Categorie: Dezvaluiri

Ies la iveală detalii șocante din cazul în care procurorul DNA Lucian Dolcu hărțuia și șantaja o femeie însărcinată și mamă a unei fetițe în vârstă de 7 ani și jumătate cu fanteziile sale sexuale. Procurorul îi propunea femeii partide de sex: Nu vrea într-o cameră de motel. „Acolo ducem doar colaboratorii, informatorii. Nu e cazul tău!”. Femeia i-a făcut plângere penală pentru șantaj și hărțuire.

Dolcu e procuror la DNA Timișoara.

Prima parte a cazului aici

Noi dezvăluiri au fost făcute de Critic Arad:

Am subliniat din mesajele pe care procurorul DNA le-a trimis de pe unul dintre conturile false (în care „lucra la BCR Timișoara” și avea „la prieteni” exclusiv procurori, stripteuze și bisexuali) – CONT PE CARE, FAPTĂ CARE ACCENTUEAZĂ GRAVITATEA FAPTEI DE ȘANTAJ!, ȘI L-A ȘTERS CHIAR ÎN ZIUA APARIȚIEI ARTICOLULUI NOSTRU – ceea ce e, de departe, cea mai gravă dintre infracțiuni.

Pe scurt – cum ne place tuturor: un procuror DNA dezvăluie potențialei sale victime, căreia i-a arestat tatăl cu câțiva ani în urmă, date dintr-un dosar nou, aflat în curs și despre care probabil victima habar nu avea. Îi induce ideea că „face parte din schemă” și e „la mâna lui”… că s-ar putea să o vizeze  în calitate de inculpat…   „că doar știe ce poate” (paranteză obligatorie: probabil că discutăm despre fondurile POIM  la Compania de Apă Arad… iată un probabil indiciu… ca să înțeleagă și cititorul de contoare: „Compania de Apă Arad a găzduit anul trecut, o întâlnire între reprezentanții Ministerului Fondurilor Europene (MFE), respectiv ai Autorității de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare din cadrul MFE și reprezentanții Companiilor de apă din Regiunea de Vest: Timiș, Caraș Severin, Hunedoara, Valea Jiului și Arad care în perioada următoare vor implementa investiții de modernizare și extindere a infrastructurii de apă-canal în cadrul POIM – Programul Operațional Infrastructură Mare.” – vezi https://www.arq.ro/compania-de-apa-arad-si-intalnirea-de-lucru-pentru-extinderea-si-modernizarea-infrastructurii-de-apa).

Victima lucrează la Compania de Apă, deci, așa că, odată mai mult, pune presiune pe ea… după ce o felicită pentru SARCINĂ! (Soiul ăsta de perversiune încă nu s-a înregistrat în analele facultăților de psihiatrie) Se oferă să fie nici mai mult nici mai puțin decât „îngerul ei păzitor”… asta după ce „a citit în globul de cristal”. (Dacă nu anchetează el dosarul cu implementarea POIM la C.A. atunci e ȘI MAI GRAV: înseamnă că a furat informațiile unui coleg și l-a pus și pe acesta într-o postură… de martor  cel puțin, într-un alt dosar!)
După care se prinde ce căcat a putut să comită și încearcă s-o dreagă… o sună de pe numărul personal, îi trimite poza și toate celelalte, pe care le puteți (re)lectura mai jos (dacă aveți nevoie de o cură de „greață originală”) și, după ce-i apare 40% din uriașa problemă pe care și-a făcut-o (în cel mai propriu și argotic sens al termenului) cu mâna lui, într-un acces de disperare își șterge contul fake (și mai mult ca sigur, atât de drag), Mădălina Delea…

Urmare a acestui fapt, Lucian Dolcu s-a ales cu încă o plângere penală pentru săvârșirea infracțiunii de „Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri”:

prevăzută și pedepsită de Art. 275 Cod penal astfel:
(1) Sustragerea, distrugerea, reținerea, ascunderea ori alterarea de mijloace materiale de probă sau de înscrisuri, în scopul de a împiedica aflarea adevărului într-o procedură judiciară, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

 (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează împiedicarea, în orice alt mod, ca un înscris necesar soluționării unei cauze, emis de către un organ judiciar sau adresat acestuia, să ajungă la destinatar.”

