Categorie: Dezvaluiri

Bugetul alocat minorităților naționale în acest an depășește 160 de milioane de lei (aproape 40 de milioane de dolari), o sumă mai mare decât subvenția pe care o vor încasa partidele parlamentare în 2021. Creșterea față de ultimul an este de 5 milioane de dolari, transmite Radio Europa Liberă.

O posibilă explicație ar putea-o constitui voturile din Parlament. Grupul minorităților naționale a numărat în legislatura trecută 17 membri, iar în actuala sunt 18 voturi care pot ajuta Coaliția de guvernare, mai spune sursa citată.

În condițiile în care majoritatea parlamentară beneficiază de doar zece voturi în plus față de Opoziție, cele 18 voturi venite din partea minorităților naționale pot să fie decisive în momentele cheie.

În Camera Deputaților, acolo unde se află grupul minorităților naționale, PNL – USR-PLUS și UDMR au 168 de voturi dintr-un total de 330. O majoritate fragilă, care are nevoie de sprijinul minorităților naționale. În Senat, majoritatea are 75 de voturi, totalul fiind de 136 de membri.

Grupul minorităților naționale a dat un prim semnal de nemulțumire cu ocazia votului la moțiunea simplă pe Sănătate. Mai mulți deputați au votat pentru moțiunea depusă de PSD, fiind supărați că au fost eliminate pensiile speciale ale parlamentarilor.

La negocierile privind formarea Guvernului și elaborarea programului de guvernare, grupul minorităților naționale a fost consultat și chiar a negociat anumite poziții. Un punct l-a constituit chiar bugetul alocat pentru 2021.

Surse din Coaliția de guvernare au declarat pentru Europa Liberă că liderii PNL, USR-PLUS și UDMR au rămas surprinși când au văzut pretențiile ridicate de reprezentanții minorităților naționale.

Propunerea USR-PLUS pentru postul de președinte al Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (A.A.A.S.), care administrează participațiile statului în diverse companii, Cătălin Stancu, șochează lumea business-ului românesc, scrie Ziua News.

El a administrat până firma „Real consulting SRL” din Brăila. Ultima declarație fiscală e depusă în anul 2013. „Este de profesie inginer, absolvent al Universității Politehnice din București, dar imediat după terminarea facultății a devenit antreprenor. A administrat afaceri în mai multe domenii de activitate, de la comerț la dezvoltare imobiliară, până în anul 2019 când a decis să se implice în politică și a fondat filiala USR Brăila, susține comunicatul USR-PLUS.

A candidat pentru postul de președinte al CJ Brăila. A pierdut. A candidat pentru un post de parlamentar. A eșuat. În memoria internetului există o discuție acidă, datată 2016, între deputatul PRU (partidul lui Sebastian Ghiță), Dorin Silviu Petrea și Cătălin Stancu, reprezentatul USR din zonă. „Avea poprire pe toate conturile si avea mari probleme financiare,” a spus Petrea care lucre la o bancă locală, pe vremea când Stancu solicita credite.

De asemenea, deputatul PRU mai spunea că nu toată lumea a avut norocul de părinți care „să fie la locul și la momentul potrivit si să ne dea milioane de euro, pe care noi să îi pierdem în afaceri păguboase și pe automobile de lux”. Tatăl lui a fost directorul VINALCOOL Brăila si tot el a privatizat si vândut-o. Prin interpuși și o suveică de firme, bunurile fostei companii de stat au ajuns la fiul Cătălin Stancu, spun sursele locale. Aceasta a demolat VINALCOOL și a vândut terenul celor de la Kaufland, cel din Viziru.

A fost toata viața ‘antreprenor’ pe banii lui tata; a avut câteva restaurante pe care le-a falimentat. Persoane care au lucrat pentru el spun că majoritatea salariilor erau pe minimum pe economie.

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (A.A.A.S) este instituţia românească de referinţă în domeniul administrării/ vânzării acţiunilor statului şi al valorificării creanţelor cu o experienţă de peste 20 de ani. Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului este cea mai lungă prezenţă pe piaţă în calitate de administrator al activelor şi intereselor economice ale statului român, având cea mai mare experienţă acumulată în diferite segmente decizionale pe acest domeniu.

Până în prezent a fost condusă de Adrian Miuțescu, președinte al PNL Argeș, care a prins un post de deputat. El s-a remarcat prin faptul că la un moment dat lua peste 10.000 de euro de la stat, prin fel de fel de consilii de administrație, fiind profesor la bază.

