Fostul ministru al Justiției în guvernul Cioloș, Raluca Prună, îl acuză pe fostul său șef de guvern într-o postare pe facebook.
POSTAREA INTEGRALĂ A RALUCĂI PRUNĂ:
Am tot respectul pentru Dacian Ciolos care este un prieten. Insa nu inteleg, Dacian, rostul acestei scrisori publice. Nici nu e clar daca e adresata votantului potential sau membrilor de partid. Este descumpanitor oricum ca este nevoie de un astfel de apel. Cand lasi elaborarea de reguli in partid pe mainile catorva care vor scurtaturi profesionale miraculoase direct in Parlament unde vor fi mancati cu puf cu tot de maestrii procedurilor aflati de nspe mandate acolo, cand rezultatul e o lista in care cei care au facut ceva in mandatul precedent de parlamentar sau in viata lor profesionala (care trebuie sa aiba ceva ani dincolo de stagii si voluntariate) sunt pe locuri neeligibile, cand listele la București sau in Diaspora (unde as putea vota) sunt, in primul caz, deschisa de o persoana despre care nu gasesti mai nimic in spatiul public sau, in al doilea caz, fara cel care a fost ales primul de filiala sa pentru ca a fost sanctionat pe criterii cica de integritate care nu au fix nimic cu integritatea, ci exclusiv cu delictul de opinie la liderul maxim si cercul sau de incredere, e prea putin sa chemi lumea uluita si dezamagita intr-o casa comuna cu oameni buni. In paranteza pentru domnul Barna – testul de integritate se aplica inainte ca persoana sa se inscrie in cursa, nu dupa ce a iesit primul, asa ca putina atentie la conceptele cu care operati nu strica.Oamenii or fi ei buni in cea mai mare parte, dar regulile sunt proaste si de asta aplicarea lor e discretionara si cu scrasnet de dinti. Maniera de eliminare din joc a celor care indraznesc sa se rupa de cor si sa spuna onest si cu cele mai bune intentii ce cred nu are nimic ‘altfel’ din politica pe care ai promis-o, Dacian, si pe care dezamagitii sau cei care nu voteaza in general o asteapta. Alianta trebuie sa aiba oameni nu numai buni, ci mai ales priceputi intr-un domeniu, oameni care adopta reguli clare si sustin meritocratia chiar daca asta inseamna ca nu s-ar regasi ei insisi pe liste in 2020, oameni pe care ii aduce impreuna intr-un partid o doctrina – caci si asta e o iluzie ca am fi dincolo de doctrine. Nu suntem dincolo de nicio doctrina, numai populistii si cei care nu stiu incotro merg si intreaba publicul din mers care sa fie destinatia pot crede ca suntem intr-o lume post doctrine. Cei care voteaza, mai ales in criza asta grava care a pus la pamant in primul rand sectorul privat, asteapta sa inteleaga cum vor promova oamenii buni politici publice eficiente si de viziune. Stiu ca aveti intentii bune, dar e important sa aveti reguli clare si o metoda doctrinara dinainte anuntata. Caci partidul face o oferta politica si votantul trebuie si stie pe ce da votul. Numai faptul de a fi oameni buni nu e suficient deloc.Voi vota USR PLUS, dar mi-as fi dorit sa fie un vot usor si pozitiv. Voi da un vot util, care va fi tulburat de o dilema morala despre ce e mai bine sa votez: un necunoscut la Bucuresti cand pe locuri neeligibile sunt persoane recunoscute sau pe cineva in diaspora care a ajuns in capul listei pentru ca adevaratul castigator a fost epurat, asa cum se intampla adesea in aceasta politica noua.
„Eterna Georgeta Bumbac, funcționar în ministerului Sănătății din 2011, fina baronului PSD Stroe din Constanța, a fost în sfârșit schimbată din postul de secretar general al MS. Dăncilă o pusese secretar general al ministerului. Câștiga 5500 de euro pe lună, de la stat. Cuc o pusese în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere Băi, dar greu a fost…Sunt pline ministerele de asemenea personaje, funcționari superiori, cică, dar de fapt oamenii clanurilor. Blochează orice tentativă de a face ceva”,scria și jurnalistul Mircea Marian pe pagina sa de Facebook.
Reamintim că Georgeta Bumbac a fost numită în funcția de secretar general al Ministerului Sănătății de fostul premier PSD Viorica Dăncilă, în septembrie 2019, funcția fiind ocupată cu… caracter temporar.
Ulterior, în ianuarie 2020, ministrul Sănătății, Victor Costache, a semnat Ordinul de ministru care prevedea că Georgeta Bumbac va coordona nu mai puțin de 8 direcții și structuri din Ministerul Sănătății: Direcția Generală Economică; Direcția Generală Juridică și Resurse Umane; Unitatea de Politici Publice; Serviciul avizare interministerială și pregătire ședințe de guvern; Direcția Relații cu presa, afaceri europene și relații internaționale; Unitatea de management al proiectului Băncii Mondiale; Unitatea de implementare și coordonare programe; Divizia achiziții, patrimoniu și IT.