Cea de-a doua plângere penală a fost înregistrată la sfârșitul săptămânii trecute iar lui Lucian Dolcu, conform surselor noastre, i s-au retras (odată cu sprijinul tuturor colegilor și prietenilor) dosarele la care lucra.

Ministerul Economiei, ca acționar majoritar al Romgaz – cea mai mare companie cu capital de stat – a propus trei noi membri în Consiliul de Administrație care nu au nici o legătură cu domeniul energetic și nici o competență profesională care să îi recomande într-o asemenea funcție, transmite G4 Media.

Propunerile au fost făcute pe 15 octombrie de ministrul Virgil Popescu și urmează să fie votate în Adunarea Generală a Acționarilor din 23 octombrie, potrivit documentelor postate pe site-ul Romgaz.

Cei trei noi membri propuși sunt economistul Cristian Firu (controlor de trafic la CNAIR), juristul Andrei Dimitriu (angajat la Autoritatea Electorală Permanentă) și inginerul Virgil Popa (administrator al unei firme care vinde produse medicale, fost viceprimar în Sibiu specializat în asfaltări).

Florin Alexe, dat afară de Ludovic Orban, din fruntea filialei PNL sector 3 pentru ”colaboraționism” cu PSD și Robert Negoiță, este candidatul propus de PNL Maramureș pentru un loc eligibil de deputat.

PNL Maramureș este condus de Ionel Bogdan, finul lui Dan Mihalache, fost ambasador în UK și viitor în Cipru.

De altfel toți cei considerați eligibili pentru viitorul Parlament propuși de către Ionel Bogdan sunt cunoscuți adversari ai lui Ludovic Orban, filiala din Maramureș fiind împotriva sa când a fost ales liderul PNL.

La Camera Deputaţilor, pe primele patru poziţii se află preşedintele PNL Baia Mare, Călin Bota, urmat de Florin Alexe (deputat PNL 2012 – 2016 ), primarul din Dumbrăviţa, Felician Ciceu şi preşedinta organizaţiei PNL Sighetu Marmaţiei, Daniela Oniţa Ivaşcu.

Avocata Daniela Ivașcu care face parte din aripa Orban este un pe un loc neeligibil. Al treilea loc considerat elegibil de liberali este ocupat de Felician Ciceu, unchiul lui Ionel Bogdan.

Daniela Onița Ivașcu a fost lăudată de Ludovic Orban în campania electorală.

„O cunosc pe Daniela Oniţa Ivaşcu de o bună bucată de vreme şi dacă mai vedeţi câte un fir alb să ştiţi că s-ar putea să se datoreze perseverenţei cu care Daniela Oniţa Ivaşcu îşi urmăreşte atingerea obiectivelor. (…) Ce m-a frapat, niciodată n-a venit pentru probleme personale, ci pentru probleme care vizau rezolvarea unor probleme ale comunităţii sau un grupuri socio-profesionale. Al doilea lucru care mi-a plăcut întotdeauna este că Daniela Oniţa Ivaşcu este un om care întotdeauna s-a respectat pe sine şi am învăţat în puţinii ani care i-am petrecut în această viaţă că cine se respectă pe sine îi respectă şi pe ceilalţi ”, a declarat Ludovic Orban la Sighet. Ivașcu a pierdut la mustață Primăria Sighet.

Cristian Niculescu Ţâgârlaş propunerea pe locul 1 la Senat a pierdut toate alegerile la care a participat uninominal fiind și dat afară de la șefia PNL Baia Mare.

Președintele organizației PNL din municipiul Brăila și mai mulți primari liberali din județ au demisionat din funcțiile politice din organizația județeană a partidului, după ce pe listele de candidați la alegerile parlamentare au fost puse persoane extrem de controversate.

La Camera Deputaților, liberalii din Brăila l-au desemnat pe Alexandru Popa cap de listă. Popa este fiul primarului liberal din comuna Cireșu și a fost implicat în mai multe scandaluri cu bătăi în diverse localități din județ, fiind supranumit “Șmecherul Făureiului”, potrivit presei locale.

În 2016, un bărbat l-a acuzat pe Popa că l-a bătut într-o discotecă din Făurei, după ce în 2014 avusese loc un scandal similar în care a fost implicat atât actualul candidat Alexandru Popa, cât și fratele său.

