Categorie: Actualitate

Ancheta privind cauzele exploziei de pe 2 iulie de la Rompetrol Rafinare, comp­ania care administrează rafinăria Petromidia, cea mai mare din România, continuă, pe perioada cercetărilor procesele de pe platforma industrială fiind sistate. Între timp, piaţa se încinge în contextul în care unitatea reprezenta 40% din capacitatea totală de rafinare a României. Numărul celor care şi-au pierdut viaţa în urma exploziei de la una din instalaţiile rafinăriei a ajuns la trei, scrie Ziarul Financiar.

CE SPUNE ZIARUL FINANCIAR:

Potrivit specialiştilor din domeniul petrolier, aceste proiecte majore de revizie sunt verificate tehnic de CNCIR -Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune, iar apoi avizul privind punerea în funcţiune este dat de ISCIR – Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipienţilor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat în urma unui referat primit de la CNCIR.

„Nu avem o poziţie oficială faţă de ceea ce s-a întâmplat la Petromidia“, a spus Ioana Timofte, directorul general al CNCIR. „Noi am făcut verificările tehnice, totul era în regulă, iar mai departe referatul nostru în vederea emiterii deciziei de repornire a instalaţiilor a fost trimis către ISCIR. ISCIR este cel care ia decizia punerii în funcţiune“, a spus Timofte.

CNCIR are ca obiect principal de activitate realizarea de testări şi analize tehnice în scopul efectuării de verificări tehnice în vederea autorizării funcţionării şi de verificări tehnice în utilizare pentru instalaţiile/echipamentele prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, cu modificările şi completările ulterioare, se arată în prezentarea instituţiei.

Mai departe, ISCIR este organul de specialitate al administraţiei centrale, responsabil în numele statului pentru asigurarea măsurilor de funcţionare în condiţii de siguranţă a instalaţiilor şi echipamentelor, stabilit prin Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Numiri politice în structuri strategice

La vârful ISCIR, în aprilie, în plină pandemie, a fost propulsat Ionel – Emanuel Oproiu (PNL), devenind inspector de stat şef, responsabil pentru coordonarea tuturor compartimentelor funcţionale din ISCIR. Numirea, girată de Virgil Popescu, ministrul energiei, a venit la doar o lună după ce Oproiu ţinuse evidenţa contabilă la ISCIR. Înainte de cariera fulminantă din ISCIR, Oproiu fusese timp de doi ani administrator la primăria din Scorniceşti.

„Toate verificările tehnice se fac de CNCIR“, spun reprezentanţi ai ISCIR. „CNCIR verifică instalaţiile, dar noi mai departe nu cercetăm corectitudinea datelor primite. Noi nu avem un drept asupra CNCIR, semnăm ce primim. Înainte ISCIR făcea tot, dar entitatea s-a spart în două. La final ISCIR-ul poate controla, dar nu poate lua măsuri“, mai spun reprezentanţi ai ISCIR.

Judecătorii Curții de Apel Suceava a dispus, marți, 20 iulie, redeschiderea urmăririi penale în Dosarul Mestecăniș, dosar în care șefi din Consiliul Județean Suceava și alte instituții au fost reclamați pentru multiple infracțiuni cu privire la construirea unei gropi de gunoi în vârful pasului Mestecăniș, transmite Știri Suceava. 

Decizia judecătorilor vine la al patrulea termen de judecată, după trei amânări succesive. 

În primăvara acestui an, procurorul de caz din cadrul Secţiei de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie a Direcției Naționale Anticorupție a dispus clasarea cauzei. La plângerea Casei de avocatură Plopeanu & Ionescu, procurorul șef a structurii a dispus redeschiderea urmăririi penale, acțiune care trebuia confirmată de instanță. 

Dosarul „Mestecăniș” a fost deschis după ce Casa de Avocatură Plopeanu & Ionescu din Cluj Napoca a făcut o plângere penală față de mai multe instituții publice în care sunt aduse acuzații grave cu privire la numeroase ilegalități comise pentru construirea gropii de gunoi. 

După ce dosarul s-a tot plimbat între structura centrală a DNA și Serviciul Teritorial Suceava, un procuror a decis să închidă dosarul care îl poate trimite pe Gheorghe Flutur la închisoare. 

