Blog

Industria românească trebuie protejată. Dacia este un simbol național pe care nu ne permitem să îl pierdem! Consider că o eventuală plecare a Dacia din România ar reprezenta o pierdere uriașă pentru economia națională, pentru zecile de mii de oameni ale căror locuri de muncă depind direct sau indirect de această industrie și pentru unul dintre cele mai importante branduri românești. Dacia nu este doar un producător de automobile. Este un simbol al industriei românești, al tradiției și al capacității noastre de a produce și de a concura pe piețele internaționale.În contextul discuțiilor privind programul european SAFE, trebuie să ne punem o întrebare legitimă: dacă la nivel european susținem protejarea industriei și impunem condiții privind participarea companiilor și componentelor din afara Uniunii Europene, de ce nu am manifesta aceeași determinare pentru protejarea industriei auto din România?. afirmă președintele CJ Dâmbovița, Corneliu Stefan, care este si prim vicepreședinte al PSD la nivel central.

Nu putem aplica duble standarde atunci când vorbim despre interesele economice și strategice ale țării noastre. România trebuie să își apere investițiile, locurile de muncă și brandurile care au contribuit la dezvoltarea economiei naționale. Consider că apelul pentru susținerea și menținerea Dacia în România este pe deplin justificat și trebuie tratat cu maximă responsabilitate de autorități. Avem obligația să apărăm industria românească, nu să asistăm pasiv la riscul pierderii ei! Noul Guvern are obligația să deschidă un dialog real și permanent cu marii contribuabili și cu investitorii strategici din România, să le înțeleagă problemele și să identifice împreună soluții concrete pentru menținerea investițiilor, protejarea locurilor de muncă și dezvoltarea capacităților de producție. Nu ne putem permite să reacționăm abia atunci când marile companii decid să își reducă activitatea sau să plece din România. Avem nevoie de prevenție, dialog și măsuri economice coerente. Dacia trebuie să rămână în România, iar Guvernul trebuie să demonstreze, prin fapte, nu doar prin declarații, că apărarea industriei românești reprezintă o prioritate națională!, mai spune Ștefan.

Casa Albă a anunțat marți că i-a cerut demisia ambasadoarei Statelor Unite în Grecia, Kimberly Guilfoyle, transmite Reuters.

UPDATE: Kimberly Guilfoyle a postat un mesaj pe X, în care afirmă că timpul ei ca ambasador se apropie de sfârșit, își declară susținerea pentru președintele Donald Trump și afirmă că acuzațiile care i se aduc sunt false și intenționează să-și apere cu fermitate numele, reputația și integritatea.

”I-am cerut ambasadoarei Guilfoyle să demisioneze. A fost un atu minunat pentru echipă și îi dorim numai bine”, a declarat secretara de presă a președinției americane, Katie Zacharia.

Președintele Donald Trump afirmase încă de luni că ia în considerare demiterea ambasadoarei. ”Nu suntem mulțumiți”, le-a declarat el unor reporteri.

Ambasada SUA la Atena nu a răspuns imediat unei solicitări a Reuters de a comenta informația.

Mai mulți parlamentari americani și-au exprimat îngrijorarea privind acuzații conform cărora Guilfoyle ar fi amenințat că poate folosi influența SUA pentru a submina guvernul Greciei, reamintește Reuters.

Conform unor înregistrări audio publicate de Wall Street Journal, ziar care a publicat în ultimele zile mai multe informații despre Guilfoyle, ambasadoarea s-ar fi lăudat că oameni de afaceri greci îi plătesc călătoriile de lux și ar fi promis totodată un tratament preferențial unui om de afaceri american dacă acesta îi asigura o invitație la o cină în onoarea lui Eric Trump, al treilea fiu al președintelui Donald Trump.

Aceeași publicație a relatat că Guilfoyle i-ar fi cerut unui donator republican să achite o datorie de 100.000 de dolari de pe cardul ei de credit înainte de audierea ei în Senat pentru confirmarea ca ambasadoare în iulie 2025; ea ar fi promis în schimb acces la Casa Albă și la oficiali de rang înalt din administrația președintelui Trump.

Tot potrivit cotidianului Wall Street Journal, în timpul unei cine din martie cu oficiali greci și americani Guilfoyle ar fi pus căderea guvernului român condus de Ilie Bolojan pe seama presiunilor din partea administrației Trump și a declarat că Washingtonul ar putea aduce schimbări similare în alte țări, inclusiv în Grecia.