Fostul șef operativ al SRI, generalul (r)Florian Coldea, este din acest an universitar profesor la SNSPA, universitatea care se află în epicentrul scandalului monstru din ultimele zile după ce s-a aflat că Andi Manciu, șeful Grupului strategic de comunicare, și-a falsificat biografia pretinzînd că a absolvit-o, transmite Inpolitics.

Potrivit dezvăluirilor jurnalistului Ionuț Cristache din emisiunea România 9 a TVR, aducerea lui Coldea la SNSPA a provocat deja tensiuni interne în interiorul universității, corpul profesoral nevăzînd-o cu ochi buni. Fostul șef al SRI l-a înlocuit la catedră pe profesorul universitar doctor Mihai Ionescu, general și istoric, la Departamentul de studii europene din subordinea SNSPA. Florian Coldea a încercat fără succes, reamintim, să urmeze cursurile polithenicii din Arad, și a fost plasat ulterior de unchiul său, generalul SRI Dan Gheorghe, la Academia de Informații, facultatea de psihosociologie. Acum doi ani, Coldea a devenit profesor și la cea mai prestigioasă universitate din România, Babeș-Bolyai, unde preda „Intelligence şi decizie politică”. Un curs la care chiar pare să se priceapă

În prima zi la Guvern, ca demnitar, numit secretar de stat în 11 iulie 2019, am ajuns la birou și evident prima întâlnire pe care am avut-o a fost cu directorul de pe vremea aceea de la resurse umane, un tip smart și glumeț, cred că se numea Teodorescu. Prima întrebare pe care i-am pus-o a fost care sunt actele de studii pe care trebuie să le aduc pentru angajare.Omul mi-a răspuns foarte serios: “Copia după cartea de identitate, domnule secretar de stat. Dar la dvs este ok, că deja o avem atașată la CV”, a declarat pentru Financial Intelligence Marian Murguleţ, Secretar de stat pentru Tehnologia Informației la nivelul întregii Administrații Publice Centrale, CIO Guvernamental.

POVESTEA LUI MARIAN MURGULEȚ LA GUVERN:

Foarte mirat, îi spun: “Bun, dar cum se poate așa ceva? Totuși, la nivelul acesta, nu îmi cereţi măcar o diplomă de licență?”

Omul  mi-a replicat: “Nici diplomă de BAC nu ne trebuie. Sunteți demnitar și, conform legii, nu aveți nevoie de niciun fel de studii, nici măcar de bacalaureat”.

-Domnule, vorbeşti serios sau glumeşti?, i-am spus eu.

-Cum să glumesc?, mi-a răspuns, nu îmi permit să fac astfel de glume cu dumneavoastră. Sunteți demnitar și nu aveți nevoie de niciun act de studii.

Am rămas destul de mirat și îmi am dat seama că legea făcută în debuturile democrației românești, probabil după anii ‘90, a fost special creată ca să poată ocupa poziții de demnitate publică toți oamenii fără studii, foarte bine împinși de către partidele politice.

De asta nu ar trebui să ne mirăm că tot felul de sudori sau mecanici auto etc – meserii nobile dealtfel, dar atunci când sunt profesate în domeniul lor de activitate – oameni cu astfel de pregătire au ajuns să ocupe de multe ori funcții de demnitate publică în România.

de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics

Lipsește entuziasmul guvernamental și asta dă rău de tot de bănuit. După așa-zisa semnare a unui acord cu americanii pentru două centrale nucleare, o autostradă și o cale ferată de mari dimensiuni, regimul Iohannis ar fi fost chiar îndreptățit să pocnească mii de dopuri de șampanie; vedem, în schimb, o atmosferă mai degrabă reținută, ca să nu spunem direct apatică. Explicația ar fi că am asistat la o imensă cacealma de imagine, iar asta ne aduce aminte că ambasadorii americani au avut mult prea adesea o relație ”complicată” cu alegerile de la noi.

E bizar însuși faptul că despre mega autostradă și cale ferată Gdansk-Constanța, ca și despre Cernavodă, am aflat mai degrabă de la ambasadorul Adrian Zuckerman decît de la guvernanți. Foarte generos cu amănuntele, Zuckerman ne-a indicat pînă și numele președintelui băncii americane care ne creditează, al întregii echipe americane care s-ar fi implicat în proiectele pomenite. Un singur amănunt nu ne-a dezvăluit: pe unde va trece marea autostradă, ori cînd ar fi gata, aproximativ.

