Blog

Companiile autohtone pot furniza peste 15.000 de drone FPV pe zi, a declarat prim-viceprim-ministrul rus, Denis Manturov.

„Având în vedere performanța ridicată a dronelor și costul lor relativ scăzut, companiile autohtone pot furniza deja peste 15.000 de drone FPV pe zi, iar în 2023, aceeași cantitate a fost produsă pe lună”, a declarat Manturov într-un interviu acordat ziarului Kommersant.

El a declarat că cererea de sisteme sofisticate de recunoaștere și atac, precum și de producție a acestora, a crescut semnificativ. „În același timp, livrarea tuturor articolelor solicitate se efectuează în termenele stabilite prin ordinul de apărare de stat”, a spus Manturov.

Prim-viceprim-ministrul a menționat că există peste 100 de modificări ale sistemelor robotice terestre și maritime.

Manturov a raportat că dezvoltatorii folosesc tehnologii cu elemente de inteligență artificială pentru a implementa comunicații rezistente la interferențe.

„În același timp, continuăm să lucrăm la creșterea producției, îmbunătățirea calității și reducerea costului final al sistemelor noastre fără pilot”, a spus el.

Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) din Iran a atacat baze americane din Kuweit și Bahrain, a relatat agenția de știri Tasnim.

IRGC a menționat că unul dintre atacurile cu rachete și drone a vizat sediul Flotei a Cincea a Marinei SUA. Atacurile au fost o represalie pentru atacurile asupra unui petrolier IRGC și a unui turn de telecomunicații la sud de insula Qeshm.

IRGC a adăugat ulterior că petrolierul american Panay a fost, de asemenea, atacat.

„Am avertizat anterior că, dacă ar fi atacat, răspunsul va fi diferit și mai sever și exact asta am făcut. Aceste răspunsuri ar trebui să servească drept lecție”, a declarat IRGC într-un comunicat.

Între timp, serviciul de presă al Comandamentului Central al SUA (CENTCOM) a declarat că toate atacurile iraniene au eșuat. „Forțele Armate SUA rămân vigilente și pregătite să se apere împotriva agresiunii nejustificate din partea Iranului”, a declarat acesta.

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat, într-un interviu la Antena 3, că, deși legislația îi permite să propună schimbarea din funcție a șefului Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, în prezent nu s-a ajuns la concluzia că aceasta se impune.

„Așa este pe legislație. Nu suntem în situația în care s-a concluzionat că acesta este cazul acum”, a spus ministrul Apărării.

El a precizat că „este o situație neplăcută pentru Armata Română” și că va exista o analiză: “Vom avea o analiză împreună cu domnul Președinte pe care l-am informat despre această situație, cel mai probabil în perioada următoare”.

Jurnalista Candice Owens a declarat pentru TASS că președintele francez Emmanuel Macron l-a informat pe liderul american Donald Trump că s-a săturat de poveștile conform cărora soția sa, Brigitte Macron, este bărbat, mergând până la a spune că nu ar semna un anumit acord privind Ucraina dacă ura nu se oprește.

„Președintele Trump m-a sunat. Nu a fost o poveste, este o poveste adevărată. Am înregistrările telefonice. Și m-a sunat de fapt din Mar-a-Lago. Așa că mi-a spus: ei bine, știți, am nevoie ca Emmanuel să semneze ceva legat de Rusia-Ucraina. Emmanuel spune că nu o va face decât dacă încetați să vorbiți despre soția lui”, a spus Owens. Ea a remarcat că toată această situație este „o nebunie”.

Owens a ajuns în Rusia acum câteva zile și intenționează să participe în curând la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, inclusiv ca invitată la sesiunea plenară a acestuia.

Owens este o figură proeminentă în cercurile conservatoare din Statele Unite și gazda unui podcast popular. Canalul ei de YouTube are peste 6 milioane de abonați. Din martie 2024, ea a susținut în repetate rânduri că Brigitte Macron, soția președintelui francez, s-a născut de fapt bărbat. Președintele francez și soția sa plănuiau să prezinte instanței dovezi care să infirme afirmațiile lui Owens.

Astăzi, la sediul Consiliului Județean Mehedinți, în prezența directorului general al ADR Sud-Vest Oltenia, Stelian Bărăgan, au fost înmânate contractele de finanțare pentru opt proiecte de eficiență energetică, în valoare de peste 13,6 milioane de euro, ce vor fi implementate în comunele Jiana, Gruia, Dubova, Șovarna, Ilovăț și Ilovița.

