Categorie: Mehedinți

Născut în satul Fântâna Domnească din județul Mehedinți, Ilie Rădulescu a fost rapid recrutat în organizațiile de tineret controlate de comuniști. A urmat cursurile Școlii „A. A. Jdanov” între 1951 și 1953, tot acolo și-a făcut prima parte din ceea ce, după modelul sovietic, se numea aspirantură. Pentru întregirea educației sale partinice, a mai făcut și Școala „Ștefan Gheorghiu”, celălalt creuzet pedagogic destinat cadrelor partidului. Fostul lăcătuș se transformase într-o stea urcătoare a aparatului ideologic, fusese de-acum remarcat de către viitorii protectori, Leonte Răutu și Paul Niculescu-Mizil. Intrase în PCR foarte devreme, în 1945. Lucrase, ca politruc, în cadrul Diviziei „Tudor Vladimirescu”, scria politologul Vladimir Tismăneanu într-un text acum câțiva ani pentru Radio Europa Liberă.

CE MAI SCRIA TISMĂNEANU DESPRE ILIE RĂDULESCU:

A intrat în redacția revistei teoretice și politice a PMR, lunarul „Lupta de clasă”, a devenit unul dintre valeții lui Ștefan Voicu, jurnalist ilegalist cu mare trecere pe lângă membrii Biroului Politic, specialist în falsificarea istoriei și în minciuni debitate cu un perfect sânge rece. În scurt timp, Ilie Rădulescu era numit redactor-șef adjunct al acestei publicații care ar merita un studiu de sine stătător. Alături de Nicolae Corbu și Constantin Mitea de la „Scînteia”, de Dumitru Popescu (pe atunci vicepreședintele Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă), sub supravegherea lui Niculescu-Mizil și a lui Ștefan Voicu, Rădulescu a făcut parte din colectivele de scriere a discursurilor lui Gheorghiu-Dej și ale altor magnați ai partidului. Era un specialist redutabil în practicarea ad nauseam a limbii de lemn. Scria editoriale apologetice cu ușurința cu care alții beau apă. Panglicile îi ieșeau pe gură spontan, cu fervoare și incontinent.

Recomandat de Mizil, Ilie Rădulescu a fost unul dintre favoriții lui Nicolae Ceaușescu atunci când, după moartea lui Dej, a avut loc întinerirea (și românizarea completă) a aparatelor ideologice. A lucrat mână-n mână cu Ion Iliescu în cadrul Secției de Propagandă în perioada 1969-1971, când Iliescu era secretar al CC al PCR. La Plenara din noiembrie 1971, Iliescu, Rădulescu și oamenii lor (Constantin Vlad, Mihail Bujor Sion și Gheorghe Badrus) au fost criticați de Ceaușescu pentru „intelectualism”. Rotațiile permenente, o adevărată fixație a lui Ceaușescu, l-au plimbat pe Ilie Rădulescu prin tot felul de funcții, dar a revenit, în 1979, la conducerea crucialei Secții de Propagandă. Și-a văzut visul cu ochii — a ajuns secretar al CC.

Era servil, pomădat si parfumat, trepăduș de Curte Nouă, vorba Monicăi Lovinescu, cu un zâmbet bonom de tip Iliescu lipit ca un plasture pe buze, se strecura cu agilitate pe coridoarele mereu primejdioase și alunecătoare ale puterii. Știa să intre în grațiile mai marilor, evita ostentația. În această privință, se asemăna cu amicul său Mihai Dulea, politrucul sinistru, dar cu masca benignă, de la Consiliul Culturii și Educației Socialiste. În ultimii ani ai regimului, după 1984, a condus Direcția de Cultură și Presă din Ministerul de Externe (informații biografice despre el, în Florica Dobre, coord., Membrii C.C. al P.C.R. 1945-1989. Dicționar, București, Editura enciclopedică, 2004, pp. 506-507). Fără cameleonii vigilenți de tip Ilie Rădulescu, regimul nu și-ar fi putut pune în practică țelurile de deformare a personalității umane, de desfigurare a conștiințelor, de strivire a demnității umane.

Poliţiştii efectuează duminică dimineaţă 21 de percheziţii, în patru judeţe şi în Capitală, fiind vizate persoane care ar fi cauzat un prejudiciu de peste 5.500.000 de euro prin infracţiuni de evaziune fiscală în domeniul reciclării deşeurilor, informează Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Mehedinţi.

Poliţiştii de investigare a criminalităţii economice din cadrul IPJ Mehedinţi sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice împreună cu procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi efectuează 21 de percheziţii la locuinţele unor persoane şi la sediile unor societăţi comerciale de pe raza judeţelor Mehedinţi, Hunedoara, Timiş, Prahova şi a municipiului Bucureşti şi pun în aplicare 18 mandate de aducere.