Cei 45 de studenți de la Drept care au copiat au fost exmatriculați, a anunțat rectorul Universității din București. Mulți au argumentat însă că sunt doar niște copii care au vrut să-și facă viața mai ușoară.Prin comparație cu acești studenți, pe Bogdan Licu, prim-adjunctul procurorului general, nu-l amenință nimeni că-l dă afară, deși omul și-a plagiat lucrarea de doctorat într-o proporție uluitoare.Și atunci, la fel ca acum, Bogdan Licu era procuror general adjunct. De fapt, de șapte ani, se află în vârful ierarhiei Ministerului Public și de două ori a fost procuror general interimar, în 2016 și în 2019. Teza lui de doctorat se intitulează „Corupția – risc major la adresa securității naționale”, a fost susținută la Academia Națională de Informații a SRI și a fost coordonată de fostul ministru Gabriel Oprea, care la rândul lui și-a plagiat doctoratul, spune într-un comentariu Deutsche Welle.

CE MAI SUSȚINE DEUTSCHE WELLE:

Pe prim-procurorul șef adjunct nimeni nu l-a dat afară după ce a fost dovedit plagiatul tezei sale de doctorat. Președintele Klaus Iohannis, care a vorbit des despre integritate, l-a numit anul trecut din nou în funcție, deși avea pe masă argumentele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și toate dovezile lipsei sale de integritate.

Bogdan Licu nu e singurul magistrat acuzat de furt intelectual, nu e nici singurul care a ajuns într-o funcție atât de importantă, trăgând după el vinovății rușinoase. Fostul șef al parchetului anti-mafia, Codruț Olaru, membru al CSM, a copiat în întregime teza sa de doctorat „Particularitățile criminalității organizate în România”, susținută în 2013 la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. 

Nimeni din comisia care i-a acordat titlul nu a observat, cu atât mai puțin fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, coordonatorul tezei. Nici profesorul, nici doctorandul nu au suferit vreo consecință și niciunul nu a fost dat afară. Fostul premier Victor Ponta, descoperit că și-a plagiat teza de doctorat când era prim-ministru, a rămas în funcție încă trei ani, timp în care Facultatea de Drept l-a mângâiat pe creștet. De fapt, același Consiliu al Facultății, care a decis săptămâna trecută exmatricularea celor 45 de studenți care au copiat, a hotărât în 2012 că facultatea nu ar fi fost „competentă” să evalueze teza de doctorat a lui Victor Ponta. Teza plagiată a fost girată de un alt fost prim-ministru, Adrian Năstase, invitat să predea la mai multe universități private, după ce și-a ispășit condamnarea pentru corupție.

Toți acești înalți magistrați, dar și alții cu funcții mai mici, dar cu furturi intelectuale la fel de importante rămân în funcții, doar studenții sunt exmatriculați. Și unii și ceilalți ar trebui să plătească, însă, cu aceeași măsură. Furtul trebuie pedepsit în toate formele și circumstanțele în care apare.

Pe 26 februarie, Primăria Timișoara a scos la concurs funcția de director executiv la Direcția Disciplina în Construcții, Autorizații, Urbanism și Statistică. Printre altele, cerințele prevăd o experiență profesională de șapte ani în domeniu și „studii universitare de licență absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă în domeniul inginerie civilă/ ingineria instalațiilor/ arhitectură/ urbanism”.Ceea ce atrage atenția este secvența „ingineria instalațiilor”, o pregătire care are de-a face cu urbanismul, exact cât să poată participa la concurs cine trebuie. Mai precis, Gabriela Borcsi. „Concursul acesta se pare că este cu dedicație pentru Gabriela Borcsi, actuala șefă care dă toate autorizațiile de construire din Timișoara. În comisia de concurs este fix doamna Purdea Doina, care este nașa ei”, ne transmite o sursă. Ce facultate a absolvit Borcsi? Exact „Ingineria instalațiilor”, scrie Ziua de Vest.

În trecut, aceasta a fost implicată în mai multe scandaluri, dând autorizații de construcție atât în cazul celor patru vile deja construite fără a respecta cerințele privind spațiul verde de pe strada Grădinarilor, cât și în cazul caselor construite de copiii fostului primar Nicolae Robu, notează pressalert.ro. Aceasta a apărut și ea pe lista tinerilor care urmau să primească terenuri pe Legea 15 din partea Primăriei, cu toate că firma al cărui unic acționar este soțul ei deține o casă nouă, fapt sesizat de Curtea de Conturi, potrivit adevărul.ro. Gabriela Borcsi a fost și amendată de Inspectoratul de Stat în Construcții pentru că primăria nu a făcut o expertiză a porții de la intrarea în oraș de pe Calea Șagului, fapt constatat ca urmare a prăbușirii celei de Calea Lugojului în timpul furtunii din septembrie 2017.