Presa autohtonă tot trage pe proiectul Via Carpathia. O mînă moartă: americanii nu au suflat o vorbă despre proiectul european care, oricum, se chinuie de 15 ani să iasă de pe hîrtie în lumea reală. Nu avem, deci, absolut niciun motiv săă credem că, de capul lor, americanii vor face o șosea care să se interconecteze cu o marea autostradă europeană, care se face cu regulile și cu acordul strict al UE.

Singurul lucru concret sunt osanalele aduse de Zuckerman guvernului Orban și președintelui Iohannis înaintea alegerilor parlamentare și eticheta de ”baroni roșii” lipită mereu de fruntea PSD. Nu că n-ar fi așa, dar pare cam nediplomatică această implicare, mai ales într-un moment electoral.

Ar trebui să fim obișnuiți, însă.

În vara lui 1996, americanii discutau acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate României, cînd fostul ambasador la București, David Funderburk, s-a trezit să ceară amînarea pînă după alegeri a acordării clauzei pentru a nu fi transformată în capital politic. La putere erau pedeseriștii și Funderburk se temea că aceștia vor exploata reușita. ȘI SUA voia un regim democratic în România, care să aducă 15.000 de specialiști autentici la guvernare și căruia să îi poată încredința investiții de 60 de miliarde de dolari (Emil Constantinescu dixit).

Pedeseriștii au căzut de la putere și, imediat după alegeri, ambasadorul SUA la Bucureşti, Alfred Moses, estima o creştere substanţială a investiţiilor americane în România. Doar că, după doi ani de zile, Ungaria contabiliza peste 6 miliarde de dolari investiții americane, iar România vreo 300 de milioane, adică mărunțiș.
Peste toate, Moses fusese acuzat că încerca să ne bage pe gît faimoasa afacere Bell Helicopter, adică achiziția unui mare număr de aparate de zbor, pe baza unui credit acordat tot de americani, într-un moment cînd economia ne era la pămînt.
”Deși cabinetul american cunoaște situația precară a economiei românești, el intenționează să vîre Bucureștiului afacerea pe gît” – afirma, pe atunci, ministrul de Finanțe, Daniel Dăianu. Surpriză, guvernul american nega ulterior orice implicare în businessul respectiv, lăsînd deschisă posibilitatea ca la mijloc să fi fost doar mîna lui Moses.

Cam în aceeași perioadă, firma americană Tenneco ne promitea 3000 de km de drumuri forestiere, pe care le așteptăm și azi.
Iar la Electroputere Craiova se aflau, tot pe atunci, în curs de realizare prototipuri de locomotive în colaborare cu General Motors. Cîțiva ani mai tîrziu fabrica era cumpărată de arabi, transformată în afacere imobiliară și, finalmente, închisă. Locomotivele General Motors vor fi rămas în depou.
Mai aflam că marea firmă americană AMOCO vrea să exploateze din greu gaze românești, dar a venit, a văzut și a plecat, iar consorţiul american Westinghouse promitea modernizarea unei mari termocentrale, că doar a promite e lucru nobil.

În vara lui 2004, la orizont alt rînd de alegeri importante în România.
Alt ambsador american intra în dispozitiv de luptă electorală.

Într-un interviu acordat Mediafax, Michael Guest punea verdictul: ”România suferă din cauza influenţei prea multor baroni şi baronese”.
Sună cunoscut?
Mult mai decent, să recunoaștem, decît Adrian Zuckerman, care vorbește azi de ”„baronii-tâlhari” roșii care au manipulat legea pentru a-și umple buzunarele, în detrimentul poporului român”.

Și explica Guest de ce nu a participat la inaugurarea lucrărilor autostrăzii Braşov-Borş, afacerea Bechtel, alături de premierul Adrian Năstase şi Ioan Rus, care avusese loc înainte de turul doi al alegerilor locale.

”De ce nu am participat la inaugurare este destul de simplu. Am discutat foarte mult despre o zi la sfîrşitul lunii iunie pentru inaugurarea lucrărilor şi mi-am păstrat zile libere în agendă pentru a merge acolo. Cînd reprezentanţii firmei Bechtel mi-au spus că Guvernul a cerut ca evenimentul să aibă loc în 16 iunie, colaboratorii mei au verificat „în linişte” şi au aflat că evenimentul era programat pentru a-l ajuta pe ministrul Ioan Rus în turul doi al alegerilor locale. Îl respect foarte mult pe ministrul Rus, dar nu particip în cursa electorală, aşa că nu m-am dus”. 