După instalarea în funcție a actualului ministru, Nelu Tătaru, Bumbac a fost schimbată din funcție.
Georgetei Bumbac a fost funcţionara Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Constanţa şi a strâns în câţiva ani o avere de peste jumătate de milion de euro din salariul său de bugetar. Aceasta s-a aflat, după cum relata Replica în 2010, într-o incompatibilitate flagrantă cu locul său de muncă. Nu pentru că era văzută mai mereu pe la Irish Pub sau pe plaja hotelului Golden Tulip, nici pentru că preda la Universitatea Spiru Haret, în timpul programului de la DGFP, ci pentru că deţinea şi o firmă de contabilitate. Referitor la statutul de cadru didactic, aceasta a fost lector mai bine de 4 ani, până-n 2011 când a ajuns la Ministerul Sănătăţii.
de Adriana Stoicescu, judecător, președintele Tribunalului Timiș
Liturghia din fotoliu
Suparat pe „primitivii care vor sa pupe moaste”, progresistulfaragen nu intelege de ce e musai sa mergi la biserica. Dumnezeu e peste tot, nu-i asa? Da, e peste tot.Duminica dimineata, crestinul nevoit sa fie de rit nou, asa cum iti doresti tu, progresistulfaragen, isi bea cafeluta in timp ce, tolanit in fotoliu, asculta Cuvantul.
Dumnezeu sta si se minuneaza, de departe, dintr-un Cer care nu mai intelege nimic.Te intrebi tu, progresistulfaragen, care e problema? Dumnezeu nu poate veni acasa? Tolanit si El? El vine unde Il chemi dar…nu e la fel.E ca atunci cand iti e dor de mama si mirosul de cozonac si de acasa. Mergi acasa, nu? Ah, am uitat, tu nu ai mama, nu ai tata. E ca atunci cand iti e dor de iubita ta si de zambetul ei si iti doresti sa fii langa ea (tu, doar in saptamana in care alegi sa fii baiat, binenteles).E ca atunci cand iti e dor de mare si nisip fierbinte pe talpi….fugi la mare, nu?
Despre asta e vorba. Despre imensa fericire pe care o simti cand intri in biserica si Il vizitezi la El acasa. Cand simti ca Ii apartii. Dumnezeu nu face economie de iubire. Nu inceteaza sa cheme si sa astepte rabdator. Chiar si pe tine te asteapta, progresistulfaragen, pentru ca, spre deosebire de tine, El nu discrimineaza. Cu ce te deranjeaza batranica cu flori de camp in mana care vrea sa se inchine la Sfanta ei?A, propaga virusul ucigas… dar parada ta, fata de care batranica nu se impotriveste, este cumva sterilizata? Imbulzeala de la metrou e? Oameni care se inghesuie disperati, in drumul spre un job pe care, poate, maine nu-l vor mai avea si care nu mai au putere sa se gandeasca la altceva.Imaginea femeii ingenunchiate in fata unei biserici inchise, dar pazita de jandarmi, este imaginea Romaniei moarte.
Ati adus moartea prima data cand ne-ati inchis in nas bisericile in decembrie 1989.Pentru ca tot voi ati fost, atei fara suflet, capabili doar de ura si doritori de arginti si putere.Atei care urati visceral tot ce conteaza pentru noi.
Oamenilor le e frica de boala si de moarte .Dar ar trebui sa le fie frica si de moartea cu care inca putem lupta: dictatura.De virusul ucigas nu putem fugi. Ne putem proteja insa. Si trebuie sa o facem. Dar putem si trebuie sa luptam si cu virusul tau, progresistulfaragen.
Virusul urii si minciunii poleite. Al raului devenit religie…
Ne puteti inchide bisericile, dar nu ne veti putea lua Credinta. Credinta nu e despre oameni, despre carti sau cantece ci despre El si iubirea Lui.Iar asta nu mai puteti nici controla si nici inchide.
Episcopul Huşilor, Ignatie, a criticat într-un mesaj postat pe site-ul episcopiei decizia autorităţilor de a interzice accesul pelerinilor la racla Sfintei Parascheva de la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.
Ierarhul a ironizat declaraţiile potrivit cărora prezenţa pelerinilor în număr mare la Iaşi ar duce la creşterea numărului de infectări cu noul coronavirus, afirmând că pelerinajul la moaştele Sfintei Parascheva „este cureaua de transmisie specială şi favorită, în aceste zile, a virusului, care ne tulbură şi ne dezbină atât de mult”.