În campania electorală s-a vorbit despre interesele imobiliare din spatele lui Dominic Fritz.

CE SCRIA FLUX 24 ÎN CAMPANIA ELECTORALĂ:

Timisoara este in plina dezvoltare, in ultimii ani orasul a cunoscut zeci de proiecte imobiliare de mare impact. Ce-i drept au existat și multe scandaluri imobiliare. Toate aceste dezvoltări sunt aprobate de Primăria Timișoara, iar actualul primar Nicolae Robu după scandalurile de care pomeneam a încercat să respecte regulile de construire în oraș, chiar dacă asta nu a fost pe placul unor dezvoltatori imobiliari.

Acum aceștia și-au pus speranțele în Dominic Fritz, candidatul USR la Primăria Timișoara, și speră ca o dată ajuns în funcție acesta să le respecte interesele.

Omul de încredere al lui Fritz prin care s-a format acest grup cu interese imobiliare este, potrivit unor surse locale, Răzvan Negrișanu. El este cel care face legătura între candidatul USR și baronii imobiliari. Negrișanu este arhitect implicat în mai multe proiecte din Timișoara prin firma SC R Design Studio SRL și este totodată vicepreședinte USR Timișoara.

Este în legătură cu mai mulți oameni de afaceri din Timișoara care dezvoltă sau vor să dezvolte proiecte imobiliare de amploare în Municipiul Timișoara, Aceștia își pun speranța în Fritz, susținându-l puternic din spate, dar, atenție, acest ajutor nu vine, cu siguranță, gratis. 

De altfel la nivel național au fost mediatizate legăturile unor lideri USR cu firme din domeniul imobiliar.

Totodată Dominic Fritz a primit donații importante în campania electorală a căror sursă nu este cunoscută.

Directoarea Muzeului oraşului Oradea, Angela Lupşea, şi-a concediat majoritatea subalternilor care au avut îndrăzneala să transmită DNA o plângere prin care reclamau abuzuri comise de către aceasta.Fostul şef al Biroului Arte Vizuale, Imre Zoltan, a fost adus de Lupşea în situaţia de a-şi da demisia, iar muzeografii Dumitru Noane, cel mai vechi angajat din Cetate, şi Augustin Ţărău, recrutat la deschiderea muzeului, respectiv bibliotecarul Cristian Negru au fost concediaţi la începutul săptămânii trecute.În premieră pentru administraţia locală orădeană, cei trei au fost declaraţi necorespunzători posturilor pe care le ocupă în urma unor evaluări a activităţii pe anul 2020 făcute de o comisie condusă de Lupşea, care i-a notat cu calificativul „nesatisfăcător”, transmite Ebihoreanul.

Angela Lupşea este considerată apropiată lui Ilie Bolojan, fost primar al Oradiei, actualmente șef al CJ Bihor.

Activistul de mediu Florin Budea a anunţat pe Facebook că îşi retrage donaţiile făcute Muzeului oraşului Oradea în semn de protest faţă de concedierile „samavolnice” şi „abuzive” făcute la Muzeul oraşului Oradea.

Fostul jurnalist i-a transmis o adresă directoarei Muzeului oraşului Oradea, Angela Lupşea, prin care şi-a manifestat consternarea faţă de „deciziile arbitrare şi abuzive” care au dus la sancţionarea unor angajaţi ai instituţiei.

„Personal, consider că noi toţi, în primul rând orădenii, îi datorăm recunoştinţă domnului Dumitru Noane, pentru toate eforturile depuse în vederea salvării cetăţii Oradiei, monument istoric care să fie un simbol al spiritului orădean. În aceeaşi măsură, sunt convins că, pentru entuziasmul şi hărnicia cu care s-a dăruit activităţii Muzeului oraşului Oradea, pentru competenţa dumneaei, pentru prestigiul de care se bucură în rândul comunităţii, domnişoara Cristina Puşcaş merită, din plin, toată aprecierea comunităţii”, a scris Budea.

