Categorie: Uncategorized

  • Iohannis, nemulțumit de slaba mobilizare stradală

    DATE DIN NOUL DOSAR AL DARIUS VÂLCOV: Spagă în Skoda

    FLUX 24, 3 iunie 2015, 15:053 iunie 2015, 15:07, highlight, Special, Uncategorized, 0

    În noul dosar al fostului ministru al finanțelor, Darius Vâlcov, apare un personaj cheie prin multe cabinete guvernamentale. Este…

  • Fosta preşedintă a Argentinei Cristina Kirchner are al 11

    Fosta preşedintă a Argentinei Cristina Kirchner, deja suspectă în peste zece afaceri de corupţie, a fost pusă sub acuzare luni într-un dosar de import fraudulos de gaz lichefiat, relatează AFP.

    Policeman guard the main entrance of Argentina’s Central Bank in Buenos Aires on January 25, 2010. Argentinian Central Bank president Martin Redrado, was stopped by the police when he tried to enter the building. Despite the bank’s constitutional autonomy, President Cristina Fernandez de Kirchner had ordered the sacking of Redrado for refusing the government access to billions of dollars to pay down the national debt, but although her order was overturned by Argentina’s courts, the government sees vice president Miguel Pesce as the provisional president. AFP PHOTO/Juan Mabromata

    – Reclama –

    Judecătorul Claudio Bonadio, pe care ea îl acuză de persecuţie politică, a cerut, de asemenea, ca ea să fie plasată în arest preventiv, dar Cristina Kirchner este senatoare şi beneficiază de imunitate parlamentară.

    Printre dosarele în care Cristina Kirchner, 66 de ani, a fost pusă sub acuzare se află cel legat de marele scandal al Caietelor corupţiei, în care ea şi soţul său decedat, Nestor Kirchner, sunt consideraţi personajele principale. În acest dosar, judecătorul a estimat la 160 de milioane de dolari sumele de bani plătite administraţiei Kirchner între 2003 şi 2015.

    Preşedintă de stânga a ţării latino-americane între 2007 şi 2015, Cristina Kirchner este principala opozantă a regimului preşedintelui de centru-dreapta Mauricio Macri, candidat la realegere în prezidenţialele de la 27 octombrie.

    Ea se află în prezent în Cuba, unde este internată în spital fiica sa Florencia.

  • Parchetul Militar a renunţat la urmărirea penală împotriva jandarmilor din Târgu Mureş implicați într-un scandal la mitingul de Ziua Libertății Secuilor

    Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj care, după marşul din 2016 organizat cu ocazia Zilei Libertăţii Secuilor, au eliberat în mod nefondat procese verbale de sancţionare contravenţională participanţilor la marş, voluntarilor, chiar şi unora care nu au participat la protest, transmite agenția maghiară de știri MTI.

    – Reclama –

    Documentul de 18 pagini, care rezumă rezultatele investigaţiei
    şi concluziile parchetului, a fost transmis luni presei de către
    biroul de presă al Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) care a
    organizat marşul.

    La sfârşitul comemorării, al marşului şi protestului de la
    Târgu Mureş din data de 10 martie 2016, purtătorul de cuvânt al
    Jandarmeriei a declarat presei că evenimentul s-a încheiat fără
    incidente, dar cu o săptămână mai târziu, Jandarmeria anunţa că, în
    baza înregistrărilor video studiate, 84 de persoane au fost
    amendate contravenţional în sumă totală de 70.800 lei. Între timp,
    instanţa a anulat toate amenzile.

    Asociaţia Siculitas, care acţionează în colaborare cu CNS, a
    depus o plângere penală împotriva jandarmilor care au aplicat
    amenzi contravenţionale în mod nefondat. Parchetul l-a informat pe
    Balázs Izsák, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) şi,
    totodată, preşedintele Asociaţiei Siculitas despre rezultatele
    anchetei asupra acestei plângeri printr-un document de 18 pagini.