„Că virusul stă mai abitir după colţul tuturor bisericilor, aşteptând liniştit, satisfăcut, încrezător şi dornic să-i înşface doar pe cei care sunt creştini ortodocşi şi fără buletin de Iaşi. Că identitatea unui om – cea din buletin, care acum se năpusteşte asupra sufletului din tine – poate deveni subiect de suspiciune, asuprire şi gâlceavă, exact ca în vremea totalitarismului ateu-comunist. Că restricţiile trebuie înăsprite, cu vădită consecvenţă, doar de sărbătorile creştine, ca nu cumva virusul, care are o preferinţă obsesivă şi compulsivă pentru mediul religios, să se multiplice vertiginos. Că oamenilor credincioşi nu trebuie să li se dea şansa, în timpul pelerinajelor, de a respecta, cu conştiinciozitate, recomandările sanitare absolut legitime, pentru că sunt consideraţi aprioric ca având, în mod natural, înclinaţia de a călca legea, adică, mai pe şleau, ca fiind potenţiali infractori. Că apostolii ateismului neomarxist şi fără vibraţii metafizice ar şti mai bine decât oamenii Bisericii, creştini şi slujitori, că sănătatea este un mare dar de la Dumnezeu şi că a-ţi iubi aproapele înseamnă şi a-l proteja de orice pericol care îi poate zdruncina sau fărâmiţa acest dar”, a afirmat episcopul Huşilor.
Prelatul a mai spus că atunci când autorităţile statului român „sunt neputincioase în a gestiona, coerent şi lucid, situaţii imprevizibile şi periculoase, cum sunt vremurile de molimă, pe care le trăim, împing pendulul tragediei înspre zona spaţiului religios, cu nădejdea fictivă că amână sau evită vârtejul apocaliptic epidemiologic, vânzându-ne iluzia că pot să ne scape de agentul patogen infinitezimal”.
„De aceea, încă de la instaurarea molimei în România, am fost purtaţi ca într-un carusel ameţitor şi ameninţător. Când stare de urgenţă, când stare de alertă, când posibilă relaxare, când restricţii. Odată epuizat ciclul, trebuia reluat obsesiv şi de la coadă la cap totul.Să fiţi siguri că nu ei ne scapă de infecţia nefastă cu COVID-19. Nu limitările radicale ale drepturilor fundamentale şi garantate de Constituţie, inclusiv dreptul la libertatea religioasă, ci medicii, asistenţii medicali, care sunt îngerii sănătăţii noastre, responsabilitatea noastră de a respecta cu stricteţe recomandările sanitare şi credinţa în Dumnezeu, care este cel mai minunat antidot la tristeţe şi deznădejde, constituie cea mai bună formă de împiedicare a răspândirii virusului. Este trist că Biserica, care s-a comportat exemplar şi se va comporta şi pe mai departe responsabil, a trebuit să sufere cel mai mult, alături de cultură, sport şi educaţie, în aceste câteva luni de la instaurarea molimei în ţară. A fost umilită şi discriminată, ca să mă exprim în duhul veacului acesta”, a transmis Ignatie.
Ierarhul Huşilor s-a declarat, de asemenea, nemulţumit de faptul că Sfânta Parascheva „nu mai poate fi cinstită cuviincios, în rânduială şi reculegere, cu respectarea normelor sanitare, pe vreme de pandemie, ci doar flancată ostentativ şi păzită scrutător de forţele de ordine, ca nu cumva vreun neieşean să transforme curtea Catedralei Mitropolitane în epicentrul infectării”.
Episcopul i-a criticat şi pe activiştii din mediul online, pe care i-a numit „hateri şi trolli de serviciu”, care refuză să accepte susţinerea oferită de Biserică spitalelor sau oamenilor singuri şi nevoiaşi, prin donaţii financiare substanţiale, donaţii de aparatură medicală, prin donaţii de alimente şi îmbrăcăminte.
„Biserica nu a fost şi nici nu este prigonită, ci, pur şi simplu, permanent forţată de contextul unor restricţii ofensatoare să-şi apere tot timpul legitimitatea prezenţei sale în sfera publică şi dreptul la trăirea actului credinţei, fapt care este echivalent cu tentativa de a-i pune pe cap o pernă, ca să nu mai respire deloc. Asta mi se pare mai grav decât orice tentativă de anihilare directă şi agresivă. (…) Drept concluzie: să nu îşi închipuie apostolii lockdown-ului că o vor putea carantina vreodată pe Sfânta Parascheva. Ea este ferecată în biserica sufletului fiecărui moldovean, al fiecărui român, care a adăstat, smerit şi liniştit, la racla moaştelor ei, primind ajutor, binecuvântare, imbold spre bunătate şi dragoste, şi mireasmă de sfinţenie”, a mai spus Ignatie.