Patru instituții publice acuzate de multiple infracțiuni

Conform plângerii înregistrată la DNA, mai multe instituții publice sunt acuzate de infracțiuni de fals intelectual și abuz în serviciu.

Concret, Consiliul Județean Suceava este acuzat că a folosit și prezentat informații false Comisiei Europene. Falsul intelectual ar fi fost folosit pentru obținerea a 7,3 milioane de euro pentru construirea depozitului de deșeuri. CJ Suceava este acuzat că ar fi ascuns opoziția localnicilor față de investiții. În plus, cererea de finanțare ar fi conținut neadevăruri cu privire la îndeplinirea condițiilor legale.

Direcția de Sănătate Publică Suceava este acuzată de fals intelectual. Instituția a emis avizul sanitar care atestă în mod nereal faptul că groapa de gunoi respectă reglementările legale în materie de protecție a sănătății populației, când, în realitate, acesta încalcă mai multe obligații legale și interdicții exprese.

Sucursala regională CFR Iași este acuzată de abuz în serviciu și fals intelectual. Compania a avizat favorabil proiectul deși cascada de evacuare a apelor uzate din respectiva groapă în pârâul Putnișoara era amplasată ilegal, în interiorul zonei de protecție a căii ferate.

Agenția pentru Protecția Mediului Bacău a fost acuzată de abuz în serviciu și fals intelectual. Instituția a emis un acord de mediu, cu toate că proiectul încălca flagrant obligațiile legale. Fapta ar fi avut drept urmare vătămarea dreptului la protejarea sănătății populației și vătămarea dreptului la un mediu sănătos pentru persoanele care locuiesc sau circulă prin vecinătatea acestei gropii de gunoi.

Consiliul Județean Suceava, Direcția de Sănătate Publică Suceava și Regionala CFR Iași mai sunt acuzate de comiterea infracțiunii de abuz în serviciu din cauza faptului că au refuzat comunicarea, în baza legii 544/2001, a unor informații de interes public solicitate.

Umilința la care a fost supus ambasadorul Vasile Soare de către consilierii PNL – USR PLUS din Focșani a intrat în istoria neroziilor postdecembriste prin intervențiile liberalilor, scrie jurnalistul Ion Cristoiu. Momentul jenant avut loc la ședința Consiliului Local Focșani, unde consilierii  PNL – USR PLUS au respins acordarea titlului de Cetățean de Onoare ambasadorului Vasile Soare, fost ambasador în Federația Rusă, acum ambasador în Republica Azerbaidjan. Consilierii majorității s-au abținut la votul pe proiectul privind „conferirea titlului de cetățean de onoare al Municipiului Focșani Excelenței Sale, domnului Ambasador Vasile Soare”, astfel că proiectul nu a trecut. Situația penbilă de la Focșani a fost taxată de jurnalistul Ion Cristoiu. Departe de patimile politice de la Focșani, Ion Cristoiu a analizat ceea ce s-a întâmplat în ședința Consiliului Local și argumentele penibile invocate de consilierul Livia Marcu, scrie Monitorul de Vrancea.

„Puțini sunt nu doar ambasadorii, dar și demnitarii postdecembriști, care să fi făcut atâtea pentru țara asta ca Vasile Soare. Timp de 10 ani, fără a-și neglija îndatoririle din fișa postului, Vasile Soare s-a ocupat de soarta românilor morți în Rusia în timpul campaniei din Est, fie în luptă, fie în lagărele de prizonieri. Grație osârdiei sale s-a putut publica o listă cu 21.000 de prizonieri români identificați, lagărele în care au murit aceștia și locurile de înhumare. Urmașii de azi ai celor morți în imensitatea Rusiei au aflat astfel unde au murit și unde au fost înmormântați înaintașii lor. Vasile Soare nu s-a mulțumit cu atât.

          S-a zbătut pentru ca pe întreg teritoriul Rusiei să se ridice monumente comemorative în memoria prizonierilor de război morți în lagărele de concentrare. Vasile Soare – și eu pot depune mărturie – a contribuit decisiv și la inaugurarea celor două cimitire de onoare românești – cel de la Rossoșka (la Stalingrad) și cel de la Apșeronsk (din Kuban). Cine știe cât de cât răceala cu care ne privesc autoritățile din Rusia în contextul relațiilor încordate București – Moscova, își dăseama câtă energie, cât timp și câtă inteligență a folosit Vasile Soare pentru lucrurile formidabile reușite în numele României. Urmând exemplul multor ambasadori români, Vasile Soare putea să doarmă pe cuptor timp de 10 ani. În acești ani, relațiile româno-ruse au fost practic inexistente și prin urmare activitatea de ambasador la Moscova s-a redus drastic. Pentru tot ce a făcut Vasile Soare ar fi trebuit să primească Steaua României.

