Categorie: coronavirus

Medicul Valentin Boldea, medic primar şi fostul director al Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, infirmă informaţiile conform cărora un bărbat de 45 de ani ar fi refuzat internarea în spital după ce a fost confirmat cu coronavirus, iar după două zile a decedat.

Medicul Valentin Boldea, medic primar şi fostul director al Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, a venit cu precizări şi clarificări în legătură cu circumstanţele în care a survenit decesul. ”Ce spuneţi de faptul că pe certificatul constatator al decesului completat după autopsie scrie infarct miocardic acut? Nu cumva la prima lui prezentare la UPU personalul s-a axat doar pe testarea COVID 19 şi au omis să-i facă un consult cardiologic? Simptomele cu care s-a prezentat se întâlnesc şi în debutul unui infarct miocardic. Cel mai probabil omul a plecat acasă cu un infarct în derulare pe care nu l-au diagnosticat. Deci se pare că nu omul a fost neglijent, ci un sistem care îşi axează atenţia doar pe COVID şi uităm că oamenii vin la urgenţe şi cu alte patologii”, a scris dr. Valentin Boldea pe o reţea de socializare.

Bărbatul de 45 de ani suferea de obezitate şi avea probleme cardiace. Acesta s-a simţit rău şi a fost dus la spital, unde a acuzat stări febrile şi tuse. Personalul medical a asociat simptomele cu cele specifice noului coronavirus, însă acestea sunt întâlnite şi la persoanele care au suferit un infarct. Bărbatul a refuzat internarea în spital sub suspiciunea de coronavirus. Două zile mai târziu s-a simţit rău şi a chemat ambulanţa. În timp ce era transportat la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului de Urgenţă din Galaţi, a suferit un infarct, iar medicii nu au mai reuşit să îl resusciteze.

De altfel, trupul neînsufleţit al bărbatului de 45 de ani a fost introdus într-un singur sac pentru decedaţi şi nu în doi, aşa cum este procedura la bolnavii de COVID. În plus, personalul de la morga spitalului a ataşat de sac un bilet pe care se menţiona ”COVID NEGATIV”. Informaţia a fost confirmată şi de o cunoştinţă a familiei celui decedat.

”Într-adevăr a murit de infarct miocardic (cunosc cazul şi nu am vrut sa comentez), dar ştirea asta circulă fără sens de ieri continuu. Dacă era pozitiv de Covid şi a făcut infarct cum să spui că a murit de Covid 19? Dar cum să nu precizezi măcar că avea probleme cardiace în nici o ştire, toţi ştiriştii sunt la fel, Covid 19 că dă bine la public…”, susţine acesta conform Adevărul.

Numărul deceselor zilnice din cauza coronavirusului în Marea Britanie a fost umflat, spun mai mulți experți de la Universitatea Oxford, scrie Ziarul Românesc din UK.

Aceștia relevă faptul că mai puțin de 40 de persoane au murit, de fapt, zilnic, în ultimele săptămâni, din cauza COVID-19, decât cele anunțate de Ministerul Sănătății, scrie Daily Mail.

Ei mai spun că Guvernul a adăugat arbitrar morți care au avut loc în trecut.

Oficialii Ministerului Sănătății au spus că în 15 iulie au murit încă 85 de britanici, 138 au decedat marți, iar media zilnică a săptămânii trecute a fost de 75.

Dr. Jason Oke și profesorul Carl Heneghan au declarat că cifrele care sunt publicate în fiecare zi de către Ministerul Sănătății conțin „inexactități” și ar putea cauza confuzie.

Cei doi afirmă că Guvernul ar trebui să clarifice data la care oamenii au murit de fapt, astfel încât atunci când există vârfuri precum cele de 138 de morți anunțate marți, de exemplu, să nu pară că focarul se agravează.

„Putem considera că numărul total de decese este de aproximativ 40 pe zi, mult mai aproape de numerele ONS”, spun experții.

Statele membre ale UE nu pot fi forţate din motive politice sau ideologice să adopte bugetul şi pachetul de redresare, a declarat ministrul ungar al justiţiei, miercuri, la emisiunea „Bună dimineaţa, Ungaria!” de pe postul public de radio Kossuth conform agenției maghiare de știri MTI.