De Adriana Stoicescu, judecător, președintele Tribunalului Timiș, preluare facebook
Imensa revărsare de ură ne arată că nu a mai rămas nimic de făcut. Încrâncenaţi şi demenţi, ne ucidem pentru o siglă de partid. În 30 de ani ne-am perfecţionat în minciună şi slugărnicie. În războaie care nu sunt ale noastre. Este incredibil cât de jos am ajuns…un popor prizonier al unei demenţe care îşi are rădăcina în ură. Românul nu s-a născut poet. Românul s-a născut vătaf. Modelul lui, chiar dacă nu ştie, este Tănase Scatiu, arendaşul bogat, boierul care se căsătoreşte doar pentru a parveni şi a intra în politică; un personaj odios pe toate planurile, un agramat prin excelenţă, dar cu stofă de negustor. Acum nu mai avem nici măcar stofă de negustor. Românul se naşte, parcă, doar pentru a fi şef. Nu contează cum şi de ce, el trebuie să iasă în faţă, să domine, să dea cu pumnul în masă. Să urle cu ochii ieşiţi din orbite. Românul ajuns şef nu are nici mamă, nici tată. Unica lui plăcere este să umilească tot ce mişcă: colegi, subordonaţi, tot ce ar putea gravita în jurul lui. În orice instituţie publică te-ai duce, îl întâlneşti. Meschin, nepregătit, nul profesional, ajuns prin forţa împrejurărilor într-o funcţie de decizie, are convingerea că i se cuvine totul. În ultimii ani a învăţat să vorbească despre management şi scara lui Maslow. Să se îmbrace cât de cât decent şi, surprinzător, să fie plăcut mirositor…ceea ce, să recunoaştem, e un mare pas înainte… Dar, în spatele imaginii de faţadă, se află acelaşi individ meschin, gata oricând să spele pe jos cu subalternii si să-şi pupincurească şefii. Să nedreptăţească. Să umilească. Pe lângă apucăturile de dictator, are calitatea de a fi cel mai umil servitor în faţa mai marilor săi. Ca naţiune, nu ne vom dezvolta câtă vreme modelul nostru de lider este, încă, vătaful. Vătaful orbit de ură, dornic de răzbunare. Vătaful care stă în poziţie de drepţi pentru a-şi negocia sinecura. Ne merităm soarta.
Fără îndoială, trebuie să încercăm constant să creăm o nouă Ialtă – din acest punct de vedere, Putin (președintele Vladimir Putin, n.r.) are dreptate. Pentru că această nouă teorie s-ar putea dovedi incorectă, la fel ca majoritatea teoriilor. Dar nu trebuie să ne facem griji dacă Ialta s-ar dovedi intermediară. Să zicem că Trump (președintele SUA, Donald Trump, n.r.) și Xi Jinping (președintele Chinei, n.r.) au ajuns la o înțelegere în decembrie – este foarte bine, este minunat. Partea proastă este că ei nu s-au gândit că această înțelegere este temporată, a supraviețuit doar două luni. Au suferit foarte mult din această cauză…, a declarat Mihail Deliaghin, doctor în științe economice, directorul Institutului pentru problemele globalizării, invitat special la Conferința științifică internațională din București cu tema ”75 de ani de la Victoria Coaliției antihitleriste și crearea ONU: lecțiile istoriei și provocările contemporaneității”, organizată de Ambasada Rusiei în România, conform unui interviu acordat Vești din Rusia.
La Ialta, URSS, Marea Britanie și Rusia și-au împărțit sferele de influență. România a fost atunci abandonată în sfera de influență sovietică.
Celebrul bilețel prin care premierul britanic Winston Churchill propunea ca URSS să controleze România în proporție de 90%:
TEORIA LUI MIHAIL DELIAGHIN:
O nouă Ialtă este imperios necesară, pentru că înseamnă a pune lucrurile în ordine după haos. Înseamnă stabilitate, comprehensiune, logică, înseamnă șansa de a se dezvolta ca atare. Din păcate, însă, Ialta anului 1945 a fost finalul unei uriașe și îndelungate perioade de haos. Acum, noi doar intrăm în haos, pentru că acum începe depresia globală – la fel ca Marea depresie, numai că mult mai rea și considerabil mai profundă.