          Vasile Soare e din Vulturu, comună de lângă Focșani. Primarul Focșaniului, Valentin Misăilă, s-a gândit să-l răsplătească cu Titlul de cetățean de onoare al Municipiului Focșani. Ce înseamnă cetățean de onoare a orașului Focșani într-o țară în care Steaua României o au toți neisprăviții? Mai nimic. Cu toate acestea, om serios, Vasile Soare, în prezent ambasador al României în Azerbaidjan, a primit bucuros propunerea și supunându-se procedurii și-a prezentat prin Zoom realizările ca ambasador în Federația Rusă.

          Ei bine, consilierii PNL, aflați sub conducerea unuia dintre cei mai siniștri baroni locali ai partidului de Guvernămînt – Ion Ștefan, zis Grindă – s-au opus ca Vasile Soare să fie declarat cetățean de onoare al orașului Focșani. Argumentul? Vasile Soare a fost ambasador al României în Est și nu în Vest! Dacă ar fi fost ambasador în Vest ar fi meritat votul consilierilor PNL. 

          Cel puțin așa a susținut în ședință consiliera PNL Livia Marcu: „Sunt Lidia Marcu, consilier local din cadrul grupului PNL, și aș începe spunând că și bunicul meu a fost prizonier, cred că tot vreo 7 ani, și e bine că ne referim la jertfa pe care românii au făcut-o în cel de-al Doilea Război Mondial, însă, în același timp sunt doctor în filologie și teza mea de doctorat se referă la paradigma activității în spațiul european. (…) De aceea, aș vrea să reamintesc că suntem o țară pro-europeană și mi-ar fi plăcut să aflu că avem deschidere și către spațiul european, într-adevăr în ceea ce facem ne asumăm și această etichetare atunci când suntem în slujba unui spațiu ideologic reprezentativ și mă refer la Rusia sau la Uniunea Sovietică de dinainte de 1989. În acest sens, aș dori să fim mai ponderați atunci când vorbim de relația cu Rusia, este o relație diplomatică, este extrem de delicată, însă așdori, și orașul Focșani să fie un oraș deschis comunicării către spațiul european în egală măsură și mai mult decât atât să vedem că, după 30 de ani de la revoluție, se întâmplă lucruri importante aici, ceea ce se observă mai greu. De aceea și implicarea noastră, nu neapărat politică, pe plan structural trebuie să fie mai intensă și înțelegem că că e loc sub soare pentru toată lumea, însă principiile pro-europene ar trebui să învingă.”

Așa cum se recomandă, Livia Marcu e profesoară și doctor în Filologie. Poate fi un profesor, care pe deasupra mai e și doctor în Filologie, atât de analfabet încât să refuze ambasadorului nostru la Moscova diploma de cetățean de onoare al orașului Focșani pe motiv că Focșaniul și Vrancea sunt teritorii proeuropene? Evident, nu. Livia Marcu e consilieră PNL. Partidul a pricopsit-o cu postul de director al Casei Corpului Didactic. Se spune prin Focșani că e cumătra lui Ion Ștefan și urmează să fie promovată ca secretar de stat în Ministerul Educației. Ca membră PNL, ea știe că Șeful Suprem al Partidului, Tovarășul Klaus Iohannis, a zis că România trebuie să stea cu fața la Vest și cu fundul la Est. Sunt aproape sigur că nu e analfabeta pe care o dezvăluie intervenția ei halucinantă, unică în istoria neroziilor postdecembriste. Ca și Ilie Barbu din 1954, pentru a nu greși și evident a pierde funcția din Focșani și funcția promisă la București, ea s-a gîndit să repete papagalicește ce a auzit la ședințele de partid: Că trebuie să fim cu fața spre Vest și cu fundul spre Est!”.

