Categorie: coronavirus

  • Turcia intră în lockdown pentru 17 zile

    Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a anunţat luni un lockdown de 17 zile în Turcia, începând de joi seara, pentru a stopa răspândirea pandemiei de COVID-19, după o explozie a numărului de contaminări zilnice, transmite AFP.

    Lockdown-ul va începe pe 29 aprilie seara şi va rămâne în vigoare până pe 17 mai dimineaţa.

  • Oana lui Cioloș lovește din nou: Traiul la comun ne-ar feri de pandemie

    Legendara Oana Bogdan, fosta membră a PLUS care a provocat valuri imense acum doi ani după lansarea unor mesaje privind desființarea proprietății și traiul la comun, revine azi în forță. Într-o postare pe Facebook, arhitecta susține că traiul la comun ne-ar feri de pandemie, iar săracii chinezi nu ar mai trebui să vîndă lilieci pentru a supraviețui, transmite Inpolitics.

    ”Ce s-ar întâmpla dacă următoarea pandemie ne-ar prinde trăind comunal?”, m-a întrebat cineva acum un an.
    În primul rând că n-am mai avea pandemii dacă am trăi „comunal”, pentru că asta ne-ar reduce amprenta ecologică. Adică am lăsa naibii natura în pace. I-am face loc. Căci natura nu mai are loc. Înghesuită, ne transmite mesaje în formă de viruși care ne țin în casă(…)
    Pământul n-ar mai trebui să fie în proprietatea nimănui. Și da, mă gândesc și la săracii Chinei, care sunt nevoiți să vândă lilieci pentru a supraviețui, și la țăranii români, cei care au trăit colectivizarea, și la urmașii lor care, în ultimii treizeci de ani, au fost sărăciți de goana bogaților după „a avea” și mai mult. Și, dacă, să zicem, ar fi să ne lovească totuși o altă pandemie trăind „comunal”, traiul ăsta „comunal” ne-ar ajuta s-o combatem. Pentru că traiul „comunal” nu înseamnă să dormi claie peste grămadă în aceeași cameră, după cum nu înseamnă nici să mănânci cu aceeași lingură. Traiul „comunal” este o formă de organizare. Împărtășești mai binele comunității, nu dormitorul. Cooperative de locuit, co-housing, co-living – toate acestea sunt moduri în care oamenii au înțeles să se organizeze în alte țări pentru a avea acces la locuințe ieftine de calitate (nu e nici o contradicție), pentru a-și asigura energia termică și electrică din surse regenerabile și legume din grădina colectivă, pentru a crea o comunitate intergenerațională, în care bătrânii sunt integrați armonios. O astfel de formă de organizare funcționează impecabil pe timp de pandemie, pentru că oamenii au încredere unii în alții și împărtășesc mai binele comunității” scrie Bogdan, potrivit siteului demnitatea.info.

  • Profesorul Gheorghe Andrei Dan, șeful Clinicii medicale și al secției clinice de Cardiologie Colentina, acuză autoritățile că au făcut praf sistemul medical: Eu nu știu decât 2 țări în lume care să aibă spitale COVID

    „Crearea unor spitale COVID in zone nevralgice ale capitalei si in spitale mari pluridisciplinare a perturbat sever ingrijirea si monitorizarea pacientilor care nu aveau „sansa” de a fi infectati”, a declarat profesorul Gheorghe Andrei Dan, seful Clinicii medicale si al sectiei clinice de Cardiologie Colentina într-un interviu pentru Ziare.com.

