
Chiar judecatorul in cauza, Cojocaru Adrian, audiat ca martor in dosar (in conditiile prescrierii raspunderii penale pentru abuzul in serviciu) a precizat ca actiunea era inadmisibila, ca nu a mai admis astfel de actiuni si a avut reprezentarea faptului ca hotararea sa va fi folosita doar pentru recunoasterea dreptului de a depune cerere.” (pag. 141 rechizitoriu)
Pe baza acestei hotarari Paul Lambrino a facut cereri de retrocedare.
„Considerand nelegala hotararea comisiei judetene [de retrocedare – n.n.], Regia Nationala a Padurilor – Directia Silvica Bucuresti a actionat in instanta solicitand anularea acesteia, actiune care insa a fost respinsa prin sentinta civila nr. 1496/16.05.2005 a Judecatoriei Buftea [pronuntata de judecatorul Ispas – n.n.], definitiva prin decizia nr. 1075/12.05.2006 a Tribunalului Bucuresti si irevocabila prin decizia nr. 73/22.01.2007 a Curtii de Apel Bucuresti.
HOTARARILE SUNT NETEMEINICE, instantele limitandu-se sa aprecieze doar ca inculpatul Al Romaniei Paul Philippe ar avea dreptul la restituire prin prisma sentintei Judecatoriei Buftea din anul 2003, neanalizand motivele invocate de reclamant cu privire la nelegalitatea hotararii, cu atat mai mult cu cat Romsilva nu fusese parte in acel proces si fata de aceasta nu se putea invoca autoritatea de lucru judecat a hotararii. […]
De altfel, sentinta pronuntata nu este motivata, neexistand la dosar elemente care sa permita o minima analiza a intrunirii conditiilor legii de retrocedare, dar cu toate acestea in procesul declansat de Directia Silvica Bucuresti, in mod inexplicabil instantele au respins actiunea luand in considerare aceasta sentinta a Judecatoriei Buftea, desi aceasta este contrara dovezilor certe depuse din care rezulta ca Al Romaniei Paul Philippe nu indeplineste conditiile legii, oricare ar fi aceasta (Legea 1/2000, Legea 10/2001 sau Legea 247/2005) pentru a i se retroceda padurea.
Sub acest aspect relevanta prezinta si declaratiile date in cauza in calitate de martor de judecatorul [Ispas – n.n.] care a solutionat in fond actiunea formulata de Directia Sivica la Judecatoria Buftea in anul 2004, prin sentinta nr. 1496/16.05.2005, care a precizat de asemenea ca sentinta din anul 2003 a Judecatoriei Buftea era emisa in urma unei actiuni in constatare, inadmisibila, si nu era obligatorie pentru comisia de fond funciar. Cu toate acestea a respins actiunea cu care a fost investit pentru ca nu ar fi identificat o cauza de nulitate absoluta a hotararii comisiei judetene (cu toate ca s-a intemeiat pe o sentinta nelegala, ca nu a fost depusa cerere de revendicare in termenul legii, ca nu a fost respectata procedura la comisia judeteana, ca fostul rege Carol al II lea nu a fost proprietarul padurii revendicate etc). 
Oricum, in sentinta pronuntata martorul [judecatorul Ispas – n.n.] mentioneaza acest fapt, respectiv ca in ce priveste sentinta din anul 2003, instanta a admis o actiune in constatare si nu in realizarea dreptului, ASPECT PE CARE INSTANTELE DE FOND SI RECURS L-AU IGNORAT, DAND VALOARE DE PUTERE DE LUCRU JUDECAT ACESTEI SENTINTE NELEGALE.” (pag. 143-145 rechizitoriu)
=====================================
Pe scurt, in afara cailor de atac, procurorii DNA au considerat ca hotarari judecatoresti definitive si irevocabile sunt abuzive, nelegale si netemeinice, pentru ca asa spun dupa peste 13 ani si judecatorii care au pronuntat hotararile in prima instanta, prin urmare avocatul si ceilalti care isi cer drepturile in baza acelor hotarari definitive si irevotabile sunt infractori. 
Remarcati, insa, ca judecatorii care au pronuntat acele hotarari abuzive, netemeinice si nelegale – in opinia DNA – nu sunt acuzati de nimic. 
Anual in Romania se pronunta sute de mii de hotarari, care devin definitive. Multe dintre acestea sunt pronuntate impotriva Statului.
Oamenii, in baza acelor hotarari definitive, merg la avocati si fac demersuri sa fie pusi in drepturi. 
Dupa precedentul creat de DNA, insa, peste ani, daca judecatorii care au pronuntat acele hotarari vor spune ca hotararile lor sunt nelegale, atat oamenii cat si avocatii care i-au reprezentat trebuie anchetati si trimisi in puscarie pentru ca au pus in executare hotarari judecatoresti pretins nelegale, desi nelegalitatea acelor hotarari, anterior acuzarii, nu a fost constata ca atare de nici o instanta de judecata. 
Pe scurt, daca pana acum hotararile judecatoresti se bucurau de prezumtia de legalitate, pana la proba contrarie, dupa acest caz TOATE hotararile judecatoresti definitive si irevocabile din Romania sunt prezumate nelegale, fiind doar o chestiune de timp pana cand un procuror pune ochii pe o persoana si avocatul acestuia si-i acuze ca au facut grup infractional organizat sa puna in executare o hotarare nelegala. 
In acest moment, prin precedentul creat de acest dosar, nu mai exista securitate juridica, drept la aparare, justitie independenta si putere judecatorasca, Romania devenind, din stat de drept, stat al junglei. 