Zilele acestea ar putea fi decise principiile pe baza cărora va
avea loc distribuţia bugetului-cadru multianual al UE şi a
pachetului de redresare, a amintit Judit Varga. În acest sens,
parlamentul a mandatat în totalitate guvernul şi a stabilit două
principii. Pe de-o parte, ca statele membre mai bogate să nu
primească mai mult sprijin, iar distribuţia să fie una echitabilă
şi echilibrată. Pe de altă parte, să nu existe niciun fel de
condiţii politice şi ideologice; deciziile economice serioase să nu
fie amestecate cu aceste lucruri.

Nu ar trebui să se încerce forţarea statelor membre şi nu ar
trebui să se exercite presiuni politice asupra acestora sub
pretextul unor proceduri legate de statul de drept, a subliniat
ministrul ungar.

În ceea ce priveşte aceste proceduri, nu ne putem aştepta la o
poziţie obiectivă şi echilibrată din partea instituţiilor europene.
De multe ori, singurele ţări faţă de care sunt formulate
îngrijorări sunt Ungaria şi Polonia, chiar dacă Ungaria a depăşit
numeroase alte state membre, de exemplu, şi în ceea ce priveşte
rezultatele în justiţie, la nivel european, a punctat Varga.

Argentina încearcă să rezolve ceea ce pare a fi o enigmă: 57 de marinari au fost contaminaţi cu noul coronavirus după ce au petrecut 35 de zile pe mare, iar întregul echipaj a fost testat negativ înainte de a pleca, notează AFP conform Agerpres.

Vasul de pescuit Etchizen Maru a revenit în port după ce unii dintre pasagerii săi au prezentat simptome tipice de COVID-19, a anunţat luni Ministerul Sănătăţii al provinciei argentiniene Tierra del Fuego (sud), indicând că 57 de marinari, din totalul de 61 de membri ai echipajului, au fost diagnosticaţi pozitiv la coronavirus după ce au fost supuşi unui nou test.

Or, membrii echipajului au efectuat o carantină obligatorie de 14 zile într-un hotel din Ushuaia (sud) şi înainte de aceasta fuseseră supuşi unor prelevări ale căror rezultate s-au arătat negative, potrivit unui comunicat al ministerului.

Doi dintre aceştia au fost testaţi negativ, iar alţi doi aşteaptă rezultatul testului, a precizat Comitetul pentru operaţiuni de urgenţă al provinciei.

Doi marinari au fost internaţi în spital, în timp ce restul au putut rămâne la bord.

„Este dificil să stabilim modul în care acest echipaj a fost contaminat, ştiind că, timp de 35 de zile, nu au avut niciun contact cu uscatul şi că alimentarea s-a făcut la ieşirea din portul Ushuaia”, a explicat Alejandra Alfaro, director al serviciilor de sănătate din Tierra del Fuego.

O echipă studiază „cronologia simptomelor în rândul echipajului pentru a stabili cronologia contaminărilor”, a adăugat ea.

După cum a afirmat şeful serviciului de boli infecţioase de la Spitalul regional Ushuaia, Leandro Ballatore, este vorba despre un „caz care scapă oricăror descrieri din publicaţiile de specialitate, pentru că o perioadă de incubaţie atât de lungă nu a fost descrisă nicăieri”.

„Încă nu putem explica cum au apărut simptomele. Este ceva frapant, dar am stabilit cinci ipoteze pe care trebuie să le terminăm de evaluat înainte de a stabili ce s-a întâmplat”, a insistat expertul în boli infecţioase şi membru în Comitetul operaţional de urgenţă al provinciei.

Echipajul a fost plasat în izolare la bordul vasului, ancorat în portul Ushuaia.

Guvernul premierului ungar Viktor Orban a obţinut marţi aprobarea parlamentului pentru a cere Uniunii Europene să distribuie pachetul de asistenţă economică pentru redresarea după coronavirus fără a condiţiona acest ajutor de situaţia statului de drept, relatează Reuters şi MTI conform Agerpres.

Liderii Uniunii Europene se reunesc săptămâna aceasta pentru a găsi un acord asupra detaliilor privind viitorul buget al blocului, inclusiv pentru revenirea post-pandemie. UE ar urma să cheltuiască 750 de miliarde de euro pentru recuperarea economică a statelor membre cele mai afectate de consecinţele pandemiei, aminteşte Reuters.

În UE există voci care cer ca distribuirea fondurilor UE să fie condiţionată de statul de drept, iar partidul de guvernământ din Ungaria, Fidesz, al premierului Viktor Orban a fost suspendat, anul trecut, din Partidul Popular European pentru nerespectarea acestor principii.

