Categorie: Externe

Oraşul australian Sydney a fost afectat de cele mai intense ploi înregistrate în ultimele trei decenii, în urma unei furtuni care a provocat inundaţii pe coasta de est a ţării, dar care a stins totodată şi numeroase incendii active de mai multe luni, relatează luni EFE.

Biroul de Meteorologie a informat luni că în ultimele patru zile în Sydney au căzut 391,6 milimetri de ploaie, cea mai mare cantitate consemnată după februarie 1990, când s-au înregistrat 414,2 milimetri şi a avertizat cu privire la alte precipitaţii în următoarele zile.

Serviciul meteo a emis mai mult alerte de inundaţii în localităţile din preajma cursurilor de apă şi de-a lungul litoralului statului New South Wales, a cărui capitală este Sydney. De asemenea, s-ar putea înregistra pagube în zonele de ţărm, provocate de valurile mari, a indicat serviciul meteo.

Aproape 90.000 de clienţi din mai multe zone din nordul Sydney şi de la periferia metropolei sunt afectaţi de o pană de curent, a informat pe Twitter compania de electricitate Ausgrid, într-un mesaj însoţit de imagini cu copaci şi stâlpi căzuţi peste maşini sau case.

Ploile au ajutat însă pompierii în lupta împotriva incendiilor care au devastat sud-estul ţării începând din septembrie, peste 30 de focare fiind stinse doar în ziua de vineri, în New South Wales. Unul dintre acestea este incendiul Currowan, la 200 kilometri sud de Sydney şi la 90 km est de Canberra, care a fost activ timp de 74 de zile, a mistuit aproape jumătate de milion de hectare de vegetaţie şi 312 de case şi a provocat pagube la alte 173 de locuinţe.

Didier Gailhaguet a vorbit despre o “dictatură ministerială” după ce a demisionat din funcţia de preşedinte al federaţiei franceze a sporturilor de iarnă, el acuzând-o pe Roxana Mărăcineanu, ministrul Sporturilor. În replică, Mărăcineanu a spus că ea ştie ce este dictatura de fapt, deoarece s-a născut în România, relatează bfmtv.com conform news.ro.

“În faţa unei dictaturi ministeriale şi în special a ameninţării un pic ruşinoasă de o retragere a autorizării, nu m-am gândit că aş putea fi o piedică pentru federaţia mea, pe care am construit-o cu răbdare de peste 15 ani, şi cu atât mai puţin o piedică pentru aceste cluburi şi pentru aceşti sportivi de nivel înalt pe care i-am ajutat din toate puterile”, a afirmat Gailhaguet.

Roxana Mărăcineanu a reacţionat spunând că nu are “o luptă personală” cu Gailhaguet. “Însuşi faptul că domnul Gailhaguet s-a apărat spunând că nu era la curent poate naşte întrebări. Şi-a asumat această responsabilitate demisionând. Îl invit să răspundă cu exactitate întrebărilor care îi vor fi puse. Spune că sunt dictator. M-am născut în România, ştiu ce este aceea dictatură. Pot să discut despre asta cu el, dar cred că are deja unele elemente”, a afirmat ea.

Mărăcineanu s-a născut la 7 mai 1975, la Bucureşti şi a emigrat în Franţa în 1984. 

Cuplurile de acelaşi sex din Croaţia vor putea primi copii în plasament familial, conform unei decizii pronunţate vineri de Curtea Constituţională, care a tranşat astfel într-o dezbatere furtunoasă în această ţară catolică, informează AFP și Agerpres.

Sesizată de mai multe persoane care au contestat legea plasamentului familial, Curtea a constatat că legislaţia în vigoare produce ‘efecte discriminatorii’ faţă de homosexualii care trăiesc în uniuni civile, ceea ce este ‘inacceptabil’.

‘Este cu adevărat o decizie istorică în Croaţia’, a reacţionat pentru AFP Daniel Martinovic, responsabil în cadrul unei asociaţii pentru drepturile persoanelor LBGT.

În Croaţia, legislaţia nu permite căsătoria între persoane de acelaşi sex, însă acestea se pot înregistra din 2014 ca ‘parteneri de viaţă’, ceea ce le aduce drepturi adesea echivalente.