Prejudiciul estimat cauzat bugetului de stat este de 26.692.920 lei.

Potrivit sursei citate, din cercetări a rezultat că începând cu anul 2018 până în prezent persoanele bănuite ar fi constituit şi aderat la un grup infracţional organizat având ca scop obţinerea unor bonificaţii de la organizaţia de profil pentru activităţi fictive de reciclare a deşeurilor din plastic, PET şi sticlă.

Astfel, aceştia ar fi întocmit documente fictive pentru patru societăţi comerciale, consemnând în fals activităţi de colectare, transport şi predare în vederea reciclării deşeurilor, documente pe care care le-ar fi predat organizaţiei de profil în vederea obţinerii de bonificaţii, determinându-i pe reprezentanţii acestor societăţi să se sustragă de la plata taxelor datorate bugetului de stat, precizează IPJ Mehedinţi.

La acţiune participă poliţişti din cadrul IGPR – Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice şi inspectoratele de poliţie ale judeţelor Mehedinţi, Hunedoara, Timiş şi Prahova. 

Operatorii contractați de Consiliul Județean Mehedinți pentru intervenția pe drumurile județene în caz de ninsoare sau îngheț au pregătit stocul de material antiderapant, iar utilajele de deszăpezire sunt pregătite să intervină pentru curăţarea drumurilor în orice moment. În cursul zilei de astăzi, vicepreședintele Consiliului Județean Mehedinți, Ionică Negru, a mers în teren împreună cu prefectul județului, Cristinel Pavel, pentru a verifica atât stocul de material antiderpant, cât și utilajele, anunță Consiliul Județean Mehedinți pe facebook.

,,Astăzi am făcut o evaluare a tuturor echipamentelor din baza Magheru. Maşinile de deszăpezire sunt pregătite, gata oricând să intervină, iar material antiderapant există în cantități suficiente. Singurul lucru care lipseşte deocamdată este zăpada. Noi suntem pregătiţi să intervenim şi să fim operativi atunci când va fi nevoie,, a precizat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, Ionică Negru.

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Mehedinţi anunţă începerea perioadei de înregistrare a aplicaţiilor în programul destinat studenţilor care doresc să desfăşoare o activitate lucrativă pe teritoriul Germaniei pe perioada vacanţei de vară (minim 2 luni).

Menţionăm că pot aplica studenţii cu vârsta cuprinsă între 18 -35 de ani, care urmează cursuri de zi, la o facultate de stat sau particulară, acreditată conform legii şi care au cunoştinţe bune/foarte bune de limba germană.

Pentru anul 2020, sunt disponibile 30 de posturi în domeniul hotelier -gastronomic, în gastronomia de sistem (fast-food), în producţia industrială şi în domeniul serviciilor.

Studenţii care au domiciliul sau sunt înregistraţi la o instituţie de învăţământ superior din judeţul Mehedinţi, se pot adresa consilierului EURES din cadrul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Mehedinţi, Drobeta Turnu Severin, bulevardul Carol I, nr 3, în vederea înregistrării aplicaţiilor.

Înregistrarea se va desfăşura în perioada 13.01.2020 -14.02.2020, în intervalul luni -joi, orele 10.00 -15.30 şi vineri, orele 10.00 -13.00.

Informaţii suplimentare cu privire la condiţiile de aplicare, documentele necesare înregistrării aplicaţiilor, precum şi instrucţiunile de completare a acestora, pot fi solicitate la numărul de telefon 0252/319029, sau se găsesc pe site-ul www.anofm.ro>AJOFM Mehedinţi

Zilele acestea se împlinesc 75 de ani de la începerea deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică. De aceea, în perioada 19-25 ianuarie 2020, comunitatea germană din România își va aduce aminte, prin intermediul unor manifestări comemorative pe plan național, care se vor desfășura la Reșița, de începuturile acestei perioade grele din viaţa ei, scrie Argument CS.

Duminică, 19 ianuarie, germanii se vor ruga pentru victimele deportării în cadrul mai multor liturghii care se vor oficia în biserici catolice din Caransebeş, Oţelu Roşu, Anina, Bocşa Montană şi Steierdorf. Acţiunile comemorative vor continua şi în zilele următoare la Reşiţa.

