Categorie: Cultură

Ultima găselniță a patrihoților de ocazie (Funeriu, Caramitru jr. și alții asemenea) este executarea publică a mestrului Tudor Gheorghe. Motivul: a făcut un spectacol care nu le place. Maestrul e vinovat de delict de opinie! Curat de ”dreapta”: cine nu spune ce vrem noi, e dușmanul națiunii, a scris pe facebook președintele Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgescu (PSD).

Fascism pur! Maestrul are dreptate: TOT DEGEABA! , este concluzia lui Georgescu.

Tudor Gheorghe (74 de ani) a dat replică după ce a fost acuzat că face propagandă pro-comunism şi critică Uniunea Europeană în spectacolul „Degeaba 30“, difuzat recent de Televiziunea Română.

Fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, şi fostul consilier al lui Dan Barna, Andrei Caramitru, l-au criticat dur pe Tudor Gheorghe pentru spectacolul intitulat „Degeaba 30“, difuzat pe 26 ianuarie de TVR.   

Contactat de „Adevărul“, rapsodul Tudor Gheorghe a declarat că, în faţa criticilor şi a acuzaţiilor, preferă să aplice vorba populară „câinii latră, caravana trece“.   

„Nici măcar nu le resping, nu le iau în seamă. Nu mă interesează prostiile pe care le debitează ba unul, ba altul. Nu mă ating. E aşa de normal. Fiecare om are părerile lui. Te laudă mulţi şi te înjură puţini. Dacă nu exista nicio reacţie mi se părea ciudat. Dar bravo lor! Eu cred în ce am făcut şi nu numai eu. O vorbă frumoasă: câinii latră, caravana trece. Dacă ăsta e limbajul lor, să fie sănătoşi. Eu sunt mai delicat“.    Întrebat despre săgeţile trimise spre Uniunea Europeană, cântăreţul s-a limitat la a spune că detractorii săi nu au văzut spectacolul, ci doar au scos din context anumite afirmaţii. El a explicat şi de ce şi-a numit spectacolul „Degeaba“, sugerând că cei care îl critică l-au interpretat greşit. 

„Dacă asculţi tot spectacolul, de la cap la coadă, îţi dai seama despre ce e vorba. Dar ei dacă nu au văzut spectacolul şi doar au luat fragmente… au scos din context. Spectacolul începe cu un omagiu profund, adevărat şi trist pentru cei care şi-au dat viaţa în ’89, pentru cei care au murit ca eu şi noi să stăm liniştiţi, să cântăm şi să putem să ascultăm aceste versuri. Se cheamă «Degeaba», dar nu pentru că nu s-a făcut nimic în ţara asta, ci pentru că o generaţie întreagă nu mai are încredere. E ţipătul de disperare al unei generaţii care se vede debusolată, care nu mai are încredere în capacitatea creatoare a acestui popor, o generaţie care a fost păcălită, care a tot aşteptat şi a tot aşteptat şi nu se întâmplă nimic. Despre asta e vorba, nu că nu s-a făcut nimic. S-au făcut lucruri. A, că avem de toate, da şi e normal să fie aşa. Fiecare înţelege ce vrea şi ce poate“.   

În ceea ce priveşte acuzaţiile că ar face propagandă comunistă, Gheorghe a precizat: „Doamne fereşte, ce înseamnă să nu-ţi dai seama ce vorbeşti. Cum să fiu eu nostalgic după perioada comunistă când tatăl meu a fost condamnat politic 20 de ani, iar eu aruncat în stradă? Cum pot ăştia să spună aşa? Că n-am fost membru de partid, slavă Domnului! Eu n-am intrat în niciun partid politic. Eu am fost interzis să cânt în perioada aia. Mă rog, treaba lor, să fie sănătoşi“. 

Băi Tudor Gheorghe, ia fii atent aici: cât ai fi fost tu de talentat în muzică și versuri! Primul meu coleg de bancă, Cristian Herbei și alți 1000 de oameni nu au murit pentru ca tu să-i dai cu zdranga zdranga la mandolină spunând că a fost degeaba! Băi talent: nu-ți e rușine la senectute să spui că e tot una să iei, când ai chef, avionul spre Paris, cu statul la coadă 4 zile pentru 25 de l de benzină? Băi nenicule! E tot una să vezi banane doar în filme americane sau să cumperi la orice oră din zi sau noapte la colț de stradă?, a scris pe facebook fostul ministru al Educației Daniel Funeriu despre Tudor Gheorghe.