În al doilea rând, relațiile sociale traversează acum o extrem de adâncă schimbare. Altfel spus, relațiile de piață trec în plan secund, cedând locul tehnologiilor și, în primul rând, tehnologiilor de inginerie socială. Iar dacă societatea tradițională a fost, de-a lungul întregului proces de dezvoltare a capitalismului, dominată de bani și prin bani, acum societatea începe să fie guvernată de platforme sociale, prin rețele de socializare. Este o lume care abia începe să se formeze. Ce a fost, de fapt, Marea depresie: lumea s-a destrămat în macroregiuni, iar aceste macroregiuni au fost după chipul și asemănarea vechilor imperii – Europa unită de Hitler, Statele Unite – sunt oarecum ca o nouă structură, Imperiul britanic, Japonia cu zona ei de prosperitate din Pacific și URSS. Iar acum, aceste ”imperii”, macroregiunile se vor clădi mai întâi pe bază economică, dar, în cele din urmă, se vor reformata în funcție de prezența platformelor sociale. Cum va arăta totul, cum vor interacționa una cu cealaltă, nu este clar deloc. În același timp, tehnologiile informaționale schimbă caracterul personalității – ceea ce înainte era un diagnostic, acum devină o normă: înfometarea de informații senzoriale,sacrificarea intereselor de dragul emoțiilor, fragmentarea în mozaic a personalității, absența unei structuri ferme a personalității, plasticitatea acesteia. Iar mai departe, trecerea de la o conștiință similară unui clip la cea de click (precum dependența de droguri: să fii implicat în ceva, să acționezi rapid, să obții la fel de rapid un rezultat – nu contează care și să schimbi radical tipul de activitate). Este un tip de oameni absolut nou, alt tip de guvernare, alt tip de formare a societății. Cum va interacționa totul, vom vedea.Fără îndoială, trebuie să încercăm constant să creăm o nouă Iatlă – din acest punct de vedere, Putin (președintele Vladimir Putin, n.r.) are dreptate. Pentru că această nouă teorie s-ar putea dovedi incorectă, la fel ca majoritatea teoriilor. Dar nu trebuie să ne facem griji dacă Ialta s-ar dovedi intermediară. Să zicem că Trump (președintele SUA, Donald Trump, n.r.) și Xi Jinping (președintele Chinei, n.r.) au ajuns la o înțelegere în decembrie – este foarte bine, este minunat. Partea proastă este că ei nu s-au gândit că această înțelegere este temporată, a supraviețuit doar două luni. Au suferit foarte mult din această cauză…(…) Cred că în următorii cinci ani nu vom vedea așa ceva, iar după aceea mai vedem. Războiul civil din America nici nu a început cum trebuie…
Cei 3 mari”, Roosevelt, Stalin și Churchill, erau liderii națiunilor aliate cheie datorită puterii națiunilor pe care le reprezentau și a colaborării pe care o avuseseră în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Acești trei lideri s-au întâlnit doar de două ori în decursul celui de Al Doilea Război Mondial, dar deciziile lor au fost cardinale și au schimbat cursul istoriei.
După Conferința de la Teheran, cei 3 lideri au decis să se reîntâlnească, ceea ce a dus la Conferința de la Ialta, din februarie 1945. Deși Stalin și-a exprimat îngrijorarea față de starea sănătății lui Roosevelt, această îngrijorare nu s-a transpus în acțiune. Liderul sovietic a refuzat să călătorească mai departe de zona Mării Negre, în peninsula Crimeea, iar Churchill și Roosevelt au fost nevoiți să facă din nou deplasări lungi și obositoare pentru a ajunge la întâlnirea de la Ialta.Încăpere a palatului unde s-au întâlnit cei trei.
Fiecare dintre cele trei superputeri avea obiective aparte. Marea Britanie voia să-și mențină imperiul colonial, Uniunea Sovietică dorea să obțină mai mult teritoriu și să-și consolideze poziția în teritoriile cucerite, iar Statele Unite doreau să se asigure de participarea URSS la războiul din Pacific și să negocieze aranjamentele situației postbelice. Roosevelt mai spera să obțină din partea lui Stalin conlucrarea în cadrul Organizației Națiunilor Unite.
Primul punct pe agenda Uniunii Sovietice a fost Polonia. Stalin: „Pentru poporul sovietic, Polonia nu este doar o chestiune de orgoliu, ci și una de securitate. De-a lungul istoriei, Polonia a fost coridorul prin care inamicul a atacat Rusia. Pentru noi, Polonia este o problemă de viață și de moarte”. Stalin a subliniat faptul că unele dintre dorințele sale în privința Poloniei nu erau negociabile: URSS va păstra estul Poloniei, iar aceasta va fi compensată prin extinderea graniței de vest și mutarea forțată a milioane de germani. Șovăitor, Stalin a promis alegeri libere în Polonia, deși la putere se afla un guvern-marionetă comunist, recent instaurat. Curând, s-a constatat că Stalin nu intenționase să-și țină promisiunea. Alegerile desfășurate în 1949 au dus la transformarea oficială a Poloniei într-un stat socialist și au fost contestate. Majoritatea analiștilor politici sunt de părere că rezultatele au fost falsificate. (Polonezii au avut parte de alegeri libere abia după 45 ani de la Conferința de la Ialta.)
Cu privire la participarea Uniunii Sovietice la operațiunile militare din Pacific, Stalin era nerăbdător să se răzbune pentru înfrângerea din războiul Ruso-Japonez, din anii 1904-1905, în care sovieticii au pierdut influența în Manciuria. De fapt, el își propunea câștigarea unei influențe chiar mai mari în estul Asiei.