Desigur, această neutralitate e valabilă doar cînd la putere se află pesediștii.
Și mai recunoștea Guest că el fusese nașul autostrăzii Bechtel: ”eu am adus în atenţia firmei Bechtel proiectele potenţiale din România încă din noiembrie 2001”.
Autostrada nu s-a făcut, dar România plătește bani și azi Bechtel.

Ce se întîmpla, oarecum concomitent cu acuzațiile lui Guest la adresa baronilor pesediști, aveam să aflăm în martie 2005, cînd fostul ministru de Finanțe Mihai Tănăsescu recunoștea public că a primit, în decembrie 2004, o scrisoare de la fostul ambasador american la Bucureşti Jack Dyer Crouch II, pentru susţinerea unor contracte cu firme din SUA. Între altele, Crouch făcea lobby pentru achiziţia de computere de la firma Hewlett Packard, care avea să fie implicată în organizarea sistemului pentru admiterea computerizată în liceele românești.

În 2008, același fost ambasador american Crouch fonda la București o mare firmă de investiții imobiliare, D4 Investments, încă un semn că investițiile americane merg cel mai bine, în România, pe persoană fizică.

Un alt ambasador, numit în 2009, Mark Gitenstein, s-a ”scos” la mare fix: după ce i-a expirat mandatul, a fost cocoțat în fruntea Fondului Proprietatea, unde se află și acum.
Nu mai înainte de a ne fi transmis, în 2011, vestea minunată: „Există o înţelegere: Bechtel va construi o parte din autostrada Transilvania, aceasta este înţelegerea. Bechtel este fericită de înţelegere, deci Guvernul american este fericit. Guvernul român este mulţumit de înţelegere. Desigur, nu am nimic altceva de adăugat”.

Președintele Traian Băsescu era de altă părere despre Bechtel: „Construiam cea mai scumpă autostradă din lume într-un contract în care ambii parteneri au vrut să fure. Un contract care s-a atribuit fără licitaţie şi un contract care ne-a dus la nişte preţuri exorbitante. (…) Recomandarea Băncii Mondiale ar fi trebuit să fie: atenţie stat român, că noi lucrăm cu voi de vreo 20 de ani, nu faceţi acest contract, că a fost public şi atunci Banca Mondială a tăcut şi acum vine să dea oarecare lecţii, îmi pare rău. Şi Banca a tăcut şi Fondul a tăcut şi BEI a tăcut şi BERD a tăcut”, a spus Băsescu.

Acum, aveam iar alegeri, și din nou ambasadorul american se bagă în ciorbă promițînd autostrăzi și atacînd unii actori politici care nu-i sunt pe plac.
Îl vom auzi și pe Iohannis vorbind, peste 2-3 ani, aidoma lui Băsescu, despre țeapa numită ”Cernavodă” ori ”autostrada Constanța-Gdansk”? 

Feţe înalte, trecute prin şcoli înalte (Paris şi Strasbourg) şi antrenamente de înaltă clasă. Îi cred capabili de lovituri de stat, a scris pe facebook Carmen Bendovski, fost șef al ICR Viena, susținător al USR-PLUS.

Ea se referă la Patriarhul Daniel și Mitropolitul Moldovei Teofan publicând și o fotografie în acest sens,

Aceasta este cunoscută ca o apropiată a fostului șef al ICR, Horia-Roman Patapievici,

Când un politician ofilit, un regizor ţâfnos, orice prost şi toate analfabetele susţin nesupunerea civică, cel mult se crează un curent de opinie. Când într-o ţară cu o ortodoxie practicată pravoslavnic, cei mai importanţi capi ai bisericii majoritare şi cu apucāturi totalitare sfidează statul, situaţia devine periculoasā.Cât despre moaşte, pelerinaje şi agape, cam asta ar fi de spus în actuala conjunctură:”Şi Isus le-a zis: „Vă întreb: Este îngăduit în ziua Sabatului a face bine ori a face rău? A scăpa o viaţă sau a o pierde?” Luca 6:6-11, mai afirmă Bendovski.