Bărbați între 17 și 45 de ani și femei între 18 și 30 de ani, apți de muncă, de pe întreg teritoriul României, din Transilvania, Banat, Satu Mare, Crișana, Bucovina, București și Dobrogea, au fost luați din sânul familiei și transportați, în vagoane pentru transportul animalelor, până pe teritoriul actualei Ucraine (zona Donețk) și al Rusiei (Munții Ural). Nu puțini au fost aceia care și-au pierdut viața acolo datorită condițiilor vitrege de muncă și viață. Ultimii deportați s-au întors acasă abia la sfârșitul lui decembrie 1949, după cinci ani de muncă depusă pentru statul sovietic.Din cei aproximativ 70.000 de deportați din România, se estimează că un număr de 8.000 și-a pierdut viața acolo. Din județul Caraș-Severin au fost deportați aproximativ 9.000-10.000 de etnici germani, mai spune sursa citată.

Plutonierul major Adrian Ivan a făcut parte din contingentul de jandarmi români care a desfășurat o misiune în teatrul de operații din  Afganistan. În cele aproape șase luni, jandarmul din Mehedinti, alături de ceilalți jandarmi  români au avut misiunea de a proteja consilierii jandarmi pe timpul deplasării acestora la diferitele instituții de ordine publică și securitate afghane. Pentru a participa la această misiune, jandarmii au trecut mai multe probe de verificare a cunoștințelor de specialitate, competențelor lingvistice în limba engleză, examenul psihologic, cât și cel medical. 

În semn de apreciere și
recunoaștere a activității jandarmilor români, general-maior Robert L. Marion,
adjunctul comandantului CSTC-A (Combined Security Transition Command –
Afghanistan) a oferit membrilor contingentului de jandarmi români, medalia NATO
non-Article 5. Până acum, Jandarmeria Română a dislocat 12 contingente în
cadrul misiunii NATO din Afghanistan. În prezent, Jandarmeria participă la 9
misiuni internaționale sub egida UE, ONU și OSCE.

Plutonierul major Adrian
Ivan activează în cadrul Detașamentului Mobil al Jandarmeriei Mehedinți, fiind absolvent
al Școlii Militare de Subofiteri Jandarmi ,,Grigore Alexandru Ghica” Drăgășani,
promotia 2005. Subofiterul are 39 de ani, 
este căsătorit  și are un
copil. 

”Anul acesta va fi anul Banovița”, a anunțat miercuri seară la RTS Severin primarul din Drobeta Turnu Severin, Marius Screciu (PSD).

”Am început cu Dudaș, Schela, iar anul acesta ne vom ocupa puternic de Banovița. A avut loc o licitație pentru reabilitarea infrastructurii în cartier și pe 16 ianuarie avem deschiderea ofertei pe fonduri europene pentru strada Banovița, calea Cernețului, Bulevardul Vrânciorova, Calea Severinului, prelungirea Carpați, sunt mai multe străzi pe fonduri europene. Este un proiect în valoare de 33 milioane lei de care ne vom apuca probabil în luna martie. Ne dorim ca anul acesta să ajungem aproape de final. Nu e vorba numai de asfaltare, ci și de asfaltarea trotuarelor, realizarea spațiilor verzi, a zonelor aferente: căi de acces, alei- totul este prins în acest proiect. Nu mai putem gândi doar asfaltarea, ci totul trebuie făcut. Unde nu sunt rețele de gaze trebuie introduse și extinse”, a precizat primarul Severinului.

El a mai spus că ”am demarat și acțiunea pentru celelalte zone din Banovița, Apolodor ca să fiu mai concret, unde este vorba de fondurile Primăriei”.

Despre Apolodor, primarul Screciu a menționat că ”primul pas este amenajarea rețelei de gaze, după care venim cu asfaltarea. Suntem interesați de extinderea cartierului Banovița-Apolodor”.

Msrius Screciu a spus că în 2019 ”s-au demarat investițiile în cartierele mărginașe, ocoloite ani la rând”.

INTEGRAL INTERVIUL ACORDAT DE PRIMARUL MARIUS SCRECIU POSTULUI TV RTS:

Primarul din Drobeta Turnu Severin, Marius Screciu (PSD) a anunțat miercuri seară la RTS Severin noi investiții în județ în 2020. El a pomenit Cartierul Tinerilor, Schela, Gura Văii, dar nu numai,

”Pregătim investiții. Avem zona Walter Măriceanu, unde avem Walter, Stejarului, Cibinului, Curcubeului, Baladei-străzi unde vrem să intrâm în primul rând cu extinderea rețelei de gaze și imediat apoi cu asfaltarea. Am avut discuții cu cei de la Mehedinți Gaz și și-au arătat dispinobilitatea de a ne sprijini așa cum au făcut și la Schela”, a declarat primarul Marius Screciu.

El a pomenit de proiectele începute în Schela.

