Blog

Astăzi, coloniștii israelieni au atacat cu pietre diplomați europeni din Franța, Belgia și Polonia în satul Taybeh din Cisiordania ocupată, în timpul recoltării măslinelor, a relatat radioul militar israelian.

Radioul a declarat că vehiculele diplomaților din Franța, Belgia și Polonia au fost atacate de evrei israelieni în satul Taybeh și a publicat imagini care arată că unul dintre vehiculele diplomatice a fost lovit cu pietre și că geamul era spart, în timp ce o altă filmare îl arăta pe unul dintre diplomați întins la pământ.

Se mai precizează că, potrivit mărturiilor, șapte coloniști mascați au sosit în zonă cu vehicule cu patru roți, au înconjurat vehiculul diplomatic, au cerut să vadă actele de identitate și au spart geamul vehiculului aparținând consulatului belgian.

Oficialii Ucrainei, Statelor Unite ale Americii și Rusiei s-ar putea întâlni în timpul summitului G20 din decembrie, care va avea loc la Miami, însă Washingtonul și Moscova nu au confirmat această întâlnire, a declarat astăzi președintele ucrainean Volodimir Zelenski, adăugând că sunt posibile și alte locuri pentru întâlnire.

„Întâlnirea ar putea avea loc în SUA în timpul summitului G20. Cu toate acestea, încă nu există nicio confirmare din partea Rusiei sau a SUA. Ar putea avea loc și într-o țară europeană”, a declarat Zelenski într-o conversație cu jurnaliștii prin intermediul aplicației Vacap.

El a adăugat că întâlnirea ar putea avea loc într-una dintre țările din Orientul Mijlociu, relatează Reuters.

Marile companii aeriene spun că prețurile ridicate la combustibilul pentru avioane, de la izbucnirea războiului cu Iranul, au devenit „noua normalitate”. Directorii spun că se pregătesc pentru ani de greutăți din cauza îngrijorărilor că pasagerii nu vor fi dispuși să accepte noi creșteri de prețuri pentru a compensa creșterea costurilor, relatează Financial Times.

Anterior, companiile aeriene sperau la costuri mai mici pentru combustibil după creșterea prețurilor cauzată de închiderea Strâmtorii Hormuz. Acum, însă, directorii companiilor aeriene cred că combustibilul va rămâne scump pentru o lungă perioadă de timp.

„Cred că ne așteaptă trei până la cinci ani dificili. Cererea este încă acolo… Dar capacitatea noastră de a crește prețurile este limitată”, a declarat Luís Rodrigues, directorul executiv al TAP Air Portugal, pentru FT.

Sectorul energetic ucrainean s-a confruntat, pe 16 octombrie, cu unul dintre cele mai masive atacuri asupra infrastructurii sale, peste 15 obiective importante de generare și transport al energiei electrice fiind vizate, a declarat Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

„Peste 15 instalații majore de generare și transport al energiei au fost atacate în diverse regiuni ale Ucrainei. Cea mai dificilă situație a apărut la Luțk, Rivne, Jîtomîr, Vinița, Șepetivka, Slavuta și Neteșîn. De asemenea, au fost vizate obiective energetice în regiunile Harkov, Kiev, Dnipropetrovsk și în alte zone”, a precizat el.

Pe 16 octombrie, șeful Statului Major General al Forțelor Armate Ruse, Valeri Gherasimov, i-a raportat președintelui Vladimir Putin că trupele ruse au început să efectueze atacuri masive asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Situația din jurul Ucrainei poate fi descrisă drept „mat”, a declarat Kirill Dmitriev, reprezentant special al președintelui rus pentru investiții și cooperare economică cu țări străine, șef al Fondului Rus de Investiții Directe, considerat eminența cenușie a Kremlinului.

El a scris „mat”, comentând o postare în care observatorul politic independent britanic David Vance a sugerat că președintele SUA, Donald Trump, nu îi va mai „permite lui Zelenski să se joace de-a războiul, cu costuri uriașe pentru întreaga lume”.

Anterior, Vance a scris că Bruxelles-ul și Kievul sunt tot mai îngrijorate de abordarea lui Trump față de conflictul ucrainean, adăugând că situația pare să evolueze spre pace.