Mie una îmi este clar că au preluat puterea. De la cei care le-au dat-o. Politicienii de toate culorile din ultimii 30 de ani.”Unul dintre cei mai iubiti preoti din Romania: Cine crede mai mult în puterea urnei de vot decât în racla sfinților riscă, oricând, să tulbure pacea poporului său cu atitudini nesăbuite. Nu e vorba de frâna pusă pelerinajului Sfintei Paraschiva. Să ne înțelegem. Ci de lovirea într-un singur loc, continuu și fără scrupule. În nădejdea omului simplu și curat. Zeflemit și el, asemeni sfinților (…)” Constantin Necula, conferenţiar, duhovnic, autor ş.a, spune ea într-o postare ulterioară.

”(…) După ce românii vor auzi ”Spovedania lui Rizea”, vor afla cine i-a furat zi de zi în ultimii zeci de ani. Îl aștept la Chișinău pe domnul Ciocârlan (…) Am convorbiri înregistrate cu Sebastian Ghiță. Pe pagina mea de Facebook este numărul lui, al lui Radu Budeanu, Dragoș Dobrescu, infractori care stau în spatele Serviciilor Secrete”, a declarat fostul deputat PSD Cristian Rizea marți la Realitatea Plus.

Rizea a fugit în Republica Moldova. El este condamnat la peste 4 ani de închisoare.

Rizea a explicat că a dobândit cetățenia Republicii Moldova legal, cererea fiind depusă înainte de a fi condamnat, și acuză o campanie de denigrare a sa. Deputatul susține că și-a schimbat numele după cel al bunicii sale, care s-a născut în Găgăuzia. 

”Nu e nimeni în spatele meu. Mi-am depus actele la începutul anului 2017 pentru a dobândi cetățenia Republicii Moldova. Am redobândit cetățenia în decembrie 2017 când eram doar judecat. Repet asta pentru ofițerii acoperiți din presă. Nu fusesem condamnat nici măcar în primă instanță. Am obținut prin intermediul Ambasadei Republicii Moldova la București.  Bunica mea a fost cetățean al Republicii Moldova. Primăria din Congaz își are sediul în casa în care s-a născut bunica mea, în Găgăuzia.  Eu am depus actele la domnul Ambasador al Republicii Moldova la București, ca orice cetățean, fără a beneficia de vreun avantaj.  Pașaportul mi-a fost înmânat unde am depus jurământul la Ambasada Republicii Moldova de la București. Este o procedură perfect legală. M-am mutat aici pe 1 octombrie 2018. Mi-am luat celelalte acte, mi-am făcut buletinul, permisul de conducere. În 2019, am luat numele bunicii mele, Mihai. Inclusiv certificatul de naștere mi-a fost schimbat. Mă deranjează faptul că nimeni nu citește legea, toți vorbesc după ureche”, a spus Rizea, la Realitatea Plus. 

În plin scandal Baranga cade altă potențială bombă: și șeful controversatului Grup de Comunicare Strategică în pandemie e acuzat că declară în fals studiile universitare. Acuzația vine de la siteul Spotmedia.ro, prin pana ziaristei Ioana Ene Dogioiu, pornind chiar de la cazul Baranga, transmite Inpolitics.

”Baranga nu e un accident, Baranga mi se pare mai degrabă un simptom care doar pe dl Orban pare a nu-l îngrijora.
Dacă domnia să era omul care dorește în mod sincer să reformeze statul roman din temelii și pentru această reformă cere votul românilor, eu aș fi așteptat să-l văd negru de supărare, aș fi așteptat să văd demiterea celor care au făcut evaluarea în baza căreia domnia sa a semnat ultima numire a dlui Baranga, aș fi așteptat declanșarea unei verificări la sânge a tuturor titularilor de funcții publice de sus în jos.
Așa descoperea poate dl Orban că al său consilier de stat, Andi Manciu, pe care l-a pus în fruntea Grupului de Comunicare Strategică, care scrie cele mai sensibile OUG ale Guvernului și are deja un loc eligibil pentru viitorul Parlament, este o persoana fără diplomă de licență(s.n.)”.

Problema nu e doar că o persoană cu asemenea responsabilități în pandemie nu ar avea studii universitare, ci că declară oficial că le are. Conform CV-ului oficial al lui Manciu, consilier de stat al premierului și responsabil cu coordonarea comunicării la nivelul guvernului, el ar fi absolvit SNSPA în 2008. Rămîne de văzut care informație e reală: cea din CV-ul său, ori cea aruncată pe piață de Spotmedia.