Condus de ministrul Tánczos Barna, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor sfidează legea şi propriile reglementări, refuzându-i unei asociaţii de vânătoare din Oradea prelungirea contractului de gestionare pentru unul dintre cele mai atractive domenii cinegetice din Bihor, Fondul 21 Paleu, întins pe 8.400 hectare şi aflat la doi paşi de oraş. Deşi Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Pro Hunt era îndreptăţită la prelungirea automată a contractului încheiat cu 10 ani în urmă, de câteva luni MMAP îi trimite refuzuri în bătaie de joc, flagrant contrare legii. Motivul – acuză preşedintele acesteia – este că domeniul e dorit de un UDMR-ist de frunte: fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, controversatul Pásztor Sándor, pus de ministrul Mediului consilier personal, dar şi şef la Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, scrie Ebihoreanul.

Prin semnătura secretarului de stat Szép Robert, care coordonează Departamentul, MMAP i-a răspuns, însă, abia după două săptămâni, pe 16 martie, că „contractul de gestionare şi-a încheiat valabilitatea în 7 martie 2021” şi, prin urmare, „nu are temei legal pentru a acorda aviz favorabil pentru prelungirea contractului în afara termenului de valabilitate”. Altfel spus, Ministerul a lăsat timpul să curgă până când contractul a expirat, invocând apoi tocmai asta pentru a refuza prelungirea. 

„În Bihor, doar asociaţia noastră a păţit acest lucru. O alta, din Salonta, Fazanul de Aur, condusă de un prieten al lui Pásztor Sándor, a obţinut prelungirea pe 8 martie 2021, în ultima zi de valabilitate”, spune preşedintele AVPS Pro Hunt. 

De ce pomeneşte Tuduce numele politicianului UDMR? Pentru că în 2019 Pásztor, pe atunci preşedintele CJ Bihor, i-a trimis un emisar cu o „propunere” legată de Fondul 21 Paleu – pe nimeni altul decât Nicolae Timaru, atunci şeful adjunct al Gărzii Forestiere Oradea, membru UDMR, la fel ca Pásztor, în ciuda numelui românesc, şi coleg de vânătoare şi de pescuit cu acesta. „Timaru mi-a cerut să ne întâlnim pe o terasă în oraş. Voia să ajungem la o înţelegere, să ne asociem pe gestionarea fondului sau să-l cesionez, zicând că îl interesează pe şeful lui de la partid, pe Pásztor”. 

Tuduce afirmă că atunci n-a dat importanţă propunerii, chit că relaţia dintre Timaru şi Pásztor era notorie. De altfel, BIHOREANUL dezvăluise cum şeful CJ Bihor plecase într-o delegaţie în Austria, sub pretextul participării la o conferinţă, după care, împreună cu Timaru, s-au deplasat în Elveţia să vâneze capre negre. 

Un an mai târziu, în plină stare de urgenţă Covid, BIHOREANUL avea să-i surprindă pe amândoi în Cetariu, la pescuit, încălcând fără scrupule Ordonanţa Militară nr. 3/2020. Ambii erau în timpul serviciului şi cu maşinile instituţiilor: Timaru cu un Duster al Gărzii Forestiere, iar Pásztor cu un VW Amarok care ar fi trebuit să deservească sistemul sanitar al judeţului.

Dan Barna, 46 de ani, vicepremier în guvernul condus de Florin Cîţu, are plasamente de 1,45 milioane de lei (293.000 de euro) în fonduri de investiţii, atât de acţiuni cât şi obligaţiuni, fiind investitor pe cont propriu la Banca Transilvania (10.340 de lei) şi la producătorul de piese auto Compa Sibiu (1.430 de lei), scrie Ziarul Financiar.

Potrivit declaraţiei de avere semnată pe 14 iunie 2021 şi publicată pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Barna are 2.144 de lei cash disponibil pentru tranzacţionare la bursă prin intermediul societăţii de brokeraj Tradeville în timp ce fondurile mutuale din portofoliul său sunt în mare parte la NN Investment Partners. Datele agregate de ZF de la ANI arată că Dan Barna este printre puţinii membri ai guvernului care îşi investesc banii pe piaţa de capital.