Până în prezent, aproximativ 360 de cupluri au încheiat astfel de parteneriate, într-o ţară cu 4,2 milioane de locuitori. Aceste cupluri nu au însă dreptul să adopte copii.

Legea privind plasamentul familial al minorilor luaţi părinţilor decăzuţi din drepturi, adoptată în decembrie 2018, a fost imediat criticată de activişti pentru drepturile homosexualilor, pe motivul că, în lege, cuplurile care au încheiat un ‘parteneriat de viaţă’ nu figurau în lista de familii susceptibile să-i poată primi pe aceşti minori.

Preşedintele Donald Trump a anunţat joi că Statele Unite l-au ucis pe liderul Al-Qaida în Peninsula Arabică (AQAP) Qassim al-Raymi în cursul unei operaţiuni de combatere a terorismului în Yemen, relatează Reuters şi AFP.

”Sub conducerea lui Raymi, AQAP a comis violenţe de neconceput împotriva civililor din Yemen şi a încercat să organizeze şi să comită numeroase atacuri împotriva Statelor Unite şi a forţelor noastre”, a declarat Trump, potrivit unui comunicat.

”Moartea lui slăbeşte în continuare AQAP şi reţeaua Al-Qaida la nivel global şi ne apropie de eliminarea ameninţărilor pe care aceste grupuri le reprezintă pentru securitatea noastră naţională”, a spus Donald Trump, fără a preciza când a fost ucis Qassim al-Raymi.

”La instrucţiunile preşedintelui Donald Trump, Statele Unite au efectuat o operaţiune antiteroristă în Yemen şi au reuşit să-l elimine pe Qassem al-Raymi, un fondator şi liderul grupului Al-Qaida în Peninsula Arabică (AQAP)”, a anunţat de asemenea într-un comunicat Casa Albă, notează AFP.

Potrivit executivului american, al-Raymi s-a alăturat Al-Qaida în anii ’90, acţionând în Afganistan pentru Osama bin Laden.

Grupul Al-Qaida în Peninsula Arabică (AQPA) a revendicat atacul comis la începutul lunii decembrie la o bază militară americană din Pensacola, Florida, şi în care au fost ucişi trei marinari, potrivit unui comunicat difuzat duminica trecută de centrul american de monitorizare a site-urilor islamiste SITE.

„Într-un discurs audio al liderului său, Qassem al-Raymi, AQPA a revendicat atacul comis în decembrie 2019 la baza aeronavală din Pensacola”, a informat SITE.

Pete Buttigieg conduce în votul pentru alegerile primare din Iowa, primul stat unde reprezentanţii Partidului Democrat au votat pentru desemnarea candidatului la preşedinţia SUA, potrivit rezultatelor pentru 62% din secţiile de vot, devansându-l pe senatorul socialist Bernie Sanders, au indicat date comunicate de Partidul Democrat, marţi, la o zi de la vot, relatează AFP.

Pete Buttigieg, 38 de ani, fost primar al oraşului South Bend din statul Indiana, deţine 26,9% dintre voturi, clasându-se înaintea lui Bernie Sanders, care a obţinut 25,1%. Senatoarea Elizabeth Warren a întrunit 18,3% şi fostul vicepreşedinte Joe Biden s-a clasat pe locul patru cu 15,6%.

Alegerile interne din Iowa se bucură de o atenţie deosebită deoarece sunt primele, restul statelor urmând să organizeze proceduri similare mai târziu în acest an. Rezultatele din Iowa pot ajuta candidaţii să îşi consolideze poziţiile înaintea competiţiilor din state cu populaţie mai mare, care vor avea un cuvânt mai greu de spus la Convenţia Naţională a Partidului Democrat, unde va fi desemnat oficial reprezentantul în cursa pentru Casa Albă.

Un opozant cecen, în vârstă de 44 de ani, a fost ucis cu lovituri de cuţit săptămâna trecută într-un hotel din oraşul Lille, în nordul Franţei, a declarat luni o sursă apropiată dosarului, relatează AFP.