Unele țări ale UE doresc să reducă cheltuielile militare, dar Polonia încearcă să le descurajeze, a relatat serviciul de presă al guvernului polonez.

În timpul summitului UE de două zile, țările au discutat, printre altele, sprijinul pentru Ucraina și capacitățile de apărare ale Europei, se arată în comunicat.

Varșovia consideră că lunile următoare ar putea fi decisive nu numai pentru viitorul Ucrainei, ci și pentru întreaga Europă și, prin urmare, este necesar să se consolideze în continuare capacitățile de apărare, mai degrabă decât să se reducă cheltuielile de securitate, așa cum au propus unele țări ale UE.

„Acum este cel mai nepotrivit moment pentru a face economii în ceea ce privește securitatea europeană și cred că mulți lideri și-au dat seama de acest lucru”, a declarat prim-ministrul polonez Donald Tusk, într-o conferință de presă care a urmat summitului.

El a menționat, de asemenea, că unul dintre cele mai importante rezultate ale summitului a fost „sprijinul ferm” continuu al UE pentru Ucraina și „presiunea” continuă asupra Rusiei.

de Adriana Stoicescu, judecător

Dragă Domnule Președinte,

Dragă Domnule Premier demis,

Pentru că sunt o ființă generoasă (dacă m-ați cunoaște, sigur v-aș fi simpatică) îmi permit să vă fac o sugestie, menită să ne scoată pe toți la liman, din situația ușor maronie în care, desigur, eu și colegii mei juzi am adus țara.

Noaptea, ca hoții (pentru procedură și detalii știți cui să vă adresați) dați o ordonanță de urgență cu articol unic:

PE TERITORIUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRILE JUDECĂTOREȘTI NU SUNT OBLIGATORII.

Prima consecință? Politicieni fericiți și bobor satisfăcut.

Apoi, creditorii cu furci și topoare vor merge să își recupereze banii de la debitori.

Hoții vor sta liniștiți în jacuzzi, numărându-și banii obținuți prin muncă cinstită.

Foștii soți își vor răpi copiii pentru ca apoi să le măcelerească mamele care se gândesc să protesteze.

Criminalii vor refuza politicos cazarea în pușcării, luând drumul vestului, știut fiind că sunt proeuropeni convinși.

Doar hoțomanii fără casă se vor duce de bună voie la cazare și trei mese pe zi.

Și uite așa, veți rezolva problema penitenciarelor supra încărcate și a cauzelor pierdute la CEDO pentru că nu îi mângâiem, cu blândețe, pe creștet pe infractori.

Ați scăpat de discuțiile interminabile despre încărcătura de dosare, schemele incomplete de judecători.

Nu va mai fi nevoie de normare, salarii și nici pensii pentru că nu veți mai avea judecători.

Unul sau doi roboței pe instanță, care să facă și curățenie, că nu au incompatibilități, iar în weekend să ofere servicii de epilat definitiv și baleiaj în salonul de la parterul instanței.

Puterea judecătorească va dispărea, spre fericirea colegilor dumneavoastră.

Țara își va pierde statutul de democrație, că un scaun cu 2 picioare încă nu s-a inventat.

Se va mărgini să existe ca un teren viran în mijlocul căruia există o mlaștină stingheră, populată de euglene, maxim de fericite că au distrus judecătorii.

Va fi redenumită anexă a coloniei Europa, sursa de căpșunari și spălătorese de dosuri de bogătași.

Și atât.

Căci, dragă domnule Președinte, dragă domnule Premier, cum să numești altfel o țară în care bucata de ziar folosită pe post de hârtie igienică în closetul din fundul curții e mai importantă decât o hotărâre judecătorească?

Și pentru asta, trebuie să vă mulțumim Dumneavoastră.

Cu plecăciune,

Un oarecare judecător.

Țările europene se confruntă cu probleme grave și nu își permit să-și construiască propriile forțe armate la dimensiunea necesară, acestea acoperind abia asigurările sociale, a declarat Jamie Dimon, CEO al băncii americane JPMorgan, vorbind la The Economic Club of Chicago.