Activistul de mediu şi-a justificat gestul de protest prin faptul că „în instituţia pe care o conduceţi, aceste merite par să se fi constituit în adevărate capete de acuzare care au dus la sancţionarea profesională a celor doi şi a altor colegi ai dumnealor”

Începe un mare scandal săptămâna viitoare sau în 2 săptămâni cu o serie întreagă de reprezentanți ai unor reprezentanțe diplomatice, personaje importante din ambasade, ambasadori, consuli, cetățeni străini veniți în România în vacanță sau invitați, sau persoane cu poziții importante în țările lor, precum și cetățeni din România care sunt considerați incomozi-nu vorbesc de cei care sunt potențiali teroriști, care au fost urmăriți și filmați în casă, a afirmat la B1 Bobby Păunescu, fiul lui George Constantin Păunescu, care deține 50% din B1 TV. Celălalt acționar tot cu 50% este Sorin Oancea.

Sunt filmări compilate cu ambasadori, invitați din străinătate. E foarte important de văzut dacă aceste lucruri au fost făcute de serviciile de informații din România. Nu cred că e cazul SRI, nu cred că e cazul SIE, a mai spus Păunescu junior.

Într-o adresă recentă, ministrul Justiției, Stelian Ion, îi spune președintelui Curții de Apel Timișoara cum trebuia să pună în aplicare un titlu executoriu reprezentat de o sentință privind drepturile salariale ale personalului auxiliar, lucru semnalat de sindicatul grefierilor Dicasterial, transmite Clujust.

În adresa MJ (vezi facsimil mai jos) se precizează: ”apreciem că în executarea sentinței civile nr.417/2020, deși dispozitivul nu a stabilit o astfel de obligație, președintele Curții de Apel Timișaora putea emite o decizie doar pentru viitor (1 ianuarie 2021) și doar pentru reclamanții din acțiunea în care a fost pronunțat titlul executoriu, și nu pentru întreg personalul auxiliar de specialitate și conex din cadrul Curții de Apel Timișoara”

Sindicatul grefierilor Dicasterial Timișoara a reacționat: ”Ministrul Justiției Stelian-Cristian Ion, probabil în virtutea funcției pe care o deține și care nu îi conferă nicidecum această posibilitate, ORDONĂ unui magistrat judecător, președinte de curte de apel, care are și calitatea de angajator al personalului auxiliar de specialitate din justiție, să-și revoce propria decizie administrativă emisă pentru egalizarea drepturilor salariale în raport cu celelalte curți de apel din țară.

Deși i s-a solicitat un simplu punct de vedere, domnul ministru, de profesie avocat, se substituie autorității judecătorești și apreciază de la sine putere că decizia administrativă emisă de angajatorul Curtea de Apel Timișoara pentru stabilirea drepturilor salariale este nelegală, deși s-a emis cu luarea în considerare a deciziilor Curții Constituționale și Înaltei Curți de Casație și Justiție. Totodată, ministrul stabilește și modul de aplicare al titlului executoriu pe care o parte a personalului îl deține, sentință definitivă care recunoaște modul de calcul corect al salariilor.

Atragem public atenția ministrului justiției că orice forma de abuz în funcția deținută, prin depășirea atribuțiilor, nu va trece nesemnalată de organizația noastră sindicală și îi amintim, totodată, că nimeni nu este mai presus de lege, iar hotărârile judecătorești chiar dacă “nu prevăd în dispozitiv”, în mod expres, modul administrativ de punere a lor în aplicare, acestea sunt obligatorii.

Sugestia ministrului, ca jurist, de aplicare a legii doar pentru acei grefieri cărora le-a fost recunoscut acest drept printr-o hotărâre judecătorească definitivă, nu doar ca este o aberație juridică și încalcă Decizia nr. 794/2016 a CCR și Decizia nr. 23/2016 a ÎCCJ, dar menține starea de discriminare și de inechitate salarială, care trenează de mai bine de 10 ani în rândurile personalului din justiție, stare pe care, în calitate de avocat, domnia sa o cunoaște, iar în calitate de ministru  ar trebui sa o combată, fiind contrară legii, și nu să o susțină, sa o propună și să o promoveze.”

Am înțeles că după căderea comunismului, beneficiind de o identitate „neidentificabilă”, a fost chiar la arhiva KGB din Rusia, în calitate de cercetător american, ca să se documenteze pentru cartea dânsului, publicată în 2007, „Programmed to Kill: Lee Harvey Oswald, the Soviet KGB, and the Kennedy Assassination”, „Programat să ucidă: Lee Harvey Oswald, KGB-ul și asasinarea lui Kennedy”, a declarat Sorin Ilieșiu, inițiatorul Raportului pentru Condamnarea Comunismului, într-un interviu pentru Gazeta de Cluj.

