Blog

  • Premierul suedez: Nu suntem bancomatul UE

    Suedia nu va accepta o creștere cu 60% a contribuției sale naționale la bugetul Uniunii Europene, a declarat astăzi prim-ministrul suedez Ulf Kristerson, menționând că mai multe țări suportă deja o mare parte din povara financiară pentru sprijinirea Ucrainei și finanțarea bugetului european.

    „Suedia nu este un bancomat pentru bugetul Uniunii Europene”, a declarat Christerson, precizând că nu este acceptabil ca un număr mic de țări, care oferă aproximativ 70% din ajutorul acordat Ucrainei și 40% din fondurile pentru bugetul UE, să fie rugate să își majoreze în continuare plățile, a relatat serviciul public suedez SVT.

    Christerson a recunoscut că există încă diviziuni profunde între statele membre ale UE cu privire la negocierile bugetare, subliniind că sunt necesare multe discuții înainte de a se putea ajunge la un acord.

  • Zelenski amenință Europa cu 20 de milioane de refugiați

    Dacă Ucraina este învinsă, 20 de milioane de ucraineni vor veni în Europa, a declarat liderul ucrainean Volodimir Zelenski la Bruxelles, potrivit agenției de știri Adnkronos.

    „Ce se va întâmpla dacă vom cădea? Nu știu câți, 20 de milioane de ucraineni vor veni în Europa”, a spus el într-o conferință de presă la Bruxelles, după participarea la o reuniune a Consiliului European.

    Între timp, liderii Danemarcei, Italiei și Poloniei insistă asupra unei poziții mai dure a UE privind migrația ilegală, relatează Politico, citând trei diplomați ai UE și proiectul de concluzii al summitului UE.

    „Migrația este o preocupare pentru mulți cetățeni europeni și reprezintă o provocare pentru coeziunea societăților noastre și are un impact negativ asupra ratelor criminalității”, se arată în proiect.

  • Senatoarea Horga: Se laudă zilele acestea PSD că a trecut prin Senat o lege „pentru români”. Marea realizare? O nouă promisiune înșelătoare

    Se laudă zilele acestea PSD că a trecut prin Senat o lege „pentru români”. Marea realizare? O nouă promisiune înșelătoare de despăgubiri pentru ROBOR! De fapt, încă o vânzare pesedistă de iluzii. Proiectul inițiat de PSD este o altă dovadă de populism cinic, care nu va produce efectele promise de inițiatori. Cei care au sau au avut un credit bancar nu vor câștiga nimic. Cei care vor vrea un credit pot avea chiar de pierdut! Dar sunt detalii pentru PSD. Populismul contează. Sunt sigură că, după tot zgomotul politic făcut la Senat, tot PSD va fi cel care va bloca proiectul la Camera Deputaților.Acesta este stilul PSD de mai multe cicluri electorale. Dau speranțe deșarte oamenilor, pe care apoi tot ei le spulberă!, afirmă senatoarea PNL Gabriela Horga.

    Aștept cu interes să vedem și cum ne ajută domnul Zamfir să nu mai plătim niciodată dobânzi la bănci și să ne îmbogățim de pe urma ROBOR. În câți ani scoate domnul Grindeanu legea din sertar la Camera Deputatilor? Doi, trei, cinci? Sau niciodată?P.S. Iar pentru cei care mă întreabă de fiecare dată ce se mai întâmplă cu legea cumulului pensii de serviciu salarii la stat si companii de stat a Guvernului Ilie Bolojan, da, stă în continuare blocată de Grindeanu la Camera Deputatilor, mai afirmă Horga.

  • Rușii și americanii au pus la cale mai multe afaceri

    La cererea președintelui rus Vladimir Putin, o serie de proiecte economice și de investiții sunt luate în considerare cu Statele Unite ale Americii, iar acordul privind motorina este unul dintre acestea, a declarat astăzi Kiril Dmitriev, reprezentant special pentru investiții și cooperare economică cu țările străine, considerat eminența cenușie a Kremlinului.

    „Desigur, lista noastră de proiecte pe care le avem în vedere împreună cu partea americană include și diverse proiecte în Arctica, proiecte energetice, proiecte de gaz natural lichefiat (GNL) și alte domenii”, a declarat Dmitriev, vorbind la forumul internațional „Săptămâna Energiei Ruse”, relatează Interfax.

    El a menționat că SUA nu numai că este aprovizionată cu uraniu, dar „este necesar să furnizeze mai multe îngrășăminte, aluminiu și metale din pământuri rare”.