Azi s-a publicat balanța comercială a României pe august. In august este un defict comercial recordEste cel mai mare deficit comercial de la aderarea la Schengen.
Ups. Cum naiba?Consumul s-a prăbușit în România, dar deficitul comercial a crescut, a scris economistul Radu Georgescu pe facebook.

Magie? Nu.Doar economie. În decembrie 2024 am explicat că aderarea la Schengen va fi încă un ciocan în cap pentru economia României. Unii spuneau la TV că este bine, că bunurile din România vor ajunge mai repede în Ungaria, Bulgaria, Polonia etc. Ghici ce?Și cei din Ungaria, Bulgaria, Polonia etc. au spus același lucru: că bunurile lor vor ajunge mai repede în magazinele din Romania.Bonus. România ține artificial cursul euro.
Asta este ideal pentru producătorii din Ungaria, Bulgaria, Polonia etc. Practic, România consuma rezerva valutara, in acest fel subvenționand produsele externe.
Super strategie economica Extra bonus România are cea mai mare inflație din Europa. Practic, bunurile produse în Ungaria, Bulgaria, Polonia etc. sunt mai competitive deoarece sunt produse cu inflație mult mai mică decat cea din Romania. Știi, săptămâna trecută Polonia ne-a bătut la fotbal cu 6-0. Tot cu 6-0 ne bate Polonia și la economie și la macroeconomie, mai spune Georgescu.

de Adriana Stoicescu, judecător

Dacă te uiți la ce a ajuns lumea de azi, pare că tipul cel rău a câştigat meciul cu Dumnezeu.
Nu i-a fost greu deloc.
A început prin a vă spune ce bine e să leneveşti toată ziua. Să te distrezi, să bei cât nu poţi duce, să te îndopi, să te târăşti pe sub mese, îmbibat în alcool şi pufos de la atâtea prafuri.
Să îți trăiești viața la maxim, fără griji și inhibiții, liber și nepăsător.
Acum vă convinge că un strop de drog nu face rău nimănui, că de, aşa vă spun vedetele de carton, influenceri care nu pot trăi fără un joint, se ştie, mari cunoscători de statistici și analiști vestiți.
Apoi, v-a spus tipul cel rău ce mişto e să fii altfel, sexual vorbind.
Să fii consumator de pornografie la greu.
Să faci din femeie marfă și să o umilești. Să o bați, că știe ea de ce.
Şi aţi aplaudat, cum altfel decât ca focile, libertatea de a te plimba, bărbat fiind, în sutien şi chiloţi, ziua în amiaza mare, în numele libertății și acceptării că de, suntem deschiși la nou și antitradițonaliști.
Ca să fiţi corecţi şi integraţi şi progresişti şi europeni v-au bucurat la maxim orele de educaţie sexuală şi grădiniţa în care pruncii vă sunt învăţaţi să se « cunoască « .
Au venit şi tratamentele pentru schimbarea sexului, de la 10 ani, fără acceptul părinţilor, ba chiar şi cu un strop de puşcărie pentru cei care au îndrăznit să se opună.
Nu-i nimic, aţi spus, trăim cea mai frumoasă perioadă a omenirii, curge lapte şi miere peste noi, evoluăm, ne schimbăm.
Băiatul cel rău a transformat, spre bucuria voastră, bisericile în birturi, a scos rugăciunea în afara cetăţii, a marginalizat oamenii care se roagă, v-a învăţat că religia e doar o nebunie a oamenilor proşti, care vă împiedică să « trăiţi » după bunul plac.
Şi l-aţi crezut şi v-a plăcut.
V-a făcut să credeţi că viaţa înseamnă bani şi putere.
Că nimic nu contează dacă nu îţi schimbi la 6 luni telefonul, dacă nu conduci cea mai tare maşină, dacă nu te scalzi în bani.
Şi v-a plăcut perspectiva.
V-a convins că şcoala e pierdere de vreme, că educaţia dăunează, că morala e demodată şi că scala de valori a bunicilor noştri trebuie rapid întoarsă cu susul în jos, dacă vrei să fii adaptat, om al vremurilor.
V-a ars cărțile și a distrus statuile.
A oprit muzica și a mânjit tablourile.
A reuşit să distrugă o lume a frumosului și normalului, fără mare efort, profitând de slăbiciunea omului aşa zis modern, devenit, în mai puţin de un secol, o euglenă verde mâncătoare de burgeri şi băutoare de lichid antirugină, consumatoare de urlete şi înjurături la tv, admiratoare a non valorilor cu creierele prăjite, dar atât de sclipicioase.
Azi a dat lovitura cea mare făcându-l pe om să se simtă creator de inteligenţă, de un fel de viaţă, în mintea euglenei, în fapt un mare pas spre propria dispariţie.
Totuşi, dacă ne uităm în jur, poate nici nu ar fi aşa de rău.
Oamenii nu mai ţin cont de nimic, nu mai simt nimic, nu mai vor nimic.
O masă amorfă de mergători, încă, la un job, de ochi goi şi suflete împietrite, de crescători singuratici de şerpişori şi degrabă vărsători de sânge pe reţele.
Poate nici nu ar fi o idee prea rea ca Mult Prea Răbdătorul Creator să spună stop joc.
Să ne lase să ne ducem până în fundul iadului, să dispărem ca specie, mutilaţi oricum fiind de lene, prostie şi păcate.
Să lăsăm planeta roboţilor care, inevitabil, la un moment dat vor face poc, din te miri ce motiv, lăsând pământul pradă pădurilor şi fiarelor sălbatice.
Să Îi dăm șansa Lui Dumnezeu să o ia de la capăt, ştiind déjà ce nu a mers prima dată.
Şi atunci va crea un alt om, poate puţin mai modest, poate puţin mai înţelept, poate puţin mai precaut, care nu își va bate joc de El.
Până atunci, nu ne rămâne decât rugăciunea, ca armă şi scut.
Altă soluție nu mai e.