Când știu ce aluat prost are Emil Boc în el din punct de vedere caracterial, când știu ce balon de săpun e acest țărănuș din Răchițele, UASCR-ist transformat în mare UNTOLD-ist, mi-e greu să vorbesc la București și cu bucureșteni despre felul în care este supralicitat Clujul, atât ca imagine publică, națională cât și internațională.   Sunt ziarist, țin cu PSD, l-am luat la mișto de multe ori pe Ludovic Orban, dar astăzi simt că trebuie să îi cer scuze măcar în numele meu, ca cetățean al Clujului, pentru țărănia la care a fost supus ieri la Congresul județean al PNL Cluj.  Țăranul din Sălaj, Daniel Buda, devenit obez fizic și financiar de prea multele mandate de deputat și europarlamentar, precum și țăranul din Răchițele, Emil Boc, la care îi dădea ta-su cu oul în cap când era premier, n-aveau cum să se comporte altfel decât țărănește, a scris în Ziar de Cluj Liviu Alexa, fost lider PSD Cluj.

Să-l lași tu pe președintele Partidului Național Liberal singur în primul rând al sălii, marcând astfel, vezi Doamne, izolarea lui în marele PNL, înseamnă fie că ești un dobitoc cu studii de regie făcute la fără frecvență, fie un PDL-ist șosetar care n-are  nimic de-a față cu eleganța, fair-play-ul și prestanța unui membru al PNL.  Ludovic Orban îți cer iertare. Eu sunt clujean de bun simț și pe mine nu mă caracterizează țărăniile. Ieri Emil Boc, Daniel Buda și din păcate Rareș Bogdan, care a legitimat grosolănia la care a fost supus Ludovic, au jignit nu numai Clujul, dar au jignit și PNL, partidul în sine. Ludovic Orban nu e Marcel Ciolacu. Orban, cu bune și rele, este omul care nu a părăsit PNL niciodată, care s-a dat la o parte când a simțit că e cazul, care s-a bătut cu Băsescu atunci când mulți tăceau, care a condus la victorie PNL. Nu te comporți ca janghina de provincie cu președintele PNL, chit că va mai ieși sau nu va mai ieși vreodată președinte. Fiindcă deocamdată ESTE. Am spus dintotdeauna: nu poți face din curvă măicuță evlavioasă, și nici PDL-ist nu poți face politician elegant. Voi, ăștia care îl tot adulați pe Boc în calitatea de membri ai PNL, crezându-l implicat în aripa Cîțu cu toată inima, pesemne că ați uitat cum țăranul din Răchițele, deja membru al PNL, făcea campanie electorală pentru cotoarba de Elena Udrea, exact când lui Iohannis îi ardeau buzele mai tare, înaintea primului mandat. Voi adulați un PDL-ist răspopit, ipocrit și trădător. Să nu uitați asta când, din întâmplare, Ludovic Orban ar putea fi reconfirmat în toamnă ca președinte. PS: Rusine si liberalilor „vechi” gen Abrudean ca l-ati lasat singur pe Ludovic!, mai afirmă Alexa.

Tribunalul Braşov a aprobat, printr-o sentinţă definitivă, eliberarea condiţionată a secuilor condamnaţi cu acuzaţia de terorism, a anunţat deputatul Terza-József Kulcsár de la Partidul Civic Maghiar (PCM), luni, pe pagina sa de Facebook, după ce a fost informat despre acest lucru de către familiile celor doi.

Cei doi maghiari au putut solicita eliberarea condiţionată
începând din mai 2020. De atunci, au înaintat patru astfel de
cereri, iar în urma conduitei exemplare de care au dat dovadă,
comisia competentă din cadrul închisorii a propus de fiecare dată
eliberarea. Cu toate acestea, în cazul lui István Beke, până acum
instanţele au respins fiecare cerere. Judecătoria Braşov a dispus
de două ori eliberarea lui Zoltán Szőcs, însă după recursul
parchetului, Tribunalul Braşov şi-a schimbat sentinţa.

Pedeapsa aplicată celor doi tineri secui condamnaţi cu acuzaţia
de terorism expiră în şase luni.

În data de 4 iulie 2018, István Beke şi Zoltán Szőcs, doi
activişti din Transilvania ai Mişcării de Tineret 64 de Comitate
(HVIM), au fost condamnaţi, de către Înalta Curte de Justiţie şi
Casaţie, la câte cinci ani de închisoare cu executare, cu acuzaţia
de terorism şi instigare la terorism. Condamnarea lor a provocat
indignare în rândurile maghiarilor din Transilvania, întrucât în
calitate de primă instanţă, Curtea de Apel din Bucureşti a
constatat că cea mai mare parte din rechizitoriul redactat de către
DIICOT este nefondată, astfel că le-a aplicat acestora doar 11,
respectiv 10 luni de închisoare – perioade pe care cei doi le-au
petrecut, deja, în arest preventiv.