”În Schela de Jos și Bulevardul Timișoara mergem cu extinderea rețelei de gaze, care va fi aeriană pe bulevard și venim din spate cu asfaltarea străzilor adiacente. Aceste străzi vor fi continuate plus Schela de Sus, unde am realizat doar o singură stradă, Negoiu, neterminată, dar funcțională. Urmează încă 5 străzi din Schela de Sus, care pot începe rapid imediat ce ne permite vremea. Rețeaua de gaze e introdusă și nu mai avem ce să așteptăm. Mai avem pe fonduri europene să continuăm în Dudașul Schelei, Calea Severinului. Trebuie să continuăm cu intrările la proprietăți. Mai avem locuri de joacă în Dudașul Schelei și Schela de Sus”, a mai menționat primarul Severinului.

Primarul Marius Screciu a spus că sunt investiții și în Gura Văii, unde se va lucra la ”calea de acces spre BTT, o stradă foarte folosită”. De asemenea, el a afirmat că se dorește amenajarea unui nou cimitir în zonă și a 2 locuri de joacă și probabil finalizarea va fi posibilă în 2021.

INTEGRAL INTERVIU CU PRIMARUL SEVERINULUI DE LA RTS:

”Avem o strategie pentru Cartierul Tinerilor pentru ca anii următori să ducem acolo tot ce înseamnă utilități și să îl transformăm într-un cartier elegant de locuit”, a anunțat primarul din Drobeta Turnu Severin, Marius Screciu (PSD), miecuri seară la RTS Severin.

Screciu a spus că în cartierul Tinerilor s-au asflaltat străzi pe fonduri europene, dar ”mai avem 3 sau 4”.

Primarul Severinului a sustinut că zona nu mai fi gândită ca ”una industrială și că trebuie făcute locuințe, case și alte amenajări, printre care locuri de joacă”.

”Trebuie să reamenajăm întreaga zonă. Nu se mai poate să ieșim de pe străzile neamenajate cu noroi și să intrăm pe străzile pe care le-am făcut”, a precizat Screciu.

Primarul din Drobeta Turnu Severin, Marius Screciu (PSD) a anunțat miercuri seară la RTS Severin că proiectul zonei metropolitane Drobeta va deveni în scurt timp operațional. El a spus că în prezent zona metropolitană este format dint-o asociere cu Consiliul Județean Mehedinți și localitățile Orșova, Șimian, Breznița, Malovăț și Prunișor, dar că speră că va crește numărul celor care aderă la proiect, condiția fiind o distanță de 30 km față de Turnu Severin.

Primarul Screciu a invocat în favoarea zonei metropilitane faptul că aceasta poate atrage fonduri europene separat de cele atrase de fiecare localitate în parte.

”Pentru bugetul UE 2021-2027 avem două variante. Una pe cont propriu, cealealtă prin această zonă metropolitană. Se poate dezvolta infrastructura, atât în zona municipiului, cât și în zona localităților adiacente care sunt cu noi în această asociere”, a spus Screciu.

Primarul din Drobeta Turnu Severin a insistat și pe Parcul Industrial, un proiect pe care l-a prezentat când a candidat în 2016 la Primărie, dar pe care însă nu a reușit să îl realizeze până în acest moment.

”Cea mai mare problemă pentru Parcul Industrial este lipsa terenului. În municipiul Turnu Severin cel mai mare teren aflat în proprietatea noastră este de 7 ha. Pentru un parc industrial trebuie 10-12-15 hectare în funcție de cerințe. Dacă de mâine vine o societate nu avem decât aceste 7 hectare. Localitățile din zonă au însă posibilitatea să ofere teren. Automat dacă facem un parc se va dezvolta și infrastructura rutieră. De exemplu cu Șimianul vom avea autobuze care să ducă muncitori din Severin în Șimian. Șimianul va avea de câștigat din realizarea de utilități. Dar și Severinul deoarece vor crește numărul de locuri de muncă, piața se va dezvolta și automat vor crește și salariile pentru că din punct de vedere concurențial lucrurile se vor dezvolta!”, a spus Marius Screciu,

El a dat exemplu dezvoltarea zonelor metropolitane Craiova și Constanța.

”Astfel zona metropolitană Craiova creată în 2008 cu 5 localități, acum sunt 12. Zona a atras până în 2018 peste 100 de milioane de euro din proiecte finanțate de UE. Zona metropolitană Constanța creată în 2007 a atras proiecte de peste 600 milioane de euro”, a exemplificat primarul Severinului.

Screciu a mai spus că zona metropolitană poate dezvolta Severinul, dar ”poate conecta, interconecta, de exemplu rețeaua de gaze către Breznița Ocol”. El a mai afirmat că zona ar putea folosi europene, dar și ”bani guvernamentali și din alte zone de finanțare”.

INTEGRAL INTERVIUL ACORDAT DE PRIMARUL MARIUS SCRECIU POSTULUI DE TELEVIZIUNE RTS SEVERIN: