Categorie: Externe

Zeci de mii de persoane au ieşit în stradă joi în Franţa pentru a protesta împotriva reformei sistemului de pensii, în a patra zi de mobilizare naţională marcată de greve, mai ales în sectorul transporturilor, consemnează AFP citată de Agerpres.

Începută cu mai mult de o lună în urmă, confruntarea dintre sindicatele contestatare şi guvern nu scade în intensitate. Conform estimărilor poliţiei sau ale prefecturilor, în total peste 120.000 de persoane au protestat joi la Paris şi în aproape 30 de oraşe franceze, în timp ce sindicatele vorbesc despre circa 600.000 de manifestanţi la 27 de acţiuni de protest.

Ţinta lor este în principal preşedintele Emmanuel Macron, dar au fost văzute şi pancarte împotriva societăţii financiare americane BlackRock, considerată de protestatari drept o beneficiară a acestei reforme şi pe care au reprezentat-o cu imaginea unor vulturi.

Guvernul de la Paris, susţinut de Comisia Europeană, care consideră ”necesară” această reformă a sistemului de pensii, încearcă să adopte un ”sistem universal” de pensii pe puncte, care să unifice cele 42 de regimuri existente şi să elimine regimul pensiilor speciale, mai ales cele de care beneficiază lucrătorii din societăţile de transport public, care se pot pensiona mai devreme. Reforma prevede şi stabilirea unei ”vârste pivot” de 64 de ani, pentru a-i stimula pe francezi să muncească şi dincolo de vârsta legală de pensionare, în prezent 62 de ani.

Pe ansamblu, guvernul promite un sistem ”mai just”, dar adversarii reformei se tem că va creşte vârsta de pensionare şi va scădea cuantumul pensiilor.

Mişcarea de protest începută pe 5 decembrie perturbă în principal circulaţia trenurilor şi transportul public în regiunea pariziană, de unde rezultă mari dificultăţii pentru utilizatorii sistemului de transport.

Ambasada SUA în capitala irakiană Bagdad a fost ținta unui atac cu rachete,
a scris un corespondent al BBC Nafiseh Kohnavard pe Twitter.

Între timp, Reuters a raportat citând martori că au fost auzite două explozii în capitala
irakiană, dar nu este clară originea acestora.
Sky News Arabia a raportat că o rachetă a lovit Zona Verde și a blocat intrarea pe drumul
care duce la ambasadă.

Turcia a anunţat sâmbătă că doi străini au fost implicaţi în tranzitul ilegal prin Istanbul al magnatului decăzut al industriei auto Carlos Ghosn, care s-a produs în timpul fugii sale din Japonia în Liban din ajunul Anului Nou, relatează AFP și Agerpres.

„Există doi străini implicaţi în tranzit”, a declarat ministrul turc al justiţiei, Abdulhamit Gul, într-un interviu acordat postului CNN Turk. El nu a furnizat niciun detaliu privind naţionalitatea lor sau rolul exact pe care l-au jucat.

Carlos Ghosn, fost CEO al Renault şi Nissan, a ajuns pe 30 decembrie la Beirut, a doua zi după plecarea sa surpriză din Japonia. El este suspectat că a urcat la bordul unui avion privat pe aeroportul internaţional din Kansai, în apropiere de Osaka, de unde a mers până la Istanbul, iar de aici a plecat spre Beirut la bordul unui alt avion.

Urmărit pentru infracţiuni financiare, el era în arest la domiciliu de la sfârşitul lui aprilie la Tokyo, după 130 de zile petrecute în închisoare. Arestul său la domiciliu prevedea condiţii stricte şi interdicţia de a părăsi ţara în aşteptarea procesului său.

Goshn, un franco-libanezo-brazilian, a dat asigurări joi că şi-a organizat „singur” fuga în Liban, fără a furniza totuşi amănunte.

Turcia a deschis deja o anchetă privind condiţiile în care Ghosn a reuşit să tranziteze capitala economică a Turciei şi s-a interesat în principal de două zboruri considerate suspecte, potrivit agenţiei DHA.