Roosevelt a acceptat condițiile lui Stalin, sperând că va reuși să tempereze pretențiile Uniunii Sovietice prin intermediul ONU. Unii consideră că Ialta a fost o trădare, din cauza faptului că nehotărârea Americii și a Marii Britanii a încurajat extinderea sferei de influență sovietice în Japonia și Asia, dar și din cauză că Stalin a încălcat în cele din urmă clauzele înțelegerii prin formarea blocului sovietic. În plus, Uniunea Sovietică a fost de acord să se alăture Organizației Națiunilor Unite doar cu condiția (secretă) ca membrii permanenți ai Consiliului de Securitate să aibă drept de veto, dându-i astfel mai mult control pe glob. Unii observatori consideră că sănătatea precară a lui Roosevelt ar fi fost una dintre cauzele pentru concesiile făcute (Ialta a fost ultima conferință majoră a lui înainte de a înceta din viață, din cauza unui atac cerebral), dar Roosevelt se temea de Uniunea Sovietică și a încercat să prevină un conflict deschis. În acel moment, Stalin controla o mare parte din estul Europei și avea o armată de trei ori mai mare, în comparație cu armata americană, aflată sub comanda generalului Eisenhower.Întâlnirea celor trei lideri a avut loc la Palatul Grand Livadia.
Cei trei mari au ratificat înțelegerile anterioare privind divizarea Germaniei: urmau să fie formate patru zone de ocupație, una pentru fiecare din cele trei națiuni dominante, plus una pentru Franța. Capitala Berlin urma să fie împărțită tot în patru sectoare, deși se afla în zona sovietică de ocupație. Orașul a devenit un simbol major al Războiului Rece din cauza divizării orașului prin ridicarea zidulului Berlinului (1961), construit și menținut de guvernul est-german, sprijinit de sovietici.
Cei trei au decis ca toate guvernele originale să fie reinstaurate în țările invadate și toți civilii repatriați. Democrațiile se doreau a fi reinstalate. În toate teritoriile urmau să se desfășoare alegeri libere, iar ordinea să fie redată Europei, după cum se arăta într-o declarație oficială:
Stabilirea păcii în Europa și reconstruirea vieții economice trebuie realizate prin procese care să permită oamenilor eliberați distrugerea ultimelor vestigii ale nazismului și fascismului și să creeze instituții democratice de ei alese.
Ulterior, Rusia a dobândit Insulele Sahalin și Kurile și partea nordică a provinciei germane Prusia Orientală.
Majoritatea populației din Europa de est a considerat Conferința de la Ialta drept un act de trădare din partea Occidentului. Acesta își are originea în credința că puterile aliate, deși afirmau valorile democratice, au încercat să asigure stabilitatea sacrificând pentru următorii 45 de ani națiunile din Europa de Est.
Intra lumea peste voi. Iesim toti din case. Iese rau, anunță pe facebook Andrei Caramitru, apropiat al conducerii USR.
„Devine clar ca in Bucuresti votul a fost fraudat industrial, pe fata, brutal. Nu exista nici o logica pentru rezultatele din sector 1 si 5, nici o logica pentru scorul PSD in oras. Prea multi bani, grupuri interlope prea puternice care controleaza primaria si politia.Atentie ticalosilor – USR si PNL au expus clar si cu dovezi cum s-a fraudat. Daca cumva aveti tupeul (ca AEP e controlata de PSD si MAI la fel) sa nu faceti nimic si sa lasati asa lucrurile. 10 August va fi nimic. Intra lumea peste voi. Iesim toti din case. Iese rau. Nu ne furati bai ticalosilor voturile noastre!!!!”, a scris Caramitru.
Neamțu-i de astăzi robu’ Timișoarei! Acuzat de fostul primar Nicolae Robu (PNL) că nu are cetățenia română, Dominic Samuel Fritz câștigă la scor primăria Timișoarei. Robu n-a priceput că Fritz nu avea nevoie de cetățenie. Prostia și fudulia ultimilor săi ani l-au costat primăria. Langajul îl face pe Herr Fritz român getbegét. Limba-i pașaportul său. Cheia sa franceză… nu-i partizanatul electoral! E triumful stăpânirii limbii majorității populației. Chapeau, Herr Fritz! Gut gemacht (bine făcut, trad. lb. germ.). Acum, că tot a câștigat, neamțului nu-i rămâne decât să treacă mai des și prin București. Cu un astfel de scor electoral poate oricine concura cu brio la șefia propriului partid. Bașca că noul primar va deveni vólens nólens mai cunoscut și așa-zișilor regățeni, cum îi mai alintă și astăzi bănățenii pe locuitorii Vechiului Regat, televiziunilor naționale, establishment-ului PNL-ist, etc. Apariția sa „națională” va fi probabil precum șperaclul german pentru cheile rătăcite ale ușilor închise din politichia mare, bucureșteană. Va deveni Fritz urmașul vrednic al fostului primar sibian, ajuns președintele țării și aflat la al doilea mandat?