Trupul victimei, Imran Aliev, blogger care era foarte critic faţă de autorităţile din Cecenia, o republică rusă din Caucaz, a fost găsit joi dimineaţă în camera sa de hotel pe care o închiriase cu un alt bărbat.

Această crimă ”are toate caracteristicile unui motiv politic”, dar ”trebuie să manifestăm prudenţă”, a precizat sursa citată.

Ancheta a fost încredinţată poliţiei judiciare din Lille. Contactat de AFP, parchetul din Lille a declarat că deocamdată nu a fost efectuată nicio arestare în acest caz, fără a da detalii suplimentare.

Când pompierii au intervenit joi în jurul orei 11:30 (10:30 GMT) în camera de hotel de lângă gara Lille, Imran Aliev era deja mort. Trupul său, care era întins pe jos, prezenta ”mai multe răni” pe piept şi anchetatorii au descoperit în apropiere arma albă.

Victima, cunoscută şi sub pseudonimul Mansur Staryi, şi bărbatul care l-a însoţit au ajuns împreună în noaptea de miercuri spre joi la Lille, venind din Belgia.

Fără să se poată face deocamdată cea mai mică legătură între cele două cazuri, această crimă survine la cinci luni după uciderea la Berlin a unui georgian în vârstă de 40 de ani din minoritatea cecenă, caz care a provocat o criză diplomatică între Germania şi Rusia, notează AFP

Două persoane au fost ucise şi o a treia rănită, luni, într-un atac armat în campusul Universităţii din Texas, relatează Reuters.

Persoana rănită a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale şi nu au fost date detalii despre starea acesteia.

Oficiali din campus, din cadrul Texas A&M University, la aproximativ 65 de mile (105 km) nord-est de Dallas, nu au putut fi contactaţi pentru comentarii suplimentare.

Incidentul este cel mai recent dintr-un val de violenţe înregistrate în campusuri universitare şi liceale din SUA în ultimii ani. Aceste incidente armate au alimentat o dezbatere cu privire la restricţii mai stricte asupra accesului la arme în Statele Unite, unde al doilea Amendament din Constituţie garantează dreptul de a purta arme.

În campusul universităţii din Texas, studenţii şi personalul au fost sfătuiţi iniţial să se adăpostească, dar recomandarea a fost ridicată ulterior.

Polonia a devenit luni prima ţară din categoria economiilor emergente care vinde obligaţiuni guvernamentale la un randament negativ, ceea ce constituie un nou punct de referinţă în tendinţa de scădere a costurilor globale cu împrumuturile, transmite Reuters.

Cea mai mare economie din Europa de Est a strâns 1,5 miliarde de euro din vânzarea de obligaţiuni guvernamentale pe cinci ani la un randament de minus 0,102%.

Un randament negativ înseamnă practic că acela care cumpără obligaţiunile plăteşte pentru privilegiul de a deţine titluri emise de un stat considerat cu un risc redus.

„Este un punct de cotitură pe care îl aşteptam de mult. Pieţele emergente se alătură clubului cu randamente negative”, a declarat Guido Chamorro, analist la Pictet Asset Management.

Multe din obligaţiunile guvernamentale poloneze se tranzacţionează cu randamente negative pe piaţa secundară, însă până acum niciun guvern al unui stat emergent nu a vândut obligaţiuni la un randament negativ.

Medicii thailandezi au avut succes în tratarea cazurilor severe de coronavirus cu o combinație de medicamente pentru gripă și HIV, rezultatele inițiale arătând o îmbunătățire semnificativă a stării pacienților la 48 de ore de la administrarea tratamentului, scrie agenția Reuters, preluată de Mediafax.

Medicii de la Spitalul Rajavithi din Bangkok au declarat că o nouă abordare în tratamentul coronavirusului a îmbunătățit starea mai multor pacienți aflaţi sub îngrijirea lor, inclusiv în cazul unei femei de 70 de ani din Wuhan, orașul considerat epicentrul epidemiei din China, care fusese testată pozitiv la coronavirus timp de 10 zile.