    Din document reiese că Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul
    Militar Cluj a audiat persoana vătămată, martorii şi pe cei care au
    încheiat procesele-verbale de contravenţie. Parchetul nu a extins
    ancheta asupra ofiţerilor de rang înalt care, conform mărturiei
    jandarmilor, au dat ordin să sancţioneze voluntarii CNS care făceau
    parte din dispozitivul de menţinere a ordinii evenimentului. Lista
    acestora a fost predată jandarmeriei de organizatori. Parchetul a
    constatat că 8 persoane sancţionate nici nu au fost prezente la
    marş, şi a concluzionat existenţa elementelor constitutive ale
    infracţiunilor de fals intelectual. Cu toate acestea, Parchetul nu
    a găsit întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de
    abuz în serviciu de către vreo persoană din conducerea unităţii
    militare care şi-ar fi încălcat în mod defectuos atribuţiile de
    serviciu în legătură cu organizarea activităţii desfăşurate de
    lucrătorii de jandarmi pe parcursul manifestaţiei.

    Potrivit CNS, Asociaţia Siculitas nu face apel împotriva
    ordonanţei de urmărire penală deoarece consideră că: “ar fi
    inechitabil şi nedrept să fie pedepsiţi subofiţeri subordonaţi care
    au completat la ordin procesele verbale.” În acelaşi timp,
    consiliul de conducere al asociaţiei l-a autorizat Balázs Izsák să
    publice ordonanţa parchetului. Serviciul de presă al CNS a transmis
    că, după 2016, la marşurile organizate de Ziua Libertăţii Secuilor,
    Jandarmeria a respectat deja legislaţia care reglementează aceste
    aspecte.

  • VIDEO: Un primar beat a făcut pe el când a fost oprit de politiști

    Un primar din Timiș a fost oprit în trafic de polițiști.Când s-a dat jos din mașină, bărbatul abia se putea ținea pe picioare și a făcut pe el, scrie Sursa de Vest.

    – Reclama –

    Primarul comunei Parța, Ioan Petricaș (PSD) a fost testat cu aparatul etilotest de polițiști, care a indicat faptul că acesta avea o alcoolemie de 0,73 mg/l alcool pur în aerul expirat.

  • Viktor Orban își cere scuze PPE

    Premierul ungar Viktor Orban le-a prezentat miercuri scuze colegilor săi din Partidul Popular European (PPE) care vor să-l excludă din acest grup politic şi pe care i-a descris drept ”idioţi utili”, relatează agenţiile AFP şi dpa.

    – Reclama –

    Orban a folosit această expresie într-un interviu acordat publicaţiei germane Die Welt am Sonntag, făcând referire inclusiv la Manfred Weber, liderul grupului PPE din Parlamentul European şi candidat al popularilor europeni pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene.

    ”Este de fapt un citat din Lenin, prin care am încercat să critic o anumită politică şi nu anumite poziţii”, a explicat Orban într-o scrisoare transmisă miercuri către PPE. ”Doresc prin aceasta să transmit scuzele mele, dacă aţi considerat citatul ca fiind ofensator”, a adăugat el, avertizând însă că nu îşi va schimba poziţia privind migraţia, ‘protecţia culturii creştine’ şi viitorul Europei.

    Tensiunile sale cu PPE au escaladat după ce a lansat o campanie în care pe străzile Budapestei au apărut luna trecută afişe care-l arată pe preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker zâmbind sarcastic, alături de George Soros pentru a reproşa Bruxelles-ului că susţine imigraţia ilegală.

    Până înaintea acestei campanii, atât Manfred Weber cât şi preşedintele PPE, Joseph Daul, s-au arătat rezervaţi faţă de ideea excluderii partidului Fidesz din PPE, în pofida disputelor cu Orban privind statul de drept şi chestiunea migraţiei, mai ales că popularii europeni ar putea avea nevoie de voturile europarlamentarilor Fidesz în viitorul Parlament European. Dar campania de pe străzile Budapestei, despre care Comisia Europeană a spus că ”întrece măsura”, i-a determinat pe liderii PPE să iniţieze procedura suspendării sau excluderii Fidesz-ului, care va fi discutată pe 20 martie, la reuniunea PPE care precede de fiecare dată summitul european trimestrial.

    Deocamdată, 13 din cele 56 de formaţiuni ale PPE au semnat moţiunea de excludere a Fidesz. Manfred Weber s-a întâlnit marţi la Budapesta cu Viktor Orban, discuţie după care liderul eurodeputaţilor PPE a spus că a observat ”semne de bunăvoinţă” din partea premierului ungar, dar a adăugat că problemele din cauza cărora formaţiunea ungară de guvernământ Fidesz ar putea fi exclusă din PPE nu s-au rezolvat.