Liderul ucrainean Volodimir Zelenski îl „enervează” pe președintele american Donald Trump, relatează The Atlantic, citând un purtător de cuvânt al Casei Albe.

„Zelenski își supraestimează capacitățile și îl înfurie pe președinte. Președintele cere un singur lucru: să nu mai atace rafinăriile de petrol. Să-l întâlniți la jumătatea drumului”, a spus el.

Revista notează că, după conflictul dintre Zelenski și Trump din Biroul Oval din februarie anul trecut, liderul ucrainean a încercat să restabilească relațiile cu președintele american. Articolul notează că, de atunci, Zelenski a încercat să-l flateze pe Trump și să exploateze iritarea sa față de conflictul ucrainean.

Parchetul bolivian a anunțat luni deschiderea unei noi anchete împotriva fostului președinte de stânga Evo Morales, pentru presupuse fapte de crimă și tortură legate de o operațiune polițienească în urma căreia trei europeni și-au pierdut viața în anul 2009, notează AFP.

Un comando de poliție a luat cu asalt un hotel din Santa Cruz (est) și a împușcat mortal trei bărbați: boliviano-croatul Eduardo Rozsa-Flores, irlandezul Michael Dwyer și românul de etnie maghiară Arpad Magyarosi. Alți doi bărbați au supraviețuit și au denunțat fapte de tortură după arestarea lor.

Guvernul de la acea vreme a susținut că grupul pregătea o mișcare separatistă, finanțată de elita economică de dreapta din Santa Cruz.

Potrivit autorităților, cei trei bărbați au fost uciși în timpul unui schimb de focuri, versiune care a fost contestată rapid.

Deschiderea acestei anchete are loc la scurt timp după arestarea lui Roger Mariaca, numit procuror general în 2024 de către un Parlament controlat la acea vreme de Mișcarea pentru Socialism (MAS), partidul lui Evo Morales. Acesta este acuzat de legături cu traficul de droguri.

Într-o scrisoare adresată Curții Supreme de Justiție, procurorul general interimar Jose Armando Urioste precizează că ancheta îl vizează și pe fostul vicepreședinte Alvaro Garcia Linera.

Aceasta vine în urma unei plângeri depuse de parlamentarii de dreapta Tomasa Yarhui și Rodrigo Antonio. Cel din urmă a confirmat pentru AFP că este vorba despre dosarul cunoscut sub numele de ‘Hotelul Las Americas’.

Familiile și victimele au adus cazul în fața Comisiei Interamericane pentru Drepturile Omului (CIDH) care a concluzionat în 2021 că statul bolivian a comis încălcări ale drepturilor omului și a trimis cazul în fața Curții Interamericane.

Nici Evo Morales și nici fostul său vicepreședinte nu au făcut nicio declarație pentru moment.