Johnny Mandolină, e același lucru să stai iarna la 10°C sau să te lăfăi în Bali? Nu ți-e rușine ca de la înălțimea talentului cu care te-a înzestrat Dumnezeu să bagi minciuna că „a fost degeaba” în mintea oamenior care au făcut, prin sudoarea frunții lor, țara asta să stea la masă cu Germania, Franța și Spania în loc să facă plecăciuni dictatorilor din Congo și Coreea de Nord?
Mizerabile rapsod: dacă nu era omorât ca un vierme idolul tău, Ceaușescu, eu și mii de ROMÂNI ca mine, care au luat calea pribegiei de tineri, ar fi murit fără să-și revadă frații și părinții, și tu spui că degeaba au trecut 30 de ani? Cine ești tu, mă, să-ți permiți să dai sentințe despre ce au realizat, în 30 de ani, românii? Da, pentru tine degeaba! Nu ai înțeles că lumea evoluează și respură fericire, nu plenare PCR! N-o mai lungesc că e degeaba cu tine, și îți spun atât: să-ți fie rușine, canalie talentată! Să-ți fie rușine nici măcar pentru că ți-ai bătut joc de eforturile a 20 de milioane de oameni! Ci pentru că, la bătrânețe, ți-ai bătut joc de ce-ai făcut o viață întreagă, ți-ai bătut joc de talentul unic pe care l-ai primit de la Natură, ți-ai bătut joc de o țară și oamenii ei, pe care nu cred că ai să-i înțelegi vreodată!Pune-te în genunchi în fața copiilor acestei țări și cere-le iertare! , a mai scris Funeriu.

Dirijorul român Cristian Măcelaru, al cărui nume se regăseşte pe lista laureaţilor celei de-a 62-a ediţii a premiilor Grammy, afirmă că faptul că încă un român este recompensat cu această distincţie dovedeşte că există valori culturale care să fie exemple pentru generaţia tânără, transmite Agerpres.

„Cum nu sunt singurul român care a obţinut acest premiu, mă bucur că au mai existat şi alţi români care au mai primit această distincţie, ceea ce e dovada faptului că există valori culturale cu care ne putem mândri şi care să fie exemple pentru o generaţie tânără care se întreabă unde-şi vor găsi ei locul în societatea globală a secolului XXI. Şi acesta este motivul pentru care mă bucur că un român a câştigat încă o dată premiul”, a declarat Cristian Măcelaru, luni, pentru AGERPRES.

El a mai afirmat că e o mare onoare să fi fost asociat cu acest premiu, iar faptul că votul care decide acordarea acestuia „e făcut de membrii academiei de înregistrări, care sunt toţi cei care au mai făcut alte discuri în trecut, reprezintă „un lucru semnificativ”.

„E, sigur, un premiu care aduce o recunoaştere a unui efort pe care cu toţii l-am depus pentru a crea acest disc cu muzica lui Wynton Marsalis, iar împreună cu Nicola Benedetti şi cu Orchestra Simfonică din Philadelphia am avut posibilitatea să facem această înregistrare care, cred eu, este o lucrare foarte importantă în a defini un stil muzical care este foarte interesant al acestui autor, o nouă voce a unui compozitor pur american, care aduce împreună cu sine elemente de jazz, elemente din lumea muzicii contemporane”, a spus el.

Vorbind despre proiectele viitoare, Cristian Măcelaru a arătat că acestea nu se leagă neapărat de obţinerea acestui premiu.

„Întotdeauna am fost un mare ‘promovator’ al muzicii contemporane, al muzicii secolului XXI. Continui în acelaşi fel cu muzica lui Wynton Marsalis, dar şi cu alţi compozitori, dar, sigur, cu orchestrele mele cu care activez în Koln, la fel şi la Paris. Am multe proiecte cu discuri care vor ieşi cu muzică ‘mai veche’, ca să spun aşa. Dar e un lucru important să creăm aceste ‘lucrări de artă’ în sine, care să rămână ca un testament al frumuseţii pe care o putem aduce lumii în secolul XXI”, a mai spus dirijorul.

Lungmetrajul de ficţiune „5 Minute”, scris şi regizat de Dan Chişu, inspirat din fapte reale, va rula începând de luni în cinematografele din România, transmite Agerpres.