  • Finanțări ilegale de la chinezi pentru campania fratelui lui Bush

    Un comitet de acţiune politică (‘Super PAC’) care a cheltuit peste 100 milioane de dolari pentru a susţine candidatura lui Jeb Bush, fost guvernator al Floridei, la prezidenţialele din SUA din 2016 a fost amendat de Comisia Electorală Federală (FEC) pentru că a solicitat contribuţii de peste un milion de dolari unor cetăţeni chinezi, transmit DPA, Reuters și Agerpres.

    Republican presidential candidate former Florida Gov. Jeb Bush points during a meet and greet event in Sioux City, Iowa, Monday, July 13, 2015. (AP Photo/Nati Harnik)

    Super PAC-ul ‘Right to Rise USA’, înfiinţat pentru susţinerea candidatului Jeb Bush, a fost amendat cu 390.000 dolari pe data de 4 martie după o anchetă care a vizat banii donaţi de o companie californiană, American Pacific International Capital (APIC), şi solicitaţi de fratele mai tânăr al lui Bush, Neil, membru al consiliului de administraţie.

    Compania, deţinută de o corporaţie cu sediul în China, a fost amendată cu 550.000 de dolari în decembrie în acelaşi caz.

    Amenzile, dezvăluite în acordurile de conciliere care nu au fost făcute publice deocamdată de autorităţile federale, sunt detaliate în documentele prezentate luni de organizaţia nonprofit Campaign Legal Center.

    Aceasta a depus o plângere în 2016 în care acuza compania că a acţionat ilegal pentru a facilita o donaţie de 1,3 milioane de dolari din partea a doi chinezi către super PAC-ul lui Jeb Bush.

  • Dragnea de acord cu Macron: Preşedintele Macron propune interzicerea finanţării partidelor politice de către puteri străine. Total de acord!

    Liderul PSD Liviu Dragnea a declarat că România trebuie să participe activ la proiectul propus de preşedintele francez Emmanuel Macron, precizând că este total de acord cu multe dintre punctele prezentate de acesta.

    – Reclama –

    „Am citit mesajul Preşedintelui Franţei, domnul Emmanuel Macron! Uniunea Europeană trebuie să revină la valorile şi principiile pe care a fost clădită – de la drepturile fundamentale ale omului, până la coeziunea socială şi economică. Preşedintele Macron propune interzicerea finanţării partidelor politice de către puteri străine. Total de acord! Inclusiv finanţarea indirectă şi netransparentă prin campanii de propagandă susţinute de organizaţii paravan. Total de acord că trebuie să existe reguli europene care să interzică instigările la ură şi violenţă pe Internet, precum cele pe care le-am văzut în vara anului trec

  • DOCUMENTE: Fragmente explozive din raportul fostului șef MI6

    Jurnalistul Andrei Bădin a prezentat duminică în emisiunea Controverse de la B1 2 pagini din cele 36 ale raportului firmei fostului șef al MI6 (spionajul britanic) despre cazul Dan și Alexander Adamescu.

    Purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, a declarat pentru B1 și FLUX 24 că referirea la Cristian Bizadea, actual adjunct al directorului SRI, este inexactă acesta fiind în prezent în această funcție, și nu în momentul 2013 când era doar maior.

    INTERVIU CU MARIAN VANGHELIE DESPRE RAPORTUL FOSTULUI ȘEF MI6

    TRADUCEREA FRAGMENTULUI FĂRĂ NICI UN COMENTARIU:

    Rezultatul unor anchete sensibile.

    Confirmarea
    motivației politice

    77. Vă rugăm să
    consultați anexa surselor la sfârșitul acestui raport. Două surse (sursa A și
    Sursa B), ambele având cunoștințe profunde și înțelegând structura DNA-ului, și
    o sursă cu acces la Secretariatul Permanent al Cabinetului de Miniștri (sursa
    C) au confirmat, în mod confidențial, că urmărirea penală a DA și AA are o
    motivație politică.