Refugiat în fieful său din Chapare (centru), Evo Morales face deja obiectul a două mandate de arestare: unul pentru presupusul său rol în protestele care au paralizat țara în lunile mai și iunie, iar celălalt pentru presupusul trafic al unei minore cu care ar fi avut o fiică. El neagă acuzațiile.

Cancelarul german Friedrich Merz a dezvăluit luni o imagine reîmprospătată a partidului de guvernământ Uniunea Creștin Democrată (CDU), încercând să revigoreze popularitatea acestuia în scădere, relatează Politico.

„Noua înfățișare a conservatorilor pare surprinzător de «social-democrată». Această mișcare face parte dintr-o încercare de a reforma CDU după două înfrângeri dureroase la alegerile regionale din estul Germaniei luna trecută, unde partidul a pierdut în fața extremei drepte. Mulți atribuie aceste eșecuri sprijinului record scăzut al cancelarului”, scrie publicația.

A dispărut, cel puțin deocamdată, politicianul intransigent care odinioară le ținea prelegeri germanilor, îndemnându-i să muncească mai mult și să ia mai puține zile de concediu medical de dragul creșterii economice. Noul manifest al partidului sună mai blând și mai primitor, punând accent pe „accesibilitate” și „o mai mare justiție socială”, notează autorii.

„Trebuie să combatem atât nedreptatea reală, cât și pe cea percepută din țara noastră și să facem viața oamenilor mai accesibilă cât mai repede posibil. Aceasta este singura modalitate de a consolida încrederea pe termen lung în reformele și schimbările de care avem nevoie”, a declarat Merz la sediul partidului din Berlin, după o întâlnire de două zile cu conducerea CDU.

Potrivit Politico, cancelarul a căutat să demonstreze că această schimbare era mai mult decât o simplă retorică și a propus inițiative financiare concrete. El a anunțat un plan de reducere a taxei pe energie la nivelul minim stabilit de UE pentru a sprijini familiile și industria germană. El a estimat că această măsură ar costa bugetul 5 miliarde de euro anual.

Într-un document intitulat „Ce trebuie făcut acum”, conducerea CDU a convenit, de asemenea, asupra planurilor de extindere a beneficiilor pentru părinți, îmbunătățire a accesibilității locuințelor prin relaxarea reglementărilor în construcții, asigurare a accesului pacienților cu asigurare medicală de stat la medici din specialități limitate și „păstrare și asigurare a echității în sistemul statului social”.

În același timp, o parte semnificativă a documentului continuă să promoveze principii importante pentru alegătorii conservatori: reducerea reglementărilor guvernamentale, limitarea afluxului de solicitanți de azil și deportarea străinilor acuzați de infracțiuni. Merz promite, de asemenea, să continue reformele de reducere a cheltuielilor.

„Totuși, noua sa doctrină este formulată într-un limbaj politic mai blând, menit să sporească popularitatea cancelarului și să salveze guvernul. Rămâne de văzut dacă această schimbare de imagine va fi suficientă pentru succesul lui Merz”, conchide publicația.

Însuși cancelarul a recunoscut amploarea problemei. „Nu putem pur și simplu să reconstruim partidul peste noapte. Acest lucru era clar chiar înainte de ședința cu ușile închise. Trebuie să ieșim din această groapă adâncă și să depășim criza de încredere. Ne ajustăm cursul. Vrem să arătăm că suntem pregătiți pentru schimbare și, având în vedere rezultatele alegerilor, pur și simplu trebuie să fim pregătiți pentru ea”, a declarat Merz.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va candida pentru un al treilea mandat, dacă va fi posibil.

„Mi-ar plăcea foarte mult să fac asta”, a declarat Trump la un miting de campanie din Ohio.

Așa a comentat liderul american acțiunile celor prezenți, care au început să scandeze: „Încă patru ani”, adică încă un mandat prezidențial de patru ani pentru Trump.

Constituția SUA interzice aceleiași persoane să ocupe funcția de președinte pentru mai mult de două mandate.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că s-ar putea întâlni cu liderul nord-coreean Kim Jong-un în noiembrie.

„Pot. Ar fi incitant, nu-i așa? Dar mă înțeleg bine cu el”, le-a spus Trump reporterilor când a fost întrebat despre posibilitatea de a se întâlni cu Kim Jong-un în Asia, în noiembrie.

La sfârșitul lunii august, The Wall Street Journal, citând surse bine informate , a scris că președintele american căuta o oportunitate de a se întâlni cu liderul nord-coreean în timpul călătoriei sale în Asia din toamnă.