Zeci de mii de australieni au fost nevoiţi să-şi părăsească sâmbătă locuinţele pentru a fugi din calea incendiilor de vegetaţie, agravate de condiţiile meteorologice catastrofale, informează AFP conform Agerpres.

Temperaturile au depăşit sâmbătă 40 de grade Celsius, iar vânturile puternice au alimentat sute de incendii, cele mai multe scăpate de sub control.

Prognozele indică vânturi puternice şi temperaturi ridicate până seara, a declarat şeful pompierilor din New South Wales, Shane Fitzsimmons.

Metropola Sydney s-a confruntat sâmbătă cu temperaturi record, 48,9 grade Celsius fiind înregistrate în suburbia vestică Penrith.

Cel mai populat oraş al Australiei, cu peste cinci milioane de locuitori în zona metropolitană, Sydney se confruntă cu întreruperi de energie electrică după distrugerea de către incendii a două staţii electrice. În acest context, autorităţile au solicitat rezidenţilor să reducă consumul de electricitate.

La Canberra, temperaturile au atins 44 de grade de grade Celsius, o valoare fără precedent, potrivit unui purtător de cuvânt al serviciilor meteorologice australiene, care au avertizat totodată că în cele două oraşe temperaturile ar putea continua să crească.

Mai multe mesaje de avertizare au fost emise sâmbătă în toată ţara, unul dintre acestea referindu-se la un incendiu la sud-vest de Sydney care ar putea ajunge la periferia oraşului.

Starea de urgenţă a fost declarată în sud-estul Australiei, cea mai populată regiune a ţării, iar vineri autorităţile au emis un ordin de evacuare pentru peste 100.000 de persoane din trei state australiene.

Premierul australian Scott Morrison, criticat pentru răspunsul autorităţilor la această criză, a anunţat sâmbătă mobilizarea a 3.000 de militari rezervişti pentru a face faţă incendiilor de vegetaţie care devastează în prezent ţara.

Iranul a dat asigurări sâmbătă că Statele Unite i-au cerut „să se răzbune proporţional”, după asasinarea într-un raid american la Bagdad a puternicului general iranian Qassem Soleimani, arhitectul strategiei iraniene în Orientul Mijlociu, relatează AFP.

Elveţia, care reprezintă interesele Statelor Unite în Iran în absenţa unor relaţii diplomatice între cele două ţări, a afirmat vineri că reprezentantul său „a transmis un mesaj cu care Statele Unite l-au însărcinat să îl înmâneze” Iranului, fără a-i preciza conţinutul.

Vineri, în apropiere de aeroportul din Bagdad, un atac cu dronă american i-a ucis pe Soleimani, şeful Forţei Al-Qods a Gardienilor Revoluţiei, responsabilă cu operaţiunile externe ale Iranului, şi Abu Mahdi al-Muhandis, omul Iranului în Irak şi numărul doi al Hashd al-Shaabi, coaliţie de paramilitari irakieni pro-iranieni.

Citat de site-ul televiziunii de stat iraniene, contraamiralul Ali Fadavi, comandant-şef adjunct al Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a Iranului, a afirmat că Washingtonul a spus: „Dacă vreţi să vă răzbunaţi, răzbunaţi-vă proporţional cu ce am făcut noi”.

Americanii nu sunt în poziţie să „decidă” răspunsul Iranului şi „trebuie să se aştepte la o răzbunare dură. Această răzbunare nu se limitează la Iran”, a spus el, dând asigurări că aliaţii Teheranului din Orientul Mijlociu „sunt pregătiţi să pună în practică această răzbunare”.

Ministrul iranian de externe Mohammed Javad Zarif a declarat că „emisarul elveţian a transmis (vineri) un mesaj ridicol de la americani”.

Emisarul elveţian „a primit un răspuns scris (de la Iran) la această scrisoare îndrăzneaţă a americanilor”, a spus Zarif.