    ACUZAȚIILE PROFESORULUI GHEORGHE ANDREI DAN:

    Dar chiar si pentru pacientii COVID a fost o problema. Sigur ca in cardiologie, si mai ales in medicina interna sau in pneumologie situatia a fost mai buna decat in alte specialitati cum e chirurgia, de pilda; in aceste din urma sectii, dotate corespunzator specializarii si cu personal de inalta calificare s-au internat pacienti fara nici o legatura cu expertiza si abilitatea sectiilor respective. In toata aceasta perioada noi am insistat sa internam, in virtutea competentei noastre de cardiologie, pentru a ajuta pacientii pentru probleme de cardiologie. Din pacate, au existat factori care au parazitat aceasta incercare a noastra de a ne oferi competenta maxima si ingrijirea optima pentru pacientul cu COVID cu probleme cardiace active.

    Primul a fost confuzia conceptului de „factori de risc” cu cel de comorbiditate activa. Si s-a pornit de la aceasta sintagma: pacientul cu COVID si factori de risc se interneaza altundeva decat in spitalele de boli infectioase sau de pneumologie indiferent ca singura afectiune activa era cea determinata de infectie (de cele mai multe ori respiratorie). O greseala de gandire. Factorul de risc (fie el varsta, obezitatea, diabetul si cei mai multi necunoscuti) se refera la posibiliatea de evolutie severa a bolii infectioasa si nu la necesitatea de supraveghere intr-o alta specialitate. Problema-cheie nu e factorul de risc, ci comorbiditatea activa.

    Un pacient care are hipertensiune sau alte antecedente cardiace, bine tratate si stabile si face COVID nu are motiv sa fie internat intr-o sectie de cardiologie. Dupa cum, pe un pacient care a avut fractura in urma cu trei ani si are COVID nu il internezi intr-o sectie de ortopedie. Factorii de risc pentru mortalitate pentru COVID fac pacientul mai vulnerabil, dar nu implica internarea intr-o sectie de profil de cardiologie daca patologia cardiaca nu este activa, ci o eventuala consultare cu specialistul din acest domeniu.

    Pe de alta parte un pacient „COVID” cu o decompensare cardiaca acuta a unei boli preexistente sau unul care face atingere cardiaca intra- infectioasa (miocardita, de exemplu) isi are locul intr-o sectie de cardiologie. Acesta a fost un prim factor conceptual contraproductiv, la care am incercat sa facem fata, dar presiunea a fost foarte mare. El a fost augmentat cu heirupismul prin care, peste noapte, ni s-a zis sa internam orice, indiferent de profilul pacientului, in cazul unor valuri mai mari de imbolnavire (cum s-a intamplat in declansarea unor focare de infectie in camine de batrani). Asta in timp ce in alte spitale nu exista nici un pacient COVID si deseori erau subpopulate in conditiile specifice ale pandemiei.

    Au fost niste dispozitii transmise imperativ la mana a treia, de la varf catre baza si, evident, am incercat sa colaboram cu conducerea spitalului pentru a nu o pune in conditii neplacute. Am fost sunat la un moment dat si mi s-a spus ca „se stie” ca am trei paturi libere de oxigenoterapie si sa primesc pacienti care nu aveau nici un fel de patologie cardiaca.

    Sunt spitale care ba au aparut, apoi au disparut de pe aceasta lista, iar alte spitale care in mod normal trebuiau sa fie de linia intai pentru ca erau de profil,, au trecut la linia a doua pentru ca unii dintre manageri, foarte vorbareti altfel pe sticla, nu au avut timp in aproape un an sa isi organizeze, spre exemplu, imagistica non stop (conditie pentru gradul I). Noi am ramas, si ramanem din martie 2020, spital de linia intai, pregatiti si instruiti de perioada care a trecut, dar in mod discriminativ in imposibilitatea de a putea ingriji pacienti non-COVID, desi multe sectii au circuite pregatite in acest scop. Curat-murdar! Apoi, de curand s-a dat si o derogare de competenta care e un fel de cutie a Pandorei.