”Într-un cinematograf din Bucureşti rulează un film controversat, despre un cuplu format din două femei. La scurt timp după începerea filmului, câţiva spectatori se ridică şi protestează faţă de comunitatea LGBT, membri ai acesteia fiind prezenţi în sală. Presa a acuzat Jandarmeria că nu a intervenit pentru a pune capăt conflictului în urma căruia un tânăr a fost rănit şi a ajuns la spital. Filmul se concentrează pe povestea omului care a condus echipa de jandarmi în acţiunea de la cinematograf, printr-o investigaţie făcută de o tânără jurnalistă cunoscută pentru reportajele ei neobişnuit de îndrăzneţe”, se arată în prezentarea peliculei.

Din distribuţie fac parte actorii Mihai Călin, Diana Cavallioti, Emanuel Pârvu, Ana Radu, Elvira Deatcu, Adrian Titieni, Gabi Huian şi Aida Economu. Imaginea filmului este semnată de Adrian Silişteanu, montajul – de Letiţia Ştefănescu, sunetul – de Marius Leftărache, scenografia – de Gina Călin, costumele – de Adina Bucur, machiajul – de Dana Roşeanu, coafura – Manuela Simionescu. Producător este Anamaria Antoci.

Ultima zi a lunii ianuarie (vineri, 31 ianuarie – 19.00) aduce la SALA RADIO muzica lui CHOPIN, de la a cărui naștere se împlinesc 210 ani. Delicatețe, sensibilitate, eleganță artistocratică sunt câteva dintre atributele asociate creațiilor sale, care au stârnit admirația marilor artiști și elitelor societății franceze ce frecventau saloanele pariziene. Hugo, Balzac, Delacroix, Lamartine, dar și muzicienii Lizst, Berlioz, Rossini sau Mendelssohn se numără printre cei care au avut privilegiul de a-l asculta pe Chopin la Paris. Acesta și-a dedicat aproape întreaga sa creație exclusiv pianului, purtând atât capacitatea tehnică a instrumentului, cât și virtuozitatea extraordinară cerută interpretului spre limite neatinse până atunci, transmite Rador.
Veți asculta la Sala Radio, Variaţiuni pe o temă de Rossini de Chopin, în aranjamentul pentru flaut şi orchestră al Doinei Rotaru, în interpretarea Orchestrei Naționale Radio și a apreciatului flautist ION BOGDAN ŞTEFANESCU. Acesta are privilegiul de a cânta pe un flaut de aur de 18k, realizat de compania japoneză Muramatsu.
Evenimentul va fi dirijat de TATEO NAKAJIMA, care a studiat la Conservatorul Regal din Toronto și Conservatorul din Utrecht (Olanda). Programul serii cupinde și uvertura Coţofana hoaţă de ROSSINI, Concertino în Re major pentru flaut şi orchestră de CÉCILE CHAMINADE (prima femeie compozitor distinsă cu Legiunea de Onoare a Franței) și Simfonia nr. 3 – Renana de SCHUMANN.

TATEO NAKAJIMA și-a început studiile muzicale ca violonist, fiind ulterior atras de dirijat, și s-a perfecționat în prestigioase instituții de învățământ din Canada, Japonia, Olanda, Elveția și SUA. Cariera sa de dirijor a debutat în Franța (Lyon) și legătură cu România a fost inițiată prin colaborarea cu Opera Națională Română din Timișoara. În stagiunea 1997/98 a dirijat o nouă producție de balet a celebrei Opere de Stat din Viena (Wiener Staatsoper), în coregrafia cunoscutului coregraf Renato Zanella. În stagiunea următoare, a fost dirijor și director general al companiei private de operă International Donau Opera.
Începând din anul 2001, Tateo Nakajima a început să se concentreze asupra unei noi pasiuni: design și acustică pentru mari săli de concerte din lume, printre instituțiile pe care le-a consiliat numărându-se: National Forum of Music – Wroclaw (Polonia), La Maison Symphonique – Montréal, Salle Pleyel – Paris.
Printre ansamblurile la pupitrul cărora s-a aflat recent ca dirijor se numără: Orchestre Métropolitain de Montréal, NFM Philharmonic Orchestra – Wroclaw, Aalborg Symphony Orchestra și Aarhus Symphony Orchestra – Danemarca.