Fritz, născut în Germania în 1983 a devenit „politician fără să-și dea seama“ (dominicprimar.ro), a plecat de la Berlin în 2019, s-a stabilit locativ la Timișoara de unde a și început să povestească cu mult talent despre ce va fi și cum va fi dacă o să ajungă ce-și dorește. Fritz știe să (se) explice firesc. Fiind alogen, nici nu se putea altfel. Nu-l știa aproape nimeni. A devenit chiar patetic în elocința lui: „Iubesc Timișoara prea mult pentru a mai sta deoparte… ”. Vroia cu ardoare să devină și el rob, slujnic al unei urbe europene, la răscruce de drumuri, culturi, limbi și dialecte, în vremuri de restriște, la granița UE și periferia Europei. În cărțile Vechiului Testament „rob“ era titlul de noblețe al unor demnitari, slujnici devotați. Marii patriarhi ai lui Israel se numeau „robi ai lui Dumnezeu“.
Povestea cu șomajul candidatului neamț la alegerile pentru primărie a fost uimitoare. Neamțu’ nu-i nici măcar șomer…, afirma Robu(l) în nume propriu. Fiind chivernisit, Fritz a trăit până la alegeri din ce a strâns la Berlin până în 2019. A locuit în propriul său apartament din Timișoara. Citez din cele spuse de candidat în campania electorală. Și așa, de atâtă implicare, începută înainte de pandemie, probabil că nu a mai avut nevoie să câștige bani… Cel puțin eu așa am înțeles. Neamțu’ i neamț destul? Până îi voi putea pune această întrebare și personal, îi intuiesc deja răspunsul: neamțu’ – primar timișorean – e neamț european! O să-l apreciem probabil în 2023, când Timișoara va fi capitala europeană a culturii și oricum „Banatu-i fruncea”!
Născut acolo unde și Dunărea izvorește, loc binecuvântat de oameni harnici și muncitori, numiți „șvabii dunăreni”, unde ciocolata cu lapte e la ea acasă, Fritz ajunge la 19 ani în orașul de pe Bega. Acolo îl așteaptă șvabii… bănățeni, unde „hărnicia“ e acasă. Banatul nu a fost degeaba denumit „grânarul Europei“. Nu-i Pădurea Neagră. Timișora-i mică și timișorenii sunt pe bune mândri și nu alintă ușor pe nimeni… Într-o axă imaginară a spațiului dunărean est-vest, avându-i pe șvabi precum capetele de pod în păstrarea tradiției într-o Europă comună a regiunilor, tânărul voluntar al catolicilor iezuiți a ajuns într-un oraș în care congregația a slujit timp de sute de ani și a lăsat statornic ceva în urmă. Există imagini cu tânărul Fritz, care și-a păstrat și astăzi zâmbetul juvenil pe buze. Ochelarii iscoditori i-au venit parcă mai târziu pe chip. Timiditatea i s-a cam dus. Cel puțin așa vorbesc pozele sale, vezi internetul.
Ca să fie cumătru, neamțu’ înțelege de tinerel că șperaclul poate fi doar limba și învață bine românește. Ne explică astăzi pe site-ul său că-i și rodul unei „profe“ iscusite. Vrednicul ucenic stăpânește astfel mai abitir decât un lingvist termeni regionali, colocviali, poate chiar de argou și are o pronunție de te face să crezi că e vreun neaoș din… cartierul istoric timișorean Iosefin. Fritz nu uită verbul la capătul vorbelor în limba română, consoanele’s consoane getbegét, ț-ul e ț, ș-ul ș, topica-i parcă tandră, cântată românește. Talentat la muzică, neamțu’ începe să păstorească la Timișoara chiar și un cor de amatori. Probabil că a învățat prin cânt și limba română mai bine, vers cu vers, notă cu notă, pas cu pas… I-a reușit astfel și în campania electorală să nu zgârie la timpan. „Singsang-ul“, melodia vorbei primarului de acum încolo din Timișoara sună chiar autentic, zâmbetu-i oricum mereu pe buze, de parcă a fi un „elegant și frumos regățean de București“, cum spunea Cezar Petrescu. Oricum, bravo lui Fritz: a învățat „DerDieDas”-ul (genurile substantivelor) limbii române și pare să-i fi reușit să înțeleagă ceva despre (auto)ironia mândră, arătată de „mișto”-ul românesc, înțeles în cheie triplă: superlativ, ironie sau deranj, atunci când e folosit pentru a lua la rost.