    Evident. De exemplu in 2019 noi am implantat circa 300 de dispozitive, ma refer la stimulatoare cardiace, defibrilatoare, resincronizare cardiaca. In 2020 am implantat 35 de dispozitive. S-a intamplat asta pentru ca pacientii „non-COVID” nu au mai avut acces. Pacientul cardiac s-a impartit in doua. Cel care avea „norocul” sa aiba si COVID ajungea in sectii de profil. Din pacate, prin aceasta absurditate numita spital COVID nu erau foarte multe sectii de specialitate si deseori ajungea si in sectii de nespecialitate. Pacientul cardiac care nu avea COVID era pus in fata unei situatii ingrate. Intai, nu gasea loc unde sa se duca, si este vorba de multi bolnavi.

    Faptul ca ministri sau secretari de stat au spus ca pacientii nu trebuie sa se vina la Spitalul Colentina, care e spital COVID, si ca se pot duce in alta parte, a fost o afirmatie cinica si fara sens. In primul rand pentru ca nu erau primiti in alta parte, pentru ca celelalte spitale aveau problemele lor, in al doilea rand, pentru ca pacientii sunt fidelizati fata de spitale si fata de doctorii care ii ingrijesc. Si in al treilea rand, fiecare spital are servicii de brand inclusiv Colentina.

    Care au fost consecintele?

    Pe langa limitarea accesului, mesajele „senzationale” si mai ales obscure promovate de o parte din media si „pareristi” a infricosat o populatia care sufera cronic de lipsa de educatie medicala, insa educatia medicala nu se putea face doar in pandemie. Oamenii s-au speriat si nu mai vin la spital sau ajung in stadii avansate ale bolii. Consecinta este cresterea mortalitatii pe seama acelor boli (in primul rand cardiovasculare, cancer) care erau cunoscute inainte de pandemie drept principale cauze de mortalitate de cauza medicala.

    Exista si in strainatate acum o impartire a spitalelor in COVID si non COVID?

    Spre deosebire de noi altii au invat, nu au avut idei fixe. Spre exemplu, in Italia lucrurile s-au ameliorat in sensul ca au inteles despre ce e vorba, au stratificat, au facut circuite in toate spitalele. La noi s-a spus din aprilie anul trecut ca spitalele trebuie sa pregateasca circuite. Ce s-a intamplat la Spitalul Foisor este simptomatic pentru cum s-au aplicat recomandarile. In loc sa se distribuie in mod egal sarcina si greutatea pandemiei, s-a produs o distorsiune prin dezechilibrul unor spitale asa zise COVID si spitale non COVID. Eu nu stiu decat doua tari in lume care sa aiba spitale COVID.

  • ȘOC ÎN USR-PLUS: Cioloș e anti-vaccin – Flux24.ro

    Am confirmarea din interiorul USR-PLUS: domnul Ciolos nu s-a vaccinat si nici nu intentioneaza sa se vaccineze. Este un antivaxer convins. Bebeluselor, dans! Dacian Cioloș a anunțat pe 24 martie ca a fost depistat pozitiv Covid. Îi doresc sanatate, dar am o curiozitate: domnul Ciolos s-a vaccinat? A facut Covid vaccinat fiind? Sau domnul Cioloș a refuzat sa se vaccineze? Ca din articolul asta publicat prin februarie rezulta ca domnul Cioloș era, așa, cam anti-vaccin…, a scris Robert Turcescu pe facebook.

    CE SPUNEA DACIAN CIOLOȘ ÎN FEBRUARIE (LINK LA ARTICOLUL COMPLET):

    „Din punctul meu de vedere niciun vaccin nu trebuie să fie obligatoriu, la fel cum niciun tratament medical. Atunci când introduci o substanță străină în corpul tău, nu poate să te oblige statul să o faci. E dreptul tău asupra corpului tău”, a declarat Cioloș.

    Liderul USR PLUS este de părere că legea vaccinării ar trebui să îmbunătățească cadrul de finanțare al vaccinurilor.

    Întrebat dacă s-a vaccinat anti-COVID, Dacian Cioloș a spus că nu i-a venit încă „rândul”.