  • Liderii UE vor să îl calmeze pe Zelenski in relația cu Trump

    Liderii UE intenționează să poarte discuții private cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a-l încuraja să-și tempereze criticile publice la adresa președintelui american Donald Trump, relatează Financial Times, citând surse.

    Potrivit acestora, eforturile vor fi de a-l convinge pe Zelenski să-și tempereze criticile publice la adresa lui Trump, de teamă că remarcile din ce în ce mai directe ale președintelui ucrainean ar putea deteriora și mai mult relațiile deja tensionate dintre Washington și Kiev. Trei persoane familiarizate cu pregătirile pentru summitul UE au declarat pentru FT că evaluările directe ale lui Zelenski i-au surprins foarte mult pe liderii UE, care se vor întâlni cu el pe 16 octombrie la Bruxelles și îl vor îndemna să-și modereze remarcile cu ușile închise.

    „Ceea ce s-a spus poate fi adevărat, dar nu trebuie întotdeauna spus cu voce tare”, a declarat una dintre sursele ziarului.

    Sursele ziarului au subliniat că declarațiile celor 27 de lideri ai UE adresate lui Zelenski vor fi „sensibile, dar ferme”.

    Surse Axios au relatat anterior că, în timpul discuțiilor din 9 octombrie dintre trimisii prezidențiali speciali ai SUA, Steve Whitkoff și Jared Kushner, și Ucraina, au fost amenințate că se va înceta schimbul de informații americane cu Ucraina dacă Kievul nu va ține cont de solicitările lui Trump de a opri atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești. CNN a relatat că Casa Albă a avertizat Ucraina și aliații săi europeni că este pregătită să suspende schimbul de informații și vânzările de arme dacă Kievul nu va înceta atacurile asupra instalațiilor energetice rusești.

    Trump a insistat că SUA nu au încetat schimbul de informații cu Ucraina și că continuă să colaboreze cu Moscova și Kievul pentru a rezolva conflictul. Cu toate acestea, Semafor, citând o sursă, a relatat că administrația americană discută activ dacă să continue sau să înceteze schimbul de informații cu Ucraina; nu există un consens pe această temă.

  • Zampolli vrea un meci de fotbal intre SUA și Rusia

    Reprezentantul special al SUA pentru parteneriate globale, ambasadorul Paolo Zampolli, a declarat pentru TASS că ar fi încântat dacă s-ar organiza un meci amical între echipele naționale ale Rusiei și SUA, cu participarea FIFA și a federațiilor naționale relevante.

    Echipa națională a Rusiei este suspendată de la turneele FIFA și UEFA din 2022 și joacă doar meciuri amicale.

    „Poate că mai devreme decât credem, marile noastre țări se vor întâlni din nou pe terenul de fotbal – nu pentru a pretinde că un singur meci poate rezolva toate diferențele, ci pentru a arăta că rivalitatea sportivă poate reînnoi dialogul”, a spus Zampolli.

  • Ucraina a rămas fără rachete Patriot

    Forțele militare ucrainene și-au epuizat întreaga rezervă de rachete antiaeriene Patriot, a relatat joi CNN, citând surse familiare cu situația.

    Potrivit postului de televiziune, aceasta nu este prima dată când Kievul se află într-o astfel de situație.

    CNN reamintește că producția unor astfel de rachete este costisitoare, iar stocurile lor dintr-o serie de țări au fost reduse semnificativ din cauza conflictului armat dintre SUA și Iran.

  • 2 lideri ai PNL s-au amenințat cu bătaia

    Ce face disperarea pentru putere! La PNL se lasă cu bătaie! La sediul PNL s-au amenințat azi cu bătaia Florin Roman și Ionel Bogdan! S au si impins pe holuri, a scris jurnalista Anca Alexandrescu pe facebook.

    Momente epice și haos total! Bolojan are probleme mari și la guvern, și la partid! Ne vom distra copios!, a mai scris Alexandrescu.

  • Reducerea finanțării europene pentru agricultura românească cu 6,5 miliarde euro: EFECTE

    România riscă o reducere a finanțării pentru agricultură de peste 5,1 miliarde de euro, care ar putea ajunge, într-un scenariu extins, la aproximativ 6,5 miliarde de euro în următorul exercițiu financiar, arată estimările Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC), publicate miercuri.

    Organizația anunță lansarea pe website-ul propriu a unei pagini dedicate viitorului Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada 2028-2034, cu date și estimări privind impactul reducerilor bugetare asupra agriculturii, economiei rurale și securității alimentare a României.