Tratamentul medicamentos include un amestec de medicamente anti-HIV, lopinavir și ritonavir, în asociere cu oseltamivir medicamentos pentru gripă în doze mari.

„Aceasta nu este vaccinul, dar starea pacientului s-a îmbunătățit mult. De la testarea pozitivă timp de 10 zile sub îngrijirea noastră, după aplicarea acestei combinații de medicamente, rezultatul testului a devenit negativ în 48 de or ”, a declarat dr. Kriangska Atipornwanich, un specialist în boli de plămâni de la spitalul Rajavithi.

de Armand Goșu, comentariu pentru Deutsche Welle

Doar lipsa de imaginație a actorilor politici de la București și Chișinău a făcut ca tema identității să revină în dezbatere încă din primele zile ale lui 2020, an electoral atât în România, cât și în Republica Moldova.

Oricâtă desconsiderare a inteligenței votanților și cinism dovedesc politicienii și consilierii lor, de pe cele două maluri ale Prutului, mizarea pe reflexele pavloviene ale electoratului a fost în anii din urmă un pariu riscant. Episodul Vlad Plahotniuc a confirmat-o. Controversatul oligarh a reușit să-i aducă laolaltă, atât pe pro-ruși, cât și pe pro-europeni într-o formulă de guvern inedită.

Însă, ieșirea din scenă a guvernului Maia Sandu a oferit ocazia revenirii la vechea paradigmă geopolitică, mai precis la varianta hard a acesteia, disputa identitară.

Acum câteva zile, de la înălțimea fotoliilor conducerii Academiei Române, a plecat o lungă declarație „privind unitatea limbii române”. Ea se vrea un răspuns la „noile încercări de a introduce în uzul oficial, în Republica Moldova și în alte regiuni vecine locuite de români” noțiunea de „limbă moldovenească”. Această poziție detaliată pe două pagini a Academiei Române a fost provocată de un comunicat al Academiei de Științe de la Chișinău, care la rândul ei reacționa la o propunere a socialiștilor, din noiembrie 2019, de a pune pe ambalajul medicamentelor explicații în limbile „moldovenească” și rusă. În afară de asta, la Chișinău nu s-a petrecut altceva important încât să merite o „declarație” așa de bățoasă a Academiei Române.

Această relansare a temei identității moldovenilor se produce într-un context regional sensibil diferit, după anexarea Crimeei și izbucnirea războiului dintre Rusia și Ucraina. Și într-o situație de nou echilibru politic pe scena de la Chișinău. Și contextul regional, dar și cel intern, moldovenesc, fac ca relansarea acestui tip de dezbatere să fie contraproductivă. Asta doar în cazul în care Bucureștiul nu se ghidează după un plan secret pentru a-i asigura victoria pro-rusului Dodon la alegerile prezidențiale din toamnă.

Să recapitulăm, totuși. Socialistul Igor Dodon a fost ales președinte al Republicii Moldova, în toamna 2016, cu sprijinul fostului oligarh Plahotniuc, îndrăgit la București nu doar de PSD, cu care avea încheiate protocoale de colaborare, ci și de MAE și SIE. De altfel, în 2016, presa subvenționată din România de ministerele de Externe și Românilor de Pretutindeni a lovit cât a putut în candidatul pro-european Maia Sandu, facilitându-i victoria pro-rusului Dodon.

Vremea comunistului Vladimir Voronin cu declarațiile lui mai mult extravagante decât anti-românești a apus demult. La recepția de 1 decembrie, de ziua națională a României, au participat președintele pro-rus Dodon și premierul coaliției socialisto-democrate Ion Chicu. Prezența celor mai importanți demnitari moldoveni la recepție are o valoare simbolică insuficient subliniată. Recent, la 15 ianuarie, cu ocazia zilei de naștere a lui Mihai Eminescu, Dodon și toată conducerea socialistă au mers cu brațele încărcate cu flori la bustul poetului din parcul central. Eminescu e unul dintre părinții naționalismului românesc, detaliu care nu poate să-i fi scăpat lui Dodon.