Investițiile, finanțate prin Programul Regional Sud-Vest Oltenia 2021–2027, vizează modernizarea și creșterea eficienței energetice a opt unități de învățământ din județ. Proiectele vor contribui la reducerea consumului de energie, la scăderea costurilor de funcționare și la asigurarea unor condiții mai bune pentru elevi și cadrele didactice.

Fondurile europene au reprezentat una dintre principalele surse de dezvoltare pentru județul Mehedinți în ultimii ani. Multe dintre investițiile realizate în comunitățile noastre au fost posibile datorită acestor finanțări, iar rezultatele se văd astăzi în infrastructura locală și în calitatea serviciilor oferite cetățenilor.

“Mă bucur că administrațiile locale din județ continuă să valorifice oportunitățile de finanțare disponibile și să implementeze proiecte care aduc beneficii comunităților pe care le reprezintă.

Mulțumesc ADR Sud-Vest Oltenia, domnului director general Stelian Bărăgan, domnului director general adjunct Marius Vărgatu și domnului Ovidiu Bălan, director general al Autorității de Management pentru Programul Regional Sud-Vest Oltenia, precum și întregii echipe, pentru sprijinul acordat și pentru buna colaborare în implementarea proiectelor care contribuie la dezvoltarea județului Mehedinți și a comunităților locale.

Mult succes tuturor în implementarea proiectelor!”, a transmis președintele Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgescu.

România se confruntă, începînd de azi, cu o situație fără precedent în ultimii ani: șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, și unul dintre cei patru locțiitori ai săi, general-locotenentul Iulian Berdilă, sunt vizați într-un dosar al DNA. Cu toate acestea, la ore bune după anunțul oficial al DNA, niciunul dintre generali nu și-a anunțat demisia, și nu sunt reacții din partea comandantului suprem al armatei, Nicușor Dan, a premierului ori a ministrului Apărării, deși presa lumii deja bubuie. Tăcerea este cu atît mai surprinzătoare cu cît vorbim despre cel mai înalt militar activ al României și despre unul dintre adjuncții săi, într-un context regional dominat de războiul din Ucraina și de alte evenimente critice. Va merge România la Summitul NATO de luna viitoare, la Ankara, cu un șef de armată prezumtiv pușcăriaș?

Ce îi reproșează DNA șefului Armatei

Potrivit comunicatului DNA, generalul Vlad Gheorghiță a fost informat oficial că are calitatea de suspect pentru „complicitate la uzurparea funcției”. Anchetatorii susțin că, în iulie 2025, acesta ar fi facilitat emiterea și semnarea de către generalul Iulian Berdilă a unei solicitări adresate Ministerului Educației pentru suplimentarea numărului de locuri bugetate la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport. Procurorii afirmă că demersul ar fi fost realizat cu depășirea atribuțiilor legale, întrucît competența respectivă ar fi aparținut exclusiv Direcției Generale Management Resurse Umane din cadrul Ministerului Apărării. În urma solicitării, 20 de candidați admiși inițial pe locuri cu taxă ar fi fost transferați pe locuri finanțate de la bugetul de stat. DNA precizează că prin acest demers ar fi fost afectate interesele legitime ale Ministerului Apărării și ar fi fost creat un folos necuvenit pentru cei 20 de beneficiari.

Din lectura comunicatului reiese că nu este vorba despre acuzații de mită, trafic de influență, deturnare de fonduri, contracte militare controversate sau afaceri cu armament. Dosarul vizează o presupusă depășire a atribuțiilor administrative într-o procedură privind locuri finanțate de la buget. Cu toate acestea, impactul public de imagine este mult mai mare decît natura aparent tehnică a acuzațiilor, mai ales că între beneficiari s-ar număra odrasle de generali. Dosarul DNA nu e despre 20 de locuri la facultatea de sport. Este radiografia unui sistem în care vîrful ierarhiei militare a funcționat ca o rețea de favoruri reciproce, în care funcțiile și acreditivele instituționale erau monede de schimb între generali cu multiple stele.