    „Trebuie însă o lege a vaccinării care să stabilească că pentru anumite maladii care creează efecte negative masive și pentru sănătatea populației să existe finanțări pentru vaccin”, a mai spus Cioloș.

  • Rareș Bogdan: Luptăm la baionetă pentru a bloca o mare porcărie legată de certificatul verde digital


    Luptăm la baionetă pentru a bloca o mare porcărie legată de certificatul verde digital, document care va facilita circulația în contextul pandemiei de Covid 19. Acesta este scopul, nu altul! Nu va fi un pașaport, să fie limpede!, a scris europarlamentarul PNL Rareș Bogdan pe facebook.

    CE MAI AFIRMĂ RAREȘ BOGDAN:

    Vă spun că a fost o dezbatere de foc, azi, în Comisia LIBE a Parlamentului European, cu Comisarul pentru Justiție, Didier Reynders. A durat mai bine de 4 ore. Cele mai încinse discuții au fost pe marginea protecției datelor cu caracter personal, pe modul în care sunt stocate și folosite aceste date, apoi referitor la spațiul unde va fi valabil acest certificat, unde se va aplica. Comisia și Parlamentul European pun accent pe protejarea datelor personale, iar aici discuția a fost dacă se va permite sau nu companiilor farmaceutice sau guvernelor să folosească aceste date în scop de cercetare. Vom fi extrem de atenți ca articolele 4, 7 și 8 din Carta Drepturilor Fundamentale din UE să nu fie încălcate! Referitor la aplicabilitatea certificatelor: nordicii cer ca acestea să fie valabile doar în Spațiul Schengen, lucru cu care, firește, nu putem fi de acord, deoarece dorim să fie valabile în întreaga Uniune Europeană. Libertatea de circulație e un subiect extrem, extrem de sensibil! …Mai ales că poziția Comisarului și a CE este că persoanele care nu vor putea demonstra că au trecut prin boală, că au fost vaccinate sau au test PCR negativ, vor sta acasă până când OMS va anunța că s-a încheiat pandemia, că se vor supune restricțiilor din țara unde vor să circule. Certificatul, deci, va avea 3 componente, va include 3 posibilități: adeverința de vaccinare, imunitatea dobândită după ce o persoană a avut boala și rezultatul negativ la un test PCR. Atenție, vor fi acceptate doar cele 4 vaccinuri aprobate de UE, exclus vaccinul rusesc sau cel chinezesc!S-a mai discutat despre gratuitatea adeverințelor (digitale sau pe hârtie), fără discriminare. Sunt 12 milioane de cetățeni europeni care traverseză zilnic frontiera națională pentru a merge la muncă în țara vecină, deci ei nu trebuie să sufere, ei trebuie ajutați. Vă repet, acesta este scopul certificatului: facilitarea circulației, reguli clare, simple, logice, care să ajute mobilitatea, economia europeană. Intenția Comisiei este ca acest certificat să fie funcțional din 1 iulie, după ce, timp de o lună, va fi implementat un proiect pilot. Vă țin la curent!

  • Ciolacu se declară pro vaccinare și mască


    Preşedintele PSD, Marcel Colacu, a declarat, marţi seară, că este un susţinător al vaccinării, pe care o consideră singura soluţie în acest moment. De aceea, Ciolacu a afirmat că şi-a convins rudele şi cunoscuţii să se vaccineze. De asemenea, liderul PSD a precizat că ”purtarea măştii în acest moment este benefică”.

    ”Eu susţin vaccinarea. Eu sunt de acord că oamenii trebuie să se vaccineze. Am lămurit-o pe mama mea, pe rudele mele, pe socrii mei. Cred că în acest moment cea mai bună soluţie este vaccinarea. Nu există altă soluţie. Sunt total de acord că nu trebuie să fie obligativitatea vaccinării. Până la urmă fiecare decide, iar statul trebuie să găsească soluţii pentru cei care refuză vaccinarea”, a declarat Marcel Ciolacu, marţi seară, la Antena 3.