Citiți aici pensiile Securității plătite direct de la voi din buzunar. Ei nu contribuie cu nimic.Plus. *România plătește pentru 3,8 milioane de pensionari normali care contribuie la pensii 5,8 miliarde lei. Românii scot din buzunar pentru 214.298 indivizi de la Securitate, care NU contribuie la pensii, aproape 8 miliarde de lei. Suntem nebuni. CCR a decis că este discriminare, că pensiile militare trebuie puse în categoria nesimiților speciali, și că Legiuitorul, adică Parlamentul, trebuie să rezolve problema, scrie jurnalista Sorina Matei pe facebook.

S-a distrus mitul și uriașa gogoașă a Securității care a mințit zeci de ani că ei contribuie la pensii, ca sărakii, când ei sunt plătiți direct din bugetul de stat, adică de la voi direct din buzunar, vezi bugetele crescânde ale serviciilor an de an din portofelul vostru. Mișto e că Securitatea face plăți încucișate între ea, tot din banii sărakilor, mai afirmă Matei.

DNA Timișoara i-a trimis luni în judecată, într-un nou dosar, pe fostul deputat PSD de Caraș Severin, Luminița Jivan, o apropiată a lui Liviu Dragnea, și pe omul de afaceri Valentin Armașu. Jivan este fostul lider al PSD Caraș Severin.

Dosarul este unul clasic al turnătoriilor din PSD. Jivan a fost denunțată de Adrian Torma, primarul din Moldova Nouă, a cărui realegere face obiectul unui dosar în justiție.

Conform omului de afaceri implicat în dosar pesedistul Adrian Torma ar fi înregistrat-o pe pesedista Jivan cu tehnică de la DNA.

Conform procurorilor, în perioada noiembrie 2019 – ianuarie 2020 ”în calitate de președintă a organizației județene a unui partid politic, inculpata Jivan Luminița Maria ar fi promis celuilalt inculpat, om de afaceri care oferta în cadrul unei proceduri de achiziții publice de lucrări de reabilitare a străzilor dintr-un oraș din județul Caraș Severin, că se va prevala de ascendentul avut asupra primarului (martor) în virtutea ierarhiei interne de partid și îl va determina să atribuie contractul societăților controlate de omul de afaceri. Pe lângă funcția deținută în partid, inculpata s-ar fi bazat și pe faptul că ar fi contribuit la asigurarea finanțării lucrărilor ce urmau a fi făcute de primărie prin Fondul de Dezvoltare și Investiții (FDI). Promisiunea inculpatei Jivan Luminița-Maria ar fi fost făcută în considerarea faptului că omul de afaceri s-ar fi obligat să ofere sume de bani organizației locale a partidului conduse de inculpată, respectiv ca același inculpat să finanțeze campanii locale de presă favorabile partidului politic având ca scop obținerea unor avantaje electorale”.

Valetin Armașu,omul de afaceri implicat în caz, a vorbit public la un moment dat despre un denunț făcut de primarul orașului Moldova Nouă, Adrian Torma, împotriva sa, denunț susținut și de anumite înregistrări ce ar fi fost efectuate cu tehnică purtată de edilul-șef de la Dunăre, relatează Express de Banat.

Jivan a fost cea care l-a primit în PSD pe Torma când acesta a plecat cu scandal din PNL.

