Circa 200 de persoane din Craiova reprezentând societatea civilă au votat marţi, la finalul unei dezbateri publice cu tema „Tehnologia 5G, de la promisiuni la riscuri globale”, care a durat circa patru ore, împotriva implementării acestei tehnologii în oraşul lor, „pentru Craiova liberă de 5G”.
În cadrul dezbaterii publice organizată de Facultatea de Agronomie a Universităţii din Craiova şi Asociaţia Civică pentru Viaţă (ACpV), la care au participat medici, biochimişti, fizicieni, ingineri, jurişti, sociologi, economişti, teologi, au fost prezentate avantajele şi dezavantajele acestei tehnologii, vorbitorii subliniind că cetăţenii trebuie să fie cei care iau decizia implementării acestei tehnologii, şi nu autorităţile sau clasa politică.
„Am decis să organizăm această dezbatere pentru că astăzi bate la uşă o tehnologie care este foarte promiţătoare, în special pentru tineri, este vorba de tehnologia 5G, care se referă la comunicaţiile wireless, însă întotdeauna trebuie să vedem beneficiile versus riscuri. Această acţiune este o premieră naţională, pentru că nu s-au făcut dezbateri publice pe acest subiect, din păcate. Am participat anul trecut la o încercare de dezbatere pe această temă la Ministerul Comunicaţiilor, la care, din nefericire, nu li s-a permis oamenilor care se înscriseseră pe listă să participe (…). Noi urmăm exemplul comunităţii ştiinţifice internaţionale, a cărei iniţiativă a fost să se abordeze acest subiect din perspectiva ştiinţei şi aici participă medici, profesori universitari cu studii în biochimie, pentru că acestea sunt ştiinţele care trebuie să spună da sau nu pentru această tehnologie, pentru că noi trebuie să vedem în primul rând efectele asupra sănătăţii. Comunitatea ştiinţifică internaţională a protestat împotriva acestei tehnologii, sunt foarte multe studii care arată că radiaţiile electromagnetice sunt nocive”, a afirmat preşedinta ACpV, conf. univ. dr. Luminiţa Simoiu, de la Facultatea de Chimie a Universităţii din Craiova.
Potrivit acesteia, nici la Academia Română nu a fost solicitat un punct de vedere privind această tehnologie. „Am decis să cerem noi un punct de vedere Academiei Române pe această temă, pentru că este normal să fie consultată comunitatea academică la cel mai înalt nivel înainte de a fi luate deciziile de acordarea licenţelor de funcţionare, de implementare a aceste tehnologii în România, pentru că vorbim despre spaţiul public”, a subliniat Simoiu.
Preşedinta Societăţii de Medicină de Familie din Dolj, dr. Adriana Dogaru, a afirmat că în literatura de specialitate există simptome asociate radiaţiilor electromagnetice cum ar fi sângerările nazale, dureri ale extremităţii cefalice, ale globilor oculari, retrosternale, greaţă, oboseală, hiperactivitate, anxietate, depresie, spasme musculare, stări de vomă, tinitus, ameţeli, tulburări de somn, dislexie, tulburări de atenţie şi memorie, tulburări de vedere, de auz şi simptome asemănătoare gripei.
„Acestea sunt cele mai frecvente simptome asociate tehnologiei 4G. 5G este mult mai rea decât 4G. Ca efecte asupra organismului uman care sunt deja demonstrate, tehnologia aceasta alterează genele, metabolismul, dezvoltarea celulelor stem, favorizează apariţia diferitelor tipuri de cancer, în special la nivel cerebral, leucemiile, favorizează apariţia bolilor cardio-vasculare, deficienţe cognitive, distrugerea ADN-ului celular, creşterea nivelului de radicali liberi şi stresului oxidativ, determină deficienţă de memorie, avort spontan, afecţiuni neurologice, obezitate, diabet, deprecierea sistemului imunitar, alergii, efecte termice la nivelul pielii, iar la copii – autism, ADHC şi astm”, a menţionat dr. Dogaru.
Ea a prezentat două cazuri pe care le are la cabinet şi care sunt cauzate de folosirea tehnologiei.
„Sunt oameni au avut de suferit din cauza radiaţiilor electromagnetice. O pacientă în vârstă de 37 de ani, pe care am preluat-o în cabinet la vârsta de 10 ani şi care a fost atent investigată de-a lungul timpului, pentru că mama ei era extrem de grijulie ca fata ei să nu facă vreo boală, a început să aibă probleme de la vârsta de 19 ani, când s-a angajat la o mare companie de telefonie, la un call center. Deci, această fată vorbeşte cu cască de bluetooth timp de 8 ore pe zi din anul 2006. La fiecare oră are 10 minute pauză, dar nici atunci nu apucă să-şi dea acea cască jos. De-a lungul timpul a avut o serie de probleme: în 2010 a avut un avort spontan fără absolut niciun motiv vizibil, în 2012 a început o aritmie şi a intrat pe tratament cronic cu antiaritmice. Ea nu mai poate trăi fără betaloc, iar cauza de aritmie nu a fost identificată. Din 2016, face alergii greu de tratat, i se administrează hidrocortizon, care are tot felul de efecte adverse, dar altfel nu poate trece peste aceste alergii. În prezent are depresie, insomnie, a devenit dependentă de xanax şi prezintă foarte des stări gripale care nu au nicio explicaţie. Eu am încercat să o conving să îşi schimbe locul de muncă, dar refuză, pentru că este un loc de muncă bine plătit. Poate va reuşi să o convingă psihologul”, a spus dr. Dogaru.
Un alt caz prezentat de medicul de familie este al unui bărbat de 55 de ani care folosea permanent casca bluetooth şi care în ultimul an a prezentat o tumoră neoplazică la sistemul nervos central, invazivă şi foarte agresivă, iar după intervenţia chirurgicală, medicii i-au interzis să mai folosească telefonul mobil şi mai ales bluetoothul.