    De asemenea, Ciolacu a precizat că putarea măştii este benefică.

    ”Eu cred că purtarea măştii în acest moment este benefică. Aşa consider eu”, a mai declarat Ciolacu.

  • Banca de tesuț de la Foișor nu mai poate funcționa din cauza transformării în spital COVID. Mai rămâne doar cea de la Colentina

    Medicul primar ortoped Andrei Nica, consilier al Agenţiei Naţionale de Transplant, a declarat într-un interviu pentru News.ro că spitalele Colentina şi Foişor au singurele bănci de ţesut osteotendinos din ţară, diferenţa fiind că Spitalul Foişor utiliza produsele recoltate doar pentru propriii pacienţi, în timp ce Spitalul Colentina are aproximativ 14 protocoale de colaborare cu unităţi sanitare din ţară.

    Conform medicului, ”acreditarea pe plan de conformare” a băncii de ţesut de la Spitalul Foişor a expirat luni, iar conducerea acestuia depusese în 8 aprilie o cerere şi o declaraţie pe propria răspundere a managerului, urmând să trimită şi celelalte înscrisuri pentru completarea dosarului de reacreditare. ”E posibil ca ei să nu mai poată face proceduri de transplant în această situaţie”, afirmă medicul, luând în calcul faptul că banca furniza material de transplant doar pantru pacienţii proprii, iar spitalul e destinat pacienţilor cu COVID.

    În ceea ce priveşte Spitalul Colentina, acreditarea actuală expiră în 8 octombrie, iar medicul Andrei Nica afirmă că, deşi unitatea sanitară este destinată pacienţilor cu COVID, banca se află ”într-un sector verde non-COVID”.

  • Spitalul Foișor nu îndeplinește condițiile pentru a deveni spital COVID

    Conducerea Spitalului Foişor s-a adresat în 2 aprilie Ministerului Sănătăţii şi a explicat motivele pentru care unitatea sanitară nu poate primi pacienţi COVID, precizând că nu îndeplineşte condiţiile prevăzute în Ordinul care include lista spitalelor şi unităţilor de dializă COVID-19, condiţii care includ acces permanent la laborator şi la o platformă diagnostică cu radiologie convenţională, capabilitate de implementare de paturi destinate terapiei acute (DTA) şi linie de gardă în una dintre specialităţile boli infecţioase sau pneumologie sau colaborare permanentă între una din specialităţile boli infecţioase/pneumologie, având linia de gardă asigurată în spital prin una dintre specialităţile conexe (medicină internă, cardiologie, gastroenterologie, hematologie, oncologie medicală, pediatrie pentru secţiile cu paturi de copii).

    ”Conform celor menţionate de Ordinul 434/2021 din 26 martie 2021, criteriile menţionate NU sunt îndeplinite de Spitalul clinic de Ortopedie Traumatologie şi TBC Osteoarticular ”Foişor”, fiind obligaţi să vă atenţionăm de acest context de neconformitate pentru a evita concluzii provocatoare de malpraxis sau de perturbare a întregii activităţi a spitalului, care este eminamente ortopedică, prin monoprofil”, se arată în documentul adresat Ministerului Sănătăţii şi semnat de managerul spitalului, de directorii medical şi financiar-contabil şi de şefii de secţie.

    Aceştia argumentează punctual de ce nu îndeplinesc condiţiile impuse prin ordinul MS.

    În ceea ce priveşte condiţia de ”acces 24/7 la laborator (analize uzuale menţionate în anexa nr. 1.3, care pot fi asigurate inclusiv prin analizoare point of care) şi la o platformă diagnostică cu radiologie convenţională, eventual computer tomograf cu eliberarea rezultatelor inclusiv de la distanţă”, reprezentanţii spitalului precizează că acesta nu este spital de urgenţă, că are doar tură de dimineaţă la laboratorul de analize medicale şi că are radiologie şi CT doar în prima parte a zilei.