„Armata rusă ar putea merge astăzi până la Paris dacă ar dori. Europa se află într-o situație foarte dificilă. Cred că ar trebui să-i împingem pe europeni să ia deciziile corecte. Ar trebui să încheiem mai multe acorduri comerciale cu ei. Ceea ce cu siguranță nu ar trebui să facem este să divizăm lumea occidentală”, a adăugat Dimon.

Potrivit bancherului, dacă Statele Unite vor provoca divizare în Occident, fiecare țară va începe să reevalueze „cu cine și cum să facă afaceri”.

Șeful JPMorgan suspectează că înfrângerea Occidentului s-ar putea datora fragmentării sale: „Fiecare va acționa singur: eu vreau gaz rusesc, voi vreți piețele chinezești. Dar chinezii știu să acționeze decisiv în propriile interese și pot face ce consideră de cuviință.” El este încrezător că China nu este un dușman inevitabil al Occidentului, dar dacă nu se stabilesc bariere comerciale comune și echitabile cu Beijingul, „va fi dificil de controlat”.

Dimon a sugerat să se analizeze situația din Germania. În evaluarea sa, acesteia îi lipsește o bază industrială de apărare completă, „deși industria sa civilă era remarcabilă: automobile, mașini-unelte, echipamente”. Acum, a continuat bancherul, chinezii invadează acest sector cu produsele lor destul de bune, iar Germania va ceda.

Guvernul a aprobat participarea lui Raul Gutin, consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, un apropiat al lui Ilie Bolojan, în calitate de membru în Consiliul de Administrație al operatorului de distribuție a energiei Rețele Electrice, transmite Profit.ro.

Compania este controlată de grupul grec PPC, cu peste 82% din capital, restul acțiunilor fiind în posesia Societății de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), deținută integral de Ministerul Energiei. Premierul demis și interimar Ilie Bolojan este și ministru interimar al Energiei. Potrivit termene.ro, în prezent, administratori ai Rețele Electrice România SA din partea acționarului minoritar SAPE sunt Andreea Apostu, care se ocupă de guvernanță corporativă la SAPE (dar cu mandat expirat pe finalul lunii iulie) și Cristina Trăilă, fostul secretar general adjunct al Guvernului. 

În vară, Raul Gutin fusese propus de Ministerul Energiei ca membru provizoriu al Consiliului de Administrație al companiei de stat Nuclearelectrica (SNN), operatoarea centralei nucleare de la Cernavodă, controlată de minister cu peste 82% din capital, însă în cele din urmă, în ședința AGA companiei, instituția a votat împotriva numirii sale.

Raul Gutin este de anul trecut consilier de stat la Cancelaria Prim-ministrului, cu atribuții privind ″alinierea programelor guvernamentale cu inovațiile din industrie; facilitarea parteneriatelor și a schimbului de expertiză; coordonare inițiative interinstituționale prioritare de reformă, cu accent pе transformare digitală și eficiență administrativă″, potrivit CV-ului său. Gutin mai este, tot din 2025, și președinte al Comitetului Interministerial pentru Ajutor de Stat.

Împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei de Uniunea Europeană pentru perioada 2026-2027 nu acoperă toate nevoile Kievului, lăsând un deficit de 70 de miliarde de euro în 2027, a declarat președinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen.

„Vă amintiți că am aprobat un împrumut de sprijin de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Am spus întotdeauna că acesta acoperă două treimi din bugetul necesar și sprijinul pentru apărare. Anul acesta, alocăm un total de 45 de miliarde de euro, iar alte 45 de miliarde de euro sunt planificate pentru anul viitor. Deficitul pentru 2026 a fost deja acoperit. Dar deficitul pe care îl vedem în 2027 este de 70 de miliarde de euro”, a confirmat șeful CE, răspunzând la o întrebare vineri, la o conferință de presă de la Bruxelles, unde avea loc summitul UE.

Ea și-a reiterat teza conform căreia Bruxelles-ul așteaptă ajutor din partea partenerilor pentru a acoperi treimea lipsă din finanțare.

„Și, bineînțeles, războiul continuă și este dificil de prevăzut. Când am planificat 90 de miliarde, nu am putut prevedea cum va arăta 2027, dar acum este clar că avem un deficit de 70 de miliarde care trebuie acoperit”, a conchis von der Leyen.