Unde sunt vechile declarații anti-românești ale stângii moldovenești? Cum se explică această schimbare la față a socialiștilor? Unde sunt trecutele războaie de cuvinte între oficialii de la Chișinău și cei de la București? Până și comunicatele însângerate pe la colțuri ale MAE de la București, care stârneau atât de mult amuzament printre diplomații străini, au dispărut.

După dispariția lui Plahotniuc în iunie 2019, Dodon și partidul său au evitat cu destul succes paradigma geopolitică. Până și ideologul socialist, Bogdan Țârdea, a renunțat să mai combată influența românească la Chișinău și s-a dedicat luptei împotriva lui Soros, care amenință Moldova cu conspirația lui mondială. Un prim succes al noii linii politice l-a reprezentat victoria istorică a socialistului Ion Ceban în cursa pentru primăria generală a Chișinăului. 

Răspunsul României la această schimbare de paradigmă e destul de bizar. Ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic vreme de un deceniu, astăzi, în 2020, anul alegerilor prezidențiale, instituții din dreapta Prutului încurajează dezbaterea identitară și mișcarea unionistă, facilitându-i victoria lui Dodon. Și fără asta, Dodon este favoritul acestor alegeri, având la dispoziție întreaga resursă administrativă. În același timp, el știe că Maia Sandu poate fi un candidat redutabil, în fața căreia a câștigat acum patru ani, grație sprijinului democraților și trustului media al lui Plahotniuc.

Paradoxal, pentru a-și crește șansele la al doilea mandat, Dodon are nevoie de partidele unioniste, ce au un bazin electoral – care chiar dacă a crescut în ultimele decenii – limitat la maxim 15%. Prezența acestora pe partea dreaptă a eșicherului politic a subminat fundațiile centrului-dreapta, pro-european. Atunci când dreapta pro-europeană crește și se consolidează, cazul recent al coaliției ACUM, rezultatul unioniștilor scade, la ultimele alegeri ratând intrarea în parlament. Unioniștii, împrăștiați în zece partide, nu pot recolta voturi decât din zona de centru-dreapta, pro-europeană, de aceea atacă tocmai aceste formațiuni și nu pe socialiști sau formațiunile pro-ruse. Este evident de ce; ei nu pot să colecteze voturi din electoratul tradițional de stânga, pro-rus. E o linie politică consecventă a tuturor liderilor unioniști, de la Iurie Roșca încoace.  

De astă dată, principalii competitori politici ai unioniștilor sunt partidele din ACUM și liderii lor, Maia Sandu și Andrei Năstase. Unioniștii l-au ajutat deja pe socialistul Ceban să câștige primăria Chișinău, în finala cu Năstase. Dodon ar vrea ca unioniștii să repete isprava și la toamnă, la alegerile prezidențiale. Actualul președinte speră ca cel mai probabil contra-candidat, Maia Sandu, să fie tocată mărunt de liderii unioniști, acuzată de toate neîmplinirile din ultimul deceniu, de toate reformele începute de Alianțele pentru Integrare Europeană și eșuate. Atacurile lor vor conta mai mult decât toată campania socialiștilor, pentru că sunt credibili în fața electoratului de centru-dreapta, pro-european. Unioniștii vor investi tot talentul lor, toate resursele mediatice puse la dispoziție de București, toată influența lor pentru a-i convinge pe alegători că nu e nici o diferență între Sandu și Dodon.

Relansarea dezbaterii în jurul temelor identitare, alimentată și de „declarația” Academiei Române, într-un an electoral atât în Republica Moldova cât și în România, ar putea să contribuie decisiv la conturarea turului doi și a rezultatului final în alegerile prezidențiale de la Chișinău. 

O rază de speranță există totuși. Tocmai a devenit public faptul că experții politici din dreapta Prutului care i-au „îngropat” pe premierii Vlad Filat, Iurie Leancă și Pavel Filip, dar și pe Plahotniuc, stabiliți de vreun deceniu pe la Chișinău, au început să lucreze pentru Dodon, singurul în stare să le plătească onorariile. În sufletele alegătorilor pro-europeni din Republica Moldova a încolțit speranța că tot acești consilieri aduși din România l-ar putea „îngropa” și pe Dodon. Politic, evident.