    78. S-a semnalat
    că acuzațiile privind presupusele mite ale judecătorilor Elena Roventa și Ion
    Stanciu se bazează pe dovezi falsificate (a se vedea paragrafele 90-98 de mai
    jos).

    79. Această
    informație a fost confirmată și de un oficial foarte bine plasat, care are cunoștințe
    și experiență directă în cazul DNA în ceea ce privește DA / AA (Sursa D).

    80. Sursele menționate
    mai sus au indicat că există aspecte politice ale situaţiei care indică lipsa
    de imparțialitate și pun la îndoială motivațiile procurorilor români cu privire
    la ambii inculpați:

    • Toate aceste surse confirmă
      faptul că decizia de urmărire penală a DA / AA a fost luată în decembrie 2013
      la cel mai înalt nivel politic și nu a fost rezultatul descoperirii unei
      informații sau unui pont.
    • În decembrie 2013 a avut loc o
      întâlnire obișnuită, bisăptămânală ,la jumătatea lunii, pe marginea
      chestiunilor de securitate națională organizată, la cabinetul premierului,
      prezidată de premierul Victor Ponta (care a fost în funcție în perioada
      2012-2015) și la care au participat:
    • Petre Toba, șef al poliției naționale
      pe atunci (mai târziu ministru de interne);
    • Directorul general al DNA,
      Laura Kovesi;
    • Directorul general adjunct al
      SRI, Cristian Bizadea (supraveghează criminalitatea economică,
      contra-terorismul și ramurile analitice). Există patru directori generali
      adjuncți în serviciu: Bizadea supraveghează criminalitatea economică, combate
      terorismul și ramura analitică.
    • Premierul Ponta a declarat că a
      primit „informații de încredere de la SRI, confirmate la întâlnire de
      Bizadea și de la” străini

    Grup
    de lucru format

    86. Sursele A, B
    & D au mai arătat că, la reuniunea de mai sus din decembrie 2013, Ponta a
    dat ordine orale directe lui Kovesi cu privire la DNA, pentru a-i urmări pe DA și
    pe fiul său și a instruit SRI să ofere toată asistența necesară.

    87. Aceleași
    surse au raportat că, înainte de Crăciunul din 2013, atât DNA, cât și SRI au
    format grupuri de lucru pentru a se ocupa de DA. Acest lucru a fost raportat ca
    fiind făcut înainte ca orice informații sau dovezi să iasă la lumină pentru a
    justifica chiar o probă preliminară a DA.

    88. La ordinul
    premierului, două organe de aplicare a legii inițiază o operațiune pentru a
    găsi ceva pentru urmărirea penală a unei familii care „a iritat”
    administrația.

    Acuzaţii falsificate

    89. Sursele A, B & D dezvăluie
    că acuzațiile au fost falsificate.

    90. Cazul de urmărire penală s-a
    bazat, în primul rând, pe mărturii date de doi martori, Onut Daniel, care lucra
    pentru una dintre societățile de investiții ale DA, și mai târziu George
    Dumitru. Am fost informați că domnul Dumitru s-a sinucis imediat după ce a
    semnat o declarație de martor împotriva DA și AA.

    91. Sursele A, B
    & D au raportat că ambii martori au fost deținuți de ofițerii SRI în
    descinderi destinate să ii intimideze și să ii sperie, folosind o forță
    disproporționată. În timpul ambelor detenții, câțiva ofițeri SRI in haine
    obisnuite erau însoțiți de echipe de militari SWAT înarmați.

    92. Aceste surse
    au raportat că, în loc să fie dusi la un procuror de investigatii al DNA,
    pentru audiere, ambii martori au fost duși la sediul SRI București și au fost
    închiși în celulele temporare de detenție SRI, folosite pentru a aretine și a
    interoga suspecții de spionaj și terorism.  Acest lucru este în
    totalitate împotriva procedurii stabilite privind cazurile de criminalitate
    economică / fraudă.

    93. Ofițerii SRI
    i-au amenințat pe amândoi martorii cu condamnări pe viață pentru acuzații de
    spionaj, spunând că, dacă nu vor coopera, echipele de criminalistică din SRI vor
    descinde in spațiile de reședință și vor găsi „chestiuni incriminatoare, cum ar fi dovezile ca ați colectat
    informații pentru serviciile de informații din Ungaria”.