Daca e să ne uităm la ceea ce a publicat până în ziua votului pe fb sau pe site-ul propriu, neamțu’ are și conținut. Fritz ne prezintă schița unui soi de master plan pentru Timișoara viitorului, care merită citită! Clară și la obiect. Bașca grafica care o face facil de priceput. Giugiuc. Fritz speră că propriul său electorat va face probabil și altceva decât doar să-l citească, sa-l silabisească, să-i interpreteze cuvintele. Știe că mai e și cealaltă jumătate… și s-a pregătit din timp pentru cei care încă nu-l cunosc și au ca motto: „Noi pe ale altora, alții pe-ale noastre”. Așa-i în „Arta conversației“ din România. Vorba poetului național: „Nu spera și nu ai teamă, Ce e val ca valul trece; De te-ndeamnă, de te cheamă,Tu rămâi la toate rece”. În decembrie 2014 tânărul neamț publica în paginile „Badische Zeitung“ un scurt reportaj despre activitatea sa, a asociației „Jesuit European Volunteers“ careia îi slujea benevol și drama copiilor instituționalizați din România. Relatarea, scrisă cu talent, se încheia cu un apel la strângerea de fonduri pentru un cămin de copii din România al unei asociații germane. Titlul dat de Fritz în articolul său rămâne valabil și astăzi: „Lucrurile trebuie luate așa cum sânt“.
Senatorul USR Allen Coliban anunță că a câștigat Primăria Brașov conform numărătorii paralele făcute de USR-PLUS. El susține că l-a învins pe liberalul George Scripcaru, primar din 2004 al municipiului Brașov.
Coliban la ora 2.30 în fața Teatrului Dramatic din Brașov că a centralizat peste 80% din voturi și că ar vrea un avantaj important.
PNL a câştigat 33 din cele 58 de primării ale UAT-urilor din judeţul Braşov, conform numărătorii paralele realizată de liberali în 54 dintre localităţi.
Potrivit preşedintelui PNL Braşov, Adrian Veştea, cele mai multe primării de oraşe şi municipii din judeţ vor avea primari liberali. Este vorba despre oraşele Ghimbav, Predeal, Râşnov şi Rupea.
În municipiile Săcele şi Codlea şi în oraşul Zărneşti, potrivit numărătorii paralele, au câştigat candidaţii PSD, iar în municipiul Făgăraş un candidat independent (susţinut de PMP), în timp ce în oraşul Victoria – cel al USR.
După numărarea voturilor în cele 54 de localităţi, alte două primării de comune vor avea un primar PMP – Părău, respectiv UDMR – Racoş.
Fostul ministru al Turismului Elena Udrea a afirmat, duminică seară, că a votat cu Traian Băsescu şi PMP, dar a constatat că s-a votat ”noul”, aşa cum în 2004 se vota PD. ”«Noul»de atunci a devenit «vechiul»”, a afirmat Udrea, adăugând că ”Nicuşor Dan nu poate fi un primar cu mult mai rău decât Gabi Firea”, transmite news.ro.
”Deci s-a votat cu entuziasm “noul”. Cam cu acelaşi entuziasm cu care se vota PD în 2004… pentru cei care nu ştiu că şi atunci venea “o nouă clasa politică” care “alungă PSD-ul” cum zic acum cei de la USR şi Plus. Şi eu zic că cei care au venit atunci au făcut chiar lucruri bune pentru Bucureşti şi România, dar să ştiţi că şi ei sunt cei pe care votul de azi a vrut să îi înlocuiască în politică. Deci “noul”de atunci a devenit “vechiul”de azi”, a scris Elena Udrea, duminică seară, pe Facebook.
Aceasta susţine că şi cu USR PLUS se va întâmpla la fel.
”Exact aşa va fi şi cu USR Plus, dar nu peste 16, ci peste 4 ani în cazul lor. Tot acest entuziasm se va transforma într-o mare dezamăgire. Cei care au votat cu valul azi au uitat că a existat Guvernul Cioloş, care s-a dovedit printre cele mai incapabile guvernări, au ignorat toate dovezile care au arătat că reprezentaţii USR Plus sunt la fel ca toţi ceilalţi politicieni, prinşi în afaceri cu statul, implicaţi în lobby-uri pentru interlopi locali sau multinaţionale, dedati la nepotisme sau pur şi simplu nepregătiţi pentru funcţiile pe care le ocupă… Sunt de părere că Nicuşor Dan nu poate fi un primar cu mult mai rău decât Gabi Firea, deci nu prevăd o catastrofă prin venirea lui la Primărie. Dar nici nu va rupe gură târgului că primar. Am lucrat cu el când am fost ministru, aşa că mă bazez pe ceva ce am constatat direct”, a mai afirmat Udrea.
Aceasta a urat succes celor care au câştigat alegerile: ”Deci, le urez succes celor care au câştigat azi, chiar dacă eu am votat cu Traian Băsescu şi PMP. Vom vedea peste 4 ani dacă au meritat această speranţa şi entuziasm cu care au fost aleşi, sau doar istoria se repetă şi electoratul pur şi simplu are nevoie să fie hrănit periodic cu ideea de schimbare”.
În finalul postării, Udrea s-a referit şi la procentul mic pe care PNL l-a obţinut în Bucureşti: ”Cum e aia că Orban anunţă cea mai mare victorie a PNL??? A lui, poate, cu alegerea de a-l susţine pe Nicuşor Dan. Dar nu a PNL-ului, care cu 18-19%, este perdant în aceste alegeri”.