Liderul american intenționează să participe la summitul APEC de la Shenzhen, China, în perioada 18-19 noiembrie. Înainte de aceasta, va participa la Forumul ASEAN de la Manila.

Trump și Kim Jong Un s-au întâlnit de trei ori în timpul primului mandat al lui Trump, inclusiv la un summit la Singapore în 2018 și la un al doilea summit la Hanoi în 2019, dar discuțiile lor nu au reușit să ducă la un acord privind programul nuclear al Coreei de Nord.

Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a promulgat luni, 12 octombrie, legea privind drepturileeducaționale ale minorităților naționale, adoptată în aceeași zi de Rada Supremă cu 266 de voturi. Deși documentul introduce noi garanții pentru utilizarea limbii române și a altor limbi oficiale ale Uniunii Europene în școli, reprezentanți ai comunității românești din Ucraina avertizează că mai multe probleme privind păstrarea școlilor și continuarea studiilor în limba maternă au rămas nerezolvate, transmite BucPress din Cernăuți .

Ce nemulțumiri au reprezentanții comunității românești

După cum BucPress a relatat anterior, mai multe organizații românești au solicitat modificarea proiectului legislativ, considerând că unele prevederi favorabile minorităților nu sunt însoțite de garanții suficiente pentru păstrarea școlilor românești.

Una dintre principalele obiecții privește pragul de peste 50% dintre elevi necesar pentru recunoașterea statutului de școală a unei minorități naționale. Reprezentanții românilor susțin că această condiție dezavantajează unitățile școlare mixte, în special din regiunea Odesa, unde clasele cu predare în română coexistă cu cele în ucraineană.

O altă prevedere contestată permite extinderea numărului de discipline predate în ucraineană la solicitarea scrisă a părinților a cel puțin două treimi dintre elevii unei clase. Organizațiile comunității românești avertizează că un asemenea mecanism poate favoriza reducerea treptată a predării în limba maternă.

Nemulțumirile vizează și lipsa unor derogări suficiente pentru clasele cu puțini elevi, precum și formularea „alături de limba de stat”, considerată prea generală pentru a garanta păstrarea limbii române ca principală limbă de predare în școlile românești.

Proiectul alternativ al deputatului Gheorghe Mazurașu, avizat negativ

La 9 octombrie, deputatul de origine română Gheorghe Mazurașu a înregistrat un proiect de lege alternativ, nr. 16119-1, în urma solicitărilor formulate de reprezentanți ai comunității românești.

Documentul propunea garanții suplimentare privind utilizarea limbii materne în procesul educațional, transportul elevilor în cazul reorganizării școlilor și posibilitatea susținerii evaluărilor externe în limba în care aceștia au studiat, inclusiv prin redactarea răspunsurilor în limba respectivă.

Luni, 12 octombrie, Comisia pentru educație, știință și inovare a Radei Supreme a examinat proiectul alternativ și a recomandat în unanimitate respingerea acestuia. Potrivit comunicării oficiale a comisiei, președintele acesteia, Serhii Babak, a subliniat că utilizarea limbii de stat nu trebuie limitată în școli, indiferent de numărul elevilor aparținând minorităților naționale.

Astfel, Parlamentul ucrainean a adoptat varianta inițiată de Ruslan Stefanciuk, fără includerea modificărilor suplimentare solicitate prin proiectul alternativ.

România a cerut păstrarea rețelei școlare românești

Înaintea adoptării legii, Ministerul Afacerilor Externe al României a cerut autorităților ucrainene păstrarea rețelei tradiționale de școli cu predare în limba română și evitarea oricăror măsuri regresive în domeniul educației.

Poziția Bucureștiului a fost transmisă în cadrul consultărilor diplomatice din 9 octombrie, între secretarul de stat Ana Tinca și adjunctul ministrului ucrainean de externe, Oleksandr Mișcenko.

În paralel, Asociația „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa a solicitat amânarea votului și consultări suplimentare cu reprezentanții comunității românești. Organizația a criticat modul în care au fost examinate propunerile de modificare a legislației.

De asemenea, Asociația „Bucovina” din Republica Moldova i-a adresat președintei Maia Sandu o solicitare de sprijin pentru păstrarea liceelor românești din Ucraina.

Problema este legată și de reorganizarea învățământului liceal, programată pentru 2027, care poate duce la pierderea ciclului liceal în unele localități cu populație românească.