În acelaşi timp, generalul Gholamali Abuhamzeh, comandantul Gardienilor Revoluţiei pentru provincia Kerman din sudul Iranului, a spus, în declaraţii citate sâmbătă de agenţia de presă Tasnim, că Teheranul îi va pedepsi pe americani oriunde vor fi în raza Republicii Islamice, ca reacţie la asasinarea lui Soleimani, potrivit Reuters.

El a lansat astfel perspectiva unor posibile

Un nou raid aerian american a avut ca ţintă sâmbătă dimineaţă un comandant al miliţiilor Hashd al-Shaabi, la nord de Bagdad, potrivit televiziunii de stat, la o zi după bombardamentul în care a fost ucis generalul iranian Qassem Soleimani, iniţiatorul acestei coaliţii de paramilitari irakieni pro-Iran, transmite AFP.

Postul de televiziune nu a precizat identitatea comandantului vizat.

Acest atac a făcut „morţi şi răniţi”, a precizat pentru AFP o sursă din cadrul poliţiei irakiene, fără a fi însă în măsură să ofere un bilanţ exact.

Conform unor alte surse 6 persoane ar fi murit.

Preşedintele american, Donald Trump, a afirmat vineri că nu doreşte o „schimbare de regim” la Teheran după eliminarea generalului iranian Qasem Soleimani pe care l-a descris ca „teroristul numărul unu” din lume, notează AFP.

Afirmând că a acţionat pentru „a opri” un război, nu pentru a începe altul, Donald Trump a afirmat că generalul Qasem Soleimani pregătea atacuri „iminente” contra diplomaţilor şi militarilor americani.

„Soleimani a făcut din moartea oamenilor nevinovaţi o pasiune respingătoare”, a declarat el înainte de a lansa un avertisment „teroriştilor” care atacă americani.

„Vă vom găsi. Vă vom elimina. Îi apărăm întotdeauna pe diplomaţii, soldaţii noştri, pe toţi americanii şi pe aliaţii noştri”, a mai spus preşedintele american, aflat în vacanţă la clubul său Mar-a-Lago din Florida.

„Am un respect profund pentru poporul iranian”, a adăugat el. „Nu căutăm o schimbare de regim”, a mai declarat Donald Trump, citat de AFP.

A treia cea mai mare biserică din Statele Unite, Biserica Metodistă Unită, ar urma să se divizeze anul acesta după ani de dispute interne legate de căsătoriile gay și de preoții gay, au anunțat vineri oficiali din biserică, citați de Reuters.

Dacă schisma va fi aprobată la conferința internațională a bisericii, în mai, metodiștii vor putea alege între o ramură tradiționalistă și una mai tolerantă, care recunoaște căsătoriile persoanelor LGBT și le dă dreptul să devină preoți. Liderii bisericii spun că schisma ar putea fi globală. În lume sunt cam 80 de milioane de creștini metodiști, dintre care 13 milioane în Statele Unite. Curtea Supremă din Statele Unite a legalizat căsătoriile gay la scară națională în 2015, dar decizia se referă numai la căsătoriile civile, nu și cele religioase.

Muntenegrul a condamnat ferm vineri atacarea ambasadei sale din Serbia într-un protest al ultranaționaliștilor, spunând că acțiunea huliganilor de fotbal care au aruncat petarde scandând: „Dați-i foc” reprezintă un atac la adresa independenței muntenegrene, transmite Radio Europa Liberă.

Manifestația de la ambasada din Belgrad a avut loc joi seară, fiind îndreptată împotriva unei noi legi muntenegrene a cultelor, care în opinia protestatarilor ar defavoriza Biserica Ortodoxă Sârbă. Premierul muntenegrean Dusko Markovic a scris pe Twitter ca atacarea ambasadei țării sale a fost „un act necivilizat”, declarându-se „uluit” că poliția sârbă nu a făcut nimic să apere reprezentanța diplomatică.