Flautistul ION BOGDAN ŞTEFĂNESCU este solist al Filarmonicii ”George Enescu”, profesor la catedra de flaut din cadrul Universității Naționale de Muzică București și solist al Filarmonicii ”Banatul” din Timișoara. După studii urmate în România și SUA, Ion Bogdan Ştefănescu şi-a desăvârşit pregătirea profesională sub îndrumarea celor mai de seamă flautişti ai lumii, la ale căror cursuri speciale a participat de-a lungul anilor, printre care James Galway (Reggio Emilia – Italia, 2003 şi Weggis – Elveţia, 1995), Wolfgang Schultz (München – Germania, 1992), Alain Marion (Nisa, Franţa – 1990), Pierre Yves Artaud (Darmstadt – Germania, 1990).
Activitatea artistică şi-a început-o de la vârsta de 14 ani, în 1983, când a debutat ca solist, pe scena Ateneului Român, într-un concert de Vivaldi, acompaniat de Orchestra Tineretului Bucureştean. Din anul 1983 şi până în prezent, Ion Bogdan Ştefănescu a desfăşurat o intensă activitate artistică, ce a constat în nenumărate recitaluri şi concerte, în România şi în străinătate și nenumărate participări la festivaluri internaționale de prestigiu.
De asemenea, Ion Bogdan Ştefănescu a participat, ca interpret, la mai multe spectacole de teatru, balet şi film realizate de regizori străini şi români şi prezentate în ţară şi străinătate. Este laureat al mai multor concursuri naţionale şi internaţionale şi a primit importante distincţii pentru meritele sale artistice. Ion Bogdan Ştefănescu este membru fondator al ansamblurilor „Procontemporania” şi „Profil” şi fondatorul „Barock Orchestra” și ”Flaut Power”. Este, de asemenea, membru al trioului „Contraste” şi al cvintetului de suflători „George Enescu”.

Concertele pot fi ascultate în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ţară şi în streaming live pe Internet, pe www.radioromaniacultural.ro și www.romania-muzical.ro. Biletele la concertele Orchestrelor şi Corurilor Radio sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate bilete.ro şi la Casa de bilete a Sălii Radio. Pentru alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio vă rugăm să consultaţi site-ul www.orchestreradio.ro.

Un tablou furat în urmă cu 20 de ani şi găsit accidental în urmă cu cinci săptămâni la Piacenza, în nord-vestul Italiei, este o operă originală a pictorului austriac Gustav Klimt, a indicat vineri un magistrat însărcinat cu ancheta, citat de AFP, transmite Agerpres.

”Cu mare emoţie vă pot spune că tabloul găsit este autentic”, a declarat Ornella Chicca într-o conferinţă de presă.

În februarie 1997, în timp ce muzeul de artă Galleria d’arte moderna Ricci Oddi din Piacenza era închis pentru lucrări de renovare, tabloul intitulat ”Portretul unei doamne” a fost furat fără urme. La acea vreme, Poliţia italiană credea că hoţii au folosit un fel de undiţă pentru a agăţa capodopera şi a o smulge de pe peretele pe care era amplasată, apoi au ridicat-o printr-un luminator deschis până pe acoperişul galeriei de artă, unde i-au îndepărtat rama.

Un fals bine realizat al picturii, împachetat şi trimis prin poştă unui politician căzut în dizgraţie, a fost confiscat de autorităţi o lună mai târziu, contribuind la adâncirea misterului ce înconjoară acel jaf.

La 10 decembrie anul trecut, grădinarii care curăţau zidul exterior al muzeului au dat din întâmplare peste tablou. În timp ce îndepărtau iedera de pe zid, ei au descoperit o gură de aerisire unde au dat peste un sac de plastic negru în care se afla tabloul, fără ramă.

Directorul muzeului, Massimo Ferrari, a declarat pentru AFP încă din primele zile de la descoperire că există ”semnale pozitive” privind autenticitatea operei.

Pentru stabilirea autenticităţii sale, ”mai mult decât orice, ne-am uitat la partea din spate a picturii, deoarece pe spate se află sigiliile de ceară unde este aplicată ştampila muzeului”, a explicat Ferrari, subliniind că partea din spate a unui tablou este ”mult mai dificil de refăcut (în comparaţie cu cea din faţă), chiar şi de către falsificatori”.

Lucrarea ”Portretul unei doamne”, un tablou de 55×65 centimetri realizat în 1916/1917 de Gustav Klimt, a fost foarte mediatizată în 1996, când o studentă la arte frumoase, Claudia Maga, a contribuit la descoperirea faptului că sub un prim portret se ascundea altul, portretul unei tinere femei, care nu mai fusese văzut în public din 1912.