Ambasada SUA de la București a făcut o gafă de proporții cu prilejul decorării procurorului Adrian George Matei, cunoscut ca “devoratorul de pesediști,” când a afirmat în comunicatul de presă că “acesta a coordonat dosarul de anchetă al mogulului media Dan Adamescu, care continuă o campanie foarte vastă de defăimare împotriva lui Matei”.

Dan Adamescu este mort de trei ani. A decedat de septicemie, în urma mai multor cereri de liberări conditionate, amânate. În timpul vieții, l-a acuzat pe procurorul Matei că a încuviințat de mai multe ori cazuri de tortură, pentru care a sesizat instituțiile de resort.

“România liberă,” publicația moștenită de fiul lui Adamescu, intenționează să ceară clarificări de la șeful misiunii diplomatice pentru a oferi probe ale afirmațiilor făcute. În caz contrar, în premieră, Ambasada va fi data în judecată de familia Adamescu.

Adrian George Matei, fără a avea vreo probă materială în dosarul de anchetare a liderului PSD, Liviu Dragnea a cerut instanțelor successive condamnarea sa la închisoare pe timp de 3 ani și șase luni.

Procurorul Matei l-a acuzat pentru o faptă similar și pe fostul ministru al sănătății Florin Bodog, doar că Parlamentul nu a încuviințat ridicarea imunității sale pentru a fi judecat.

S-a remarcat și prin închideri de dosare, cum a fost cel al procurorului general interimar Bogdan Licu și celebrul Microsoft, pentru lipsă de probe.

Anul trecut, secția procurori din CSM l-a pus pe Adrian George Matei interimar la șefia Secției a 1-a de Combatere de Corupției din DNA.

Anul acesta a devenit procuror șef adjunct.

Ambasada a mai decorat jurnaliştii Emilia Şercan şi Mihai Munteanu, cu prilejul zilei de luptă cu anticorupția.

Impostură marca PNL: CV-uri fabricate și ”îmbunătățite”. Liberalul maramureșean cu pretenții de primar/senator, Cristian Niculescu Țâgârlaș și-a fabricat și îmbunătățit cv-ul ca să dea bine în ochii alegătorilor. După exemplul Allen Colban a falsificat rubrica „studii” și și-a asumat Facultatea de Drept la UBB. Am fost contactați de către un fost coleg de facultate care ne-a atras atenția asupra falsului din cv-ul postat pe rețelele de socializare. Ne-a povestit cum Cristi a dat admitere la Drept la UBB și nu a fost admis, nereușind să obțină nota necesară. În acest sens, s-a reorientat spre Facultatea privată de Drept „Dimitrie Cantemir” unde a urmat cursurile deși la acea vreme universitatea respectivă nu era acreditată. La final a susținut examenul de Licență la UBB în urma unui acord între cele două universități, scrie Baia Mare 24.

CE SUSȚINE BAIA MARE 24:

Ne punem întrebarea de ce nu își face public cv-ul? De ce presa nu se interesează de cv-ul acestui domn care a aspirat la funcția de primar, a fost viceprimar, este consilier local și mai nou, candidat la un mandat de senator în Parlamentul României.?Are ceva de ascuns acest domn care dă lecții de morală și de deontologie profesională când își falsifică studiile?Cât poți să fii de impostor să-ți treci în CvVcă ai studiat la o facultate la care ai picat la admitere?Asemenea șarlatani vrea PNL să trimită în Senat? Acest șarlatan a fost viceprimar interimar! Acest șarlatan vrea să reprezinte intersele maramureșenilor în Parlamentul României!Acest șarlatan vorbește despre alții, dar el își falsifică cv-ul!Ce mai contează un mic fals în CV când scopul este unul măreț, iar ținta una notabilă: Senatul României. Ne întrebăm câți dintre colegii din Baroul Maramureș știu de această impostură pusă la cale cu premeditare de Țâgârlaș.L-am întreba pe decanul Baroului Maramureș, Florin Andreicuț dacă știa în momentul în care a filmat un videoclip de susținere că asociază imaginea baroului cu cea a unui impostor. Așteptăm cu interes un răspuns din partea președintelui PNL Maramureș și al decanului Baroului Maramureș legat de falsul în cv al domnului Cristian Țâgârlaș și de ce PNL Maramureș susține asemenea persoane la Senat. �Pe această cale, la fel ca și în celelalte cazuri de falsuri în CV, cerem public retragerea impostorului din cursa electorală și din viața politică. Românii sunt sătui de IMPOSTURA unor politicieni!