    Referitor la cerinţa vizând capabilitatea de implementare de paturi destinate terapiei acute, se precizează că spitalul este în reconstrucţie, că sunt corpuri de clădire încă nefuncţionale şi că există probleme legate de ventilaţie, mai multe spaţii având sursă comună de venitlaţie şi neputând fi separate, ceea ce creează risul contaminării.

    Conducerea spitalului a notificat MS că nu îndeplineşte nici condiţiile privind liniile de gardă, întrucât este un spital monospecialitate ortopedie, ”proiectat pentru a face chirurgie ortopedică (…) astfel conceput încât să reducă costurile şi infecţiile nosocomiale, dar NU pentru profil virusologic de COVID”.

    ”Nu există niciuna din specialităţile menţionate în ordin”, subliniază reprezentanţii unităţii sanitare.

  • ”Sunteți născuți roboți, băi Barna. Guvernul știa de cel puțin o lună că are nevoie de noi spații pentru Covid. De ce nu s-a organizat?”


    ”Dan Barna: Evacuarea spitalului în ore de seară și noapte nu are nimic plăcut sau lăudabil. Guvernanții nu au avut până acuma de unde învăța buna practică a evacuării de spitale ”Nici nu trebuia să învățați buna practică a evacuării de spitale. Trebuia să fiți doar puțin atinși de umanitate, să aveți un strop de compasiune și un munte de bun simț, băi, Barna. Dar voi nu aveți resurse pentru empatie. Sunteți născuți roboți, băi Barna, a scris jurnalista Narcisa Iorga pe facebook.

    Guvernul trebuia să ofere medicilor din Spitalul Foișor o perioadă de pregătire, de 7-10 zile, să poată externa pacienții operați sau internați și să nu mai programeze alte internări. Este absolut justificată reacția lor de a se opune unei asemena decizii ad-hoc, care înțeleg că a fost însoțită și de istericalele lui Raed Arafat. Guvernul știa de cel puțin o lună că are nevoie de noi spații pentru Covid. De ce nu s-a organizat? În urmă cu două săptămâni au schimbat legislația astfel încât și medicii de alte specialități să poată trata pacienți Covid. De ce credeți că au făcut asta? Tocmai pentru a include alte spitale în zona Covid. De ce nu au făcut atunci o strategie de relocare? Este inadmisibil să decizi ca în câteva ore să evacuezi un spital. Este inuman. Nu există nicio scuză pentru ce au făcut azi-noapte. Niciuna!, mai afirmă Iorga.

  • Vlad Voiculescu încurcă morții – Flux24.ro


    ”Tocmai am avut declarații de presă. Din păcate, în cadrul întâlnirii am preluat o informație greșită și am insistat asupra ei în dialogul cu reporterii, lucru pentru care îmi cer scuze. Într-adevăr, așa cum mai mulți reporteri au semnalat, o parte a celor decedați – și anume cei autopsiați – conform vechiului ordin de ministru, persoanele decedate în urma infecției cu SARS-CoV-2 “se igienizează, dar nu se efectuează asupra lor manopere de cosmetizare și nici nu se îmbracă, înainte de a fi introduse în sac.” Este o reglementare din data de 6 aprilie 2020 pe care nu o voi comenta ci o voi modifica în cursul zilei de astăzi” a scris ministrul Sănătății, pe Facebook conform Inpolitics.

    Declarația invocată a fost făcută după o întâlnire cu Secretariatului de Stat pentru culte și reprezentanți ai cultelor din România în care s-a discutat despre accesul pacienților internați cu COVID-19 la asistență religioasă și despre modificarea protocolului de înmormântare a persoanelor decedate infectate cu SARS-CoV-2.