István Beke şi Zoltán Szőcs au fost prezentaţi în faţa
instanţei după ce DIICOT a concluzionat, în baza convorbirilor
telefonice interceptate purtate de aceştia şi a unor petarde
descoperite în locuinţa celui dintâi, că ar fi plănuit să detoneze
o bombă artizanală la parada militară care a avut loc în piaţa
centrală din Târgu Secuiesc, de 1 decembrie 2015, de Ziua Naţională
a României.

Categoric decizia 51 nu a fost greşită. (…) Decizia 51 este, din punctul meu de vedere, cea mai importantă decizie pentru mecanismul penal al acestei ţări. Era vremea ca la 26 de ani de la Revoluţie să scoatem serviciile de informaţii din cercetarea penală. Şi asta a fost ocazia pe care a avut-o acest stat, pe care a avut-o Curtea Constituţională, să le scoată. Stau în faţa oricui şi susţin că acea decizie nu doar că este bună dar era absolut necesară. Cum ar suna să aflaţi că în Rusia, KGB/ FSB de astăzi face cercetare penală? Ai spune că este un stat înapoiat sau care nu respectă regulile. Noi vedem că o parte din magistraţii României de astăzi regretă faptul că SRI şi serviciile de informaţii nu mai există în cercetarea penală. Deci dacă este o decizie din toţi aceşti ani de când sunt eu la CCR pe care n-aş fi vrut s-o ratez în niciun fel este această decizie 51, a declarat la Aleph News judecătorul CCR Daniel Morar.

„Iar poziţia mea era clară de când eram procuror şef al DNA, n-a venit întâmplător, încă de atunci spuneam că trebuie ca Ministerul Public să aibă propria logistică pentru interceptări şi ofiţerii de informaţii nu au ce să caute în cercetarea penală. Nu este specific unui stat democratic. Eu mă uit la acei judecători care au sesizat CJUE şi au întrebat dacă este bună decizia 51 a CCR, prin care a scos SRI din anchetele penale. Mă întreb: acei oameni n-au citit o carte la viaţa lor despre sistemele totalitare în care serviciile de informaţii făceau şi desfăceau tot şi distrugeau vieţi? Deci nu au ce să caute serviciile de informaţii în cercetarea penală şi este o decizie absolut necesară. Morar când era la DNA lucra cu serviciile de informaţii fix cât permitea legea. Iar legea spunea că serviciile de informaţii sub obligate să ne comunice informaţiile legate de actele de corupţie pe care ei le obţin în activitatea specifică. Morar nu a folosit ofiţerii de informaţii să facă acte de cercetare niciodată, pentru că nici legea nu prevedea. (…) Câmpul tactic nu funcţiona pe vremea mea.Deci pot să plângă oricât după serviciile de informaţii, nu e voie ca ele să se mai întoarcă în cercetarea penală”, a mai precizat el.

Mircea Fechet (liderul PNL Bacau), Costel Şoptică (presedintele PNL Botosani), Liviu Voiculescu (presedintele PNL Olt) si Lucian Heius (prim-vicepresedinte PNL Huneodara) au trecut de partea premierului Florin Cîţu în lupta pentru putere din PNL, deşi iniţial anunţaseră că sunt în echipa lui Orban, transmite news.ro. 

Greii partidului (Iulian Dumitrescu, Dan Motreanu, Ilie Bolojan, Gh. Falcă) sunt indiciși.