    Astfel, potrivit estimărilor AAC, România riscă o reducere a finanțării pentru agricultură de peste 5,1 miliarde de euro, care ar putea ajunge, într-un scenariu extins, la aproximativ 6,5 miliarde de euro în următorul exercițiu financiar. Mai mult, efectele pot depăși sectorul agricol: între 825 de milioane de euro și un miliard de euro anual ar putea să nu mai circule în economiile locale, iar între 10.000 și 13.000 de locuri de muncă ar putea fi expuse riscului de a dispărea.

    Reprezentanții Alianței menționează, totodată, că în România plata ar putea coborî spre 110 euro/hectar, față de media actuală de 221 de euro/hectar, plata maximă posibilă incluzând sprijinul cuplat și toate ecoschemele, și față de nivelul de 241 de euro/hectar, cât ar fi trebuit să fie la o convergență externă de 100%, conform obligațiilor asumate de către UE la aderarea României.

    ‘Se poate ajunge la o reducere cu 50% a bugetului pentru subvenții prin Pilonul I – APIA și o reducere drastică a bugetului pentru investiții prin Pilonul II – AFIR. Consecințele ne privesc pe toți. Agricultura înseamnă hrană, locuri de muncă, investiții, activitate economică în comunitățile rurale și materie primă pentru industria alimentară. O finanțare mai redusă poate afecta capacitatea fermierilor și cooperativelor de a produce, de a investi și de a face față secetei, costurilor ridicate și concurenței externe. În final, miza este și capacitatea României de a-și asigura o producție agroalimentară competitivă’, susține AAC.

    Specialiștii au avertizat asupra acestor riscuri încă din iulie 2025, prin adrese oficiale, informări de presă, scrisori deschise și demersuri la nivel național și european. Lansarea acestei pagini continuă efortul de a aduce în atenția publică datele și implicațiile negocierilor, înainte ca deciziile să fie definitive.

    ‘Alianța susține un buget PAC distinct, adecvat și predictibil, de minimum 443 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene pentru 2028-2034, unde să fie obligatorie utilizarea a 15% pentru Agricultură și de asemenea, 2/3 din alocările pentru revizuirea MFF la mijlocul cadrului financiar, să fie cuprinse în bugetul alocat PAC și folosite în interesul fermierilor și cooperativelor agricole, atât pentru susținerea veniturilor, cât și pentru investiții și dezvoltare rurală. Este important ca fermierii, autoritățile și întreaga populație a României, să înțeleagă de acum ce se negociază și ce consecințe pot exista. După stabilirea bugetului european, posibilitățile de a corecta deciziile și de a recupera finanțarea pierdută vor fi mult mai limitate. Viitorul agriculturii nu poate fi tratat ca o problemă exclusiv a fermierilor, pentru că efectele se răsfrâng asupra întregii economii și asupra fiecărui consumator’, se precizează în comunicat

  • Armistițiul energetic dorit de Trump a căzut

    Ucraina va relua atacurile asupra rafinăriilor rusești, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru ziarul britanic Financial Times, într-un interviu publicat joi și citat de Reuters.

    ‘Interdicția (privind atacarea rafinăriilor) a fost ridicată. Am terminat cu ea’, a declarat Zelenski pentru publicație.

    Anunțul lui Zelenski vine după ce Rusia a acuzat miercuri Ucraina că a atacat două rafinării rusești, în ciuda declarațiilor Kievului despre disponibilitatea sa de a respecta ‘armistițiul energetic’ anunțat de președintele american Donald Trump, la care nici Moscova nu a aderat.

    ‘Potrivit Ministerului Energiei și companiilor, regimul de la Kiev a atacat astăzi (miercuri – n.r.) două rafinării în regiunile Saratov și Riazan’, a declarat viceprim-ministrul rus Aleksandr Novak, citat de agenția de știri Interfax.

    El a adăugat că ‘partea ucraineană nu dă dovadă de nicio intenție de a avansa către un armistițiu energetic’.

    Kremlinul afirmase tot în cursul zilei de miercuri că acordul privind armistițiul energetic dintre Rusia și Ucraina, anunțat de Trump, nu a fost niciodată finalizat, așa că nu se poate spune că Rusia îl încalcă.

    Acordul ‘nu a fost niciodată finalizat, așa că nu se poate spune că Rusia nu îl respectă’, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, într-o conferință de presă.