Săptămâna trecută, Fidesz a depus în legislativ o rezoluţie în care cere ca resursele financiare ale Uniunii să nu fie asociate cu „condiţii politice sau ideologice – sub eticheta respectării statului de drept”.

Rezoluţia, adoptată marţi cu 128 de voturi pentru şi 16 împotrivă, plus o abţinere, solicită totodată guvernului să condiţioneze aprobarea pachetului de asistenţă de o distribuire echitabilă a acestui ajutor între statele mai sărace şi ţările bogate ale UE.

„(Liderii UE) vor să lege acordarea acestor bani de obligaţia întrunirii aşteptărilor politice ale unei elite a UE din ce în ce mai agresiv-globaliste, pro-imigraţie, anti-familie şi anti-naţionale”, a afirmat preşedintele parlamentului unicameral ungar, Laszlo Kover.

Kover – aliat al lui Orban – a subliniat că legislativul ungar „nu va accepta niciodată nicio condiţionare politică a pachetului de redresare”.

Viktor Orban şi-a rezervat dreptul de a folosi dreptul său de veto împotriva unui acord în acest sens, ca ultimă soluţie.

Guvernul ungar nu are nevoie, legal, de susţinerea parlamentului, dar Orban a dorit să dea dovadă de unitate asupra poziţiei Ungariei, menţionează Reuters.

Rezoluţia Fidesz a mai susţinut că procedurile UE împotriva Ungariei, precum şi a Poloniei pentru nerespectarea regulilor democratice „trebuie oprite” înainte de aprobarea bugetului şi a planului de salvare ale blocului.

Şefii de stat sau de guvern din ţările UE vor avea pe 17 iulie un summit pentru a se pronunţa pe tema propunerii Comisiei Europene de a crea o capacitate de împrumut de maxim 750 de miliarde de euro, bani care să fie acordaţi sub formă de subvenţii şi împrumuturi statelor UE – cu precădere celor care au fost cele mai afectate de pandemie, precum Italia sau Spania – şi care să fie rambursaţi creditorilor într-un interval de 30 de ani începând din anul 2028.

Autorităţile elene instituie obligativitatea prezentării testului COVID-19 negativ pentru accesul în Grecia, de la miezul nopţii de marţi spre miercuri, arată un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE) transmis AGERPRES.

Comunicatul vine în continuarea informaţiilor cu privire la condiţiile de intrare a turiştilor în Republica Elenă prin punctul de frontieră de la Kulata – Promachonas. Astfel, MAE precizează că, în conformitate cu informaţiile de ultimă oră publicate de autorităţile elene pe site-ul travel.gov.gr, a fost modificat termenul de la care se aplică obligativitatea prezentării testului molecular negativ pentru infecţia cu COVID-19.

Astfel, deşi iniţial autorităţile elene au comunicat că această condiţie se aplică începând cu data de 15 iulie, ora 06,00, conform informaţiilor comunicate public în cursul zilei de marţi, termenul a fost devansat, respectiv 15 iulie, ora 00,01. MAE reaminteşte că testele trebuie efectuate în laboratoare acreditate, iar certificatele trebuie să fie emise în limba engleză şi să conţină numele şi prenumele persoanei testate, precum şi seria şi numărul cărţii de identitate sau ale paşaportului persoanei respective.

De asemenea, MAE precizează că reprezentanţi ai Consulatului General al României la Salonic şi ai Ambasadei României la Sofia vor continua să fie prezenţi în cursul zilei de miercuri în punctul de frontieră Kulata-Promachonas.

de Adrian Câciu, economist

Să nu uităm ca alocatiile trebuie marite si ca pensiile trebuie sa crească. Conform legilor in vigoare.
Cine ia banii copiilor si pensionarilor si îi dă la multinationale pentru a distruge piața muncii din România si a lasa angajatii actuali cu pensii diminuate in viitor nu numai ca nu are ce căuta in functii de decizie dar va răspunde pentru sfidarea celor 9 milioane de persoane de care isi bate joc.

O sa revin zilele urmatoare dar pot sa va spun de pe acum ca se pregătește o ordonanță prin care statul va finanța acel kurzarbeit care va lasa la dispoziția angajatorilor dreptul de a dispune dupa bunul plac de angajati, iar statul le va plati o parte din salariu, imprumutandu-se de acesti bani.
Ce este hilar la acest proiect este ca se doreste introducerea unui indicator care prevede scaderea cifrei de afaceri cu doar 10% fata de anul precedent, in timp ce, de exemplu, pentru accesul la finantarea de business