Cartea lui Pacepa a apărut în 2007. Ilieșiu nu a dat alte detalii.

Ronald J. Rychlak, un publicist american care a semnat un volum împreună cu Pacepa, a anunțat intr-un editorial pentru Epoch Times ca Ion Mihai Pacepa ar fi murit de COVID-19.

„In primele ore ale diminetii de 14 februarie 2021, COVID-19 a realizat ceea ce nu au putut sa faca o recompensa de doua milioane de dolari si doua echipe de asasini platite de Romania. Ion Mihai Pacepa, sau Mike pentru cunoscuti, a murit”, scrie Ronald J. Rychlak in theepochtimes.com.

In 1978, a cerut azil politic in Statele Unite ale Americii, lucrand pentru comunitatea de informatii a SUA impotriva fostului bloc sovietic.

Guvernul american a descris activitatea lui Pacepa ca „o importanta si unica contributie adusa Statelor Unite”.

Pacepa s-a născut la Bucureşti în 1928. A studiat chimia industrială la Universitatea Politehnică din Bucureşti, dar, înainte de absolvire, a fost recrutat în agenţia de poliţie secretă a Republicii Socialiste România, Securitatea. A fost iniţial repartizat în departamentul de contrasabotaj al Securităţii. În 1955, a fost transferat la Serviciul de Informaţii Externe.

 Începând din 1972, a fost şi şef adjunct al Serviciilor de Informaţii Externe româneşti, consilier pentru dezvoltare industrială şi tehnologică, precum şi mâna dreaptă a lui Nicolae Ceauşescu.

În 1978, a lăsat în urmă poziţia din vârful piramidei sociale comuniste şi a fugit în Statele Unite.

În 1987 a publicat Red Horizons: Chronicles of a Communist Spy Chief, prima carte occidentală care a dezvăluit natura criminală a Partidului Comunist şi a Securităţii, aducând prejudicii de imagine regimului de la Bucureşti. Orizonturi Roşii a fost republicată în 27 de ţări.

Zoltan Nemeth (USR-PLUS), care va fi instalat prefect de Timiș, este omul de casă al unui controversat timișorean, Răzvan Nedelcu, patronul “Îngerilor Galbeni”, condamnat în 2019 la 16 ani și 6 luni de închisoare. Nedelcu a fost implicat și într-un dosar de pornografie și are mai multe condamnări.

Nemeth a candidat pentru Parlament, dar nu a fost ales.

Pentru cine nu știe, Răzvan Nedelcu (foto), patronul “Îngerilor Galbeni”, a fost, până în urmă cu vreo doi-trei ani, unul dintre cele mai detestate personaje din Timișoara. Înainte de fi aruncat, în sfârșit, în închisoare, Nedelcu și angajații săi sechestrau mașinile oamenilor prin diverse parcări, sub pretextul că încălcau proprietatea privată, și le eliberau doar contra unor sume obscen de mari, scria Renașterea Bănățeană anul trecut.

Mai mult anul trecut după ce Nicolae Robu a pierdut alegerile în Timișoara, oamenii USR-PLUS au început să caute printre contractele controversate din Primărie, iar Nemeth reprezenta în calitate de avocat o firmă controversată și a intervenit pentru mușamalizarea afacerii .

SCRIE TOT RENAȘTEREA BĂNĂȚEANĂ: Doamna Militaru și o altă colegă de partid, tot consilier local, au luat la puricat o serie de contracte încheiate de Primăria Municipiului Timișoara, în mandatul lui Nicolae Robu, cu diverse firme. La un moment dat, Rodica Militaru a sesizat că un contract încheiat de municipalitate cu o firmă de curățenie ar putea ridica unele probleme de legalitate și a început să facă verificări mai amănunțite. În urma discuțiilor iscate pe acest subiect, doamna Militaru s-a pomenit sunată de colegul său de partid, Zoltan Nemeth, care, conform surselor noastre, s-ar fi arătat deranjat de verificările efectuate de Rodica Militaru cu privire la contractul mai sus-menționat. Doamna Militaru l-ar fi întrebat pe colegul său în ce calitate o ia la întrebări, iar Zoltan Nemeth i-ar fi explicat colegei sale că a sunat-o în calitate de avocat al firmei de curățenie și de prieten din copilărie al patronului acesteia… Revoltată de demersul colegului său, Rodica Militaru a făcut o sesizare către Biroul Național al USR, în care a relatat incidentul.