Presa rusă deja alocă spații ample scandalului din armata română

În spațiul public și în mediile internaționale va conta în primul rînd faptul că șeful Armatei Române este anchetat penal, iar unul dintre cei mai importanți colaboratori ai săi apare în aceeași cauză, plus alte două nume de generali care apar în dosar, generalul Mihai Șomordolea, care a fost secretarul CSAT pînă în ianuarie. Pentru o instituție care își fundamentează autoritatea pe disciplină, legalitate și respectarea strictă a regulilor, imaginea este dificil de gestionat. Imaginea cu șeful Armatei adus la DNA cu tamtam plus nelipsitul accesoriu Marian Ceaușescu este devastatoare pentru o instituție care, alături de Biserică, e în topul încrederii românilor.

Nicio demisie, nicio solicitare de retragere

Poate cel mai surprinzător element al zilei este lipsa oricărei reacții politice sau instituționale, care ar fi trebuit să fie de-a dreptul spontane. Pînă la ora redactării acestor rînduri generalul Vlad Gheorghiță nu și-a anunțat demisia, nici generalul Iulian Berdilă, MApN nu a comunicat dacă analizează situația, Președinția nu a transmis niciun punct de vedere, Guvernul nu a avut nicio reacție publică, niciun oficial important al statului nu a cerut public retragerea celor doi din funcțiile pe care le ocupă.

Această situație contrastează cu numeroase precedente din administrația civilă, unde simpla deschidere a unei anchete penale împotriva unor înalți funcționari sau demnitari a generat imediat presiuni politice pentru demisie.

Ancheta DNA apare într-un moment sensibil pentru România

Războiul din Ucraina continuă, Marea Neagră rămîne una dintre cele mai tensionate zone strategice ale Europei, nu s-a stins încă scandalul nedoborării dronei de la Galați, programul SAFE stîrnește controverse maxime șamd. În acest context, credibilitatea conducerii militare capătă o importanță specială. Chiar dacă prezumția de nevinovăție trebuie respectată, simplul fapt că șeful Statului Major al Apărării și unul dintre adjuncții săi sunt cercetați penal poate afecta percepția publică asupra instituției și poate alimenta întrebări privind standardele de integritate aplicate la vîrful sistemului militar.

De ce acum?

Momentul ales pentru anunțarea dosarului ridică inevitabil întrebări. Nu există, în acest moment, date care să indice că ancheta ar avea o motivație politică. Totuși, sincronizarea este imposibil de ignorat. Dosarul explodează în plină perioadă de tensiuni politice, negocieri privind viitoarele echilibre de putere și, cum spuneam, dezbateri privind marile programe de înzestrare militară. În ultimele luni au existat numeroase discuții privind rolul efectiv al conducerii armatei în proiectele de finanțare și achiziții prin SAFE, unde deciziile majore au părut să fie gestionate preponderent la nivel politic și guvernamental. Omul-Cheie a fost șeful cancelariei lui Bolojan, neica nimeni Mihai Jurcă de la Oradea.

În aceste condiții, apariția unui dosar penal care lovește direct în conducerea Statului Major al Apărării slăbește inevitabil poziția instituțională a armatei într-un moment în care se discută viitorul unor programe de miliarde de euro. Sau poate se dă un semnal către Armată să tacă și să nu mai facă valuri prin programul SAFE, a se vedea recentul document scurs în revista Qmagazine privind toate hibele contractelor, în mod cert elaborat de MapN.

O criză care abia începe

Indiferent de rezultatul anchetei, efectele politice și instituționale nu vor întîrzia să apară. De azi dimineață, România se află în situația neobișnuită în care capii armatei sunt anchetați penal de DNA, însă continuă să își exercite funcțiile fără să fi anunțat vreo intenție de retragere, iar autoritățile statului evită deocamdată orice poziționare publică. Rămîne de văzut dacă această tăcere va continua și în zilele următoare sau dacă presiunea publică și instituțională va transforma dosarul într-o criză și mai mare la vîrful Armatei Române. (Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics)

Comisia Europeană a aprobat o schemă spaniolă de ajutor de stat în valoare de 54 de milioane euro pentru a sprijini întreprinderile agricole care se confruntă cu creșterea prețurilor la combustibili din cauza crizei din Orientul Mijlociu, informează un comunicat al Executivului comunitar.

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar privind ajutoarele de stat în contextul crizei din Orientul Mijlociu (METSAF), adoptat de Comisie la 29 aprilie 2026.