Pro Cîțu:

1. Cluj (Emil Boc)
2. Sibiu (Raluca Turcan )
3. Salaj ( Lucian Bode)
4. Suceava (Gheorghe Flutur)
5. Vaslui (Nelu Tătaru)
6. Bacau (Mircea Fechet)
7. Botosani (Costel Şoptică)
8. Neamţ(George Lazar)
9. Mehedinţi (Virgil Popescu)
10. Ilfov (Hubert Thuma)
11. Timis (filiala e divizata: preşedintele Alin Nica e de partea premierului, însă mulţi delegaţi sunt pro-Orban).
12. Maramureş (Ionel Bogdan)
13. Gorj (Dan Viîceanu)
14. Satu Mare (Adrian Cozma)
15. Olt (Liviu Voiculescu)
16. Dolj (Ştefan Stoica)
17. Mureş (Ciprian Dobre)

Pro-Orban

1. Alba (Mircea Hava)
2. Braşov (Adrian Vestea)
3. Buzău (Gabriel Avramescu)
4. Brăila (Alexandru Popa)
5. Teleorman (preşedintele Eugen Pîrvulescu e de partea premierului Citţ, însă filiala e pro-Orban. Deputatul Costel Barbu, unul dintre apropiaţii lui Ludovic Orban, joacă un rol important în filială).
6. Iaşi (preşedintele Alexandru Muraru e în tabăra premierului, însă filiala e controlată din umbră de tandemul Costel Alexe-Mihai Chirica, pro-Orban).
7. Vâlcea (Cristian Buican)
8. Galaţi (George Stanga)
9. Bistriţa Năsăud (Ioan Turc)
10. Argeş ( Adrian Miuţescu)
11. Hunedoara (filiala e divizată: preşedinta Vetuţa Stănescu e de partea lui Orban, însă o facţiune controlată de Lucian Heiuş  votează cu Florin Cîţu).
12. Caraş Severin ( Marcel Vela)
13. Prahova (Iulian Dumitrescu)
14. Vrancea (Cătălin Toma)
15. Dâmboviţa (Virgil Guran)
16.  Călăraşi (Ciprian Pandea)
17. Tulcea (Ştefan Ilie)

O imagine face cat 1000 de cuvinte : Ludovic Orban, singur pe rand. La alegerile din organizatia PNL Cluj, care il sprijina pe Florin Cîţu la sefia #PNL, a scris pe Facebook jurnalistul Radu Tudor.

Exercițiu de forță din partea premierului Florin Cîțu care a venit la Cluj Napoca însoțit de majoritatea susținătorilor săi, pentru a participa la Conferința Comitetului de Coordonare Judeţean al PNL Cluj – în cadrul căruia s-a ales noul Birou Politic Judeţean. Cîțu a urcat pe scenă la Cluj amintind performanțele liderilor liberali din Ardeal și menționând că-și dorește pentru România calea urmată de Emil Boc, adică „the PNL way”, transmite G4 Media.

„Ideea mea de a fi candidat, de a intra în această cursă pentru șefia PNL este după modelul urmat la Cluj de Emil Boc, vreau pentru România: „the PNL way”, vreau ca PNL să urmeze calea Clujului, ceea ce înseamnă să lucrăm împreună să dezvoltăm România”, a comentat Florin Cîțu. El a adăugat că inițial a avut lângă el doar vreo doi, trei susținători pentru ca mai apoi echipa sa să crească. Cîțu i-a invitat pe scenă pe majoritatea susținătorilor săi, proclamându-se învingător în cursa pentru președinția PNL: „Aceasta este echipa câștigătoare” , le-a transmis Cîțu liberalilor prezenți la conferință, nominalizându-i pe cei din echipa sa și invitându-i pe scenă.

„Salut evenimentul de prezentare a echipei candidatului Florin Cîțu, eveniment care se petrece aproape la jumătatea conferințelor județene… Sigur, toți cei prezentați sunt colegii mei, îi apreciez, am colaborat bine cu ei, dar îi spun și lui Cîțu și echipei sale că PNL este mult, mult, mult mai mare decât cei pe care i-a adus pe scenă, și mai spun că PNL are capacitatea de a lua decizii pentru că la baza PNL au stat membri cu coloană vertebrală, membri cu caracter care au dus toate bătăliile importante, care au participat la toate batăliile partidului și care până la urma ei sunt cei care vor decide victoriile PNL. Eu am încredere în membrii PNL și întotdeauna adevărata mea echipă și familie au fost membrii PNL”, a spus Ludovic Orban.

Deși a fost pomenit în repetate rânduri, președintele Consiliului Județean Cluj, liberalul Alin Tișe, a lipsit complet de la eveniment și nu este pentru prima oară când acesta evită să se altăture lui Boc și lui Buda, în campania de susținere a premierului Florin Cîțu.