Mai multe numiri controversate promovate de USR PLUS  în instituțiile publice, după ce alianța a preluat frâiele puterii au generat revoltă în rândul membrilor de partid. Mulți dintre aceștia au aflat cu consternare din presă cum, fără să fie consultați în niciun fel, au fost propuși în ministere sau la nivelul prefecturilor persoane care în trecut au colaborat cu fosta Securitate sau au avul legături cu PSD, în perioada când Liviu Dragnea era președinte, transmite b1.ro.

Prin urmare, potrivit surselor B1.RO, membrii USR PLUS s-au mobilizat și au redactat o scrisoare prin care cer socoteală lui Dacian Cioloș, lui Dan Barna și reprezentanților din Birourile Naționale. Scrisoarea ar urma să fie distribuită pe grupurile interne ale partidului, semnată de membrii USR PLUS și ulterior înaintată conducerii.

Nemulțumirile sunt uriașe, având în vedere că cele două formațiuni au militat pentru “fără penali în funcții publice” sau pentru “oameni noi în politică”.     

“În ultimii 3 ani membrii USRPLUS s-au implicat într-un proiect construit pe pilonii eticii, transparenței, meritocrației, competenței, dorinței de a schimba lucrurile. Acestea nu au fost doar cuvinte frumoase pentru defilat în campanie, ci ele constituie esența USRPLUS.Mii de oameni de la firul ierbii au muncit voluntar mii de ore pentru a ajunge unde suntem acum. La guvernare. Au muncit pentru “o administrație publică depolitizată, eficientă și responsabilă, capabilă de îmbunătățire” așa cum este scris în manifestul Alianței USRPLUS”, se arată în scrisoarea membrilor USR PLUS adresată lui Dacian Cioloș și lui Dan Barna.

În document sunt enumerate persoanele promovate de conducerea partidului care au creat dispute aprinse:

– Raluca Rogoz, Șefa de Achiziții la Primăria Sector 1, detașată de la Senat, fără experiență în achiziții publice

– Lavinia Ionescu, Secretarul General la Primăria Sector 1, apropiată PSD de peste 20 de ani, cu o declarație de avere care ridică mari semne de întrebare

– Cătălin Lupașcu, Consilierul lui Radu Mihaiu la Primăria Sector 2, ex Forța Civică, fost șef de campanie și apropiat al lui Dan Cristian Popescu, respins de PLUS Sector 2 pe motive de integritate

– Victor Florescu, numit City managerul Primăriei Sector 2, ex Primăria Voluntari, ex Niro Group, ex firme căpușă implicate în licitații trucate, ex director economic ADP S1, ex director economic Compania Municipală de Parking, apropiat PSD (Pandele, Firea, Tudorache), actual membru PNL

– Florina Prisăcaru, Secretarul general la Ministerul Economiei (propunere retrasă), deține funcții în Ministerul Finanțelor de peste 20 de ani, susținută de PSD, dar și de PNL,  colaborator al Securității cu verdict în primă instanță, apropiata lui Orlando Teodorovici

– Mihaela Luiza Haschka, Șefa APDF Giurgiu / Ministerul Transporturilor, fiica lui Mihai Ungheanu – fost secretar general adjunct și secretar de stat în Guvernul Văcăroiu, apropiat de Hrebenciuc, fost senator PRM, fost secretar general al Camerei Deputaților din partea PSD. A fost numită de PSD (în iulie 2017) vicepreședinte al Consiliului de Administrație al Companiei Naționale Administrarea Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu (APDF).

– Oana Arat, Consiliera Vicepremierului, a fost angajată în Ministerul Finanțelor la OPCP (Oficiul Plăți & Contractare Phare) la începutul anilor 2000, fiind promovată în funcții de conducere de PDL, PSD, PNL. A fost director general adjunct în Ministerul Fondurilor Europene susținută de PSD. În 2020 a trecut în barca PNL și a deţinut funcţia de secretar general adjunct al Secretariatului de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989.

– Marius Vasiliu, Secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, Șef serviciu în Ministerul Dezvoltării în timpul guvernelor PDL, PSD, PNL, iar din 2019 secretar general adjunct la același minister, omul lui Ion Ștefan, artizanul reorganizării eșuate a ministerului.

– Ionuț Tudorică, Consilierul de comunicare la Ministerul Economiei, ex economica. net, apropiat de Sebastian Ghiță, care atacă și calomniază de ani de zile USRPLUS.â

Membrii USR PLUS precizează că toate aceste numiri încalcă multe dintre principiile fondatoare ale partidului