Ajutorul va lua forma unor subvenții directe. Întreprinderile pot primi 0,20 euro pentru fiecare litru de motorină achiziționat în perioada 22 martie -30 iunie 2026. Ajutorul poate acoperi până la 70% din costurile suplimentare cu combustibilul generate de criza din Orientul Mijlociu, a precizat sursa citată.

Comisia a evaluat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, în special al articolului 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea UE, care permite statelor membre să sprijine dezvoltarea anumitor activități economice sub rezerva anumitor condiții, precum și al secțiunilor 1 și 2.1 din Cadrul temporar privind ajutoarele de stat în contextul crizei din Orientul Mijlociu.

Președintele Dumei de Stat, Veaceslav Volodin, a subliniat costul ieșirii din Uniunea Economică Eurasiatică pentru cetățenii armeni, afirmând, printre altele, că prețurile la gaze aproape s-ar cvadrupla.

„Pașinian (prim-ministrul armean Nikol Pașinian – IF) folosește Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA) pentru a adera la Uniunea Europeană (UE). Încearcă să-și rezolve toate problemele pe seama UEEA, în principal a Rusiei. Nu vorbește deschis cu publicul despre aderarea la UE. Ascunde de cetățenii armeni costurile ieșirii țării din UEEA: prețurile la gaze vor crește aproape de patru ori pentru rezidenți; transferurile transfrontaliere de bani către Armenia din Rusia, care în prezent se ridică la aproape 4 miliarde de dolari anual (2/3 din totalul transferurilor), vor fi reduse drastic; beneficiile de migrație pentru intrarea în Rusia vor fi anulate, iar angajarea va fi posibilă doar cu un brevet; livrările de flori, fructe de pădure, fructe, legume, pește, alcool și apă minerală din Armenia către țara noastră vor fi suspendate”, a scris Volodin pe canalul său Max.

El a menționat că același lucru s-a întâmplat și în Ucraina: „Când s-a decis integrarea în UE, s-a vorbit despre un singur lucru, inclusiv despre perspectivele de dezvoltare. În realitate, s-a dovedit că produsele agricole ucrainene au fost practic excluse de pe piețele europene, fiind impuse contingente tarifare stricte și nefavorabile.”

„Același lucru o așteaptă și pe Armenia”, a declarat președintele Dumei de Stat.

În opinia sa, „Pașinian și-a asumat probabil un angajament personal de a adera Armenia la UE și îl îndeplinește, încercând în același timp să transfere toate costurile aderării asupra UEEA și Rusiei”.

„Evident, nu-i pasă de soarta poporului armean sau de statalitatea Armeniei. În acest caz, el crede că așa își va păstra puterea personală. Prețul va fi mare…”, a scris Volodin.

China și Brazilia au convenit să aprofundeze cooperarea și „să se apere împreună împotriva provocărilor externe”, în timp ce Statele Unite ale Americii au propus introducerea unor noi tarife punitive de 25% asupra unor importuri braziliene, ca parte a unei anchete privind presupuse practici comerciale neloiale, au declarat oficialii într-un comunicat.

Ministrul chinez de externe, Wang Yi, a avut o întâlnire cu omologul său brazilian, Mauro Vieira, în cadrul căreia China și Brazilia, în calitate de membri cheie BRICS, și-au subliniat sprijinul pentru o ordine mondială multipolară și reducerea dominației Statelor Unite ale Americii în instituțiile globale.

Wang și Vieira, așa cum au anunțat, au desfășurat „o comunicare strategică cuprinzătoare și detaliată pe teme internaționale și regionale de interes comun”, evaluând că s-a ajuns la un consens larg și apelând la o mai mare securitate într-o „lume turbulentă”, pe care au numit-o”.

Spania a găzduit 9,05 milioane de turiști internaționali în aprilie, ceea ce reprezintă un nou record și o creștere de 5,2% față de aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor publicate astăzi de Institutul Național de Statistică (INE).

Cei mai mulți vizitatori au venit din Marea Britanie, unde au sosit aproape 1,7 milioane de turiști, ceea ce reprezintă o creștere de 2,7% față de anul precedent.

Pe locul al doilea se află Franța, cu 1,3 milioane de vizitatori și o creștere de 5,1%, în timp ce 1,2 milioane de turiști au sosit din Germania, ceea ce reprezintă o scădere de 9,1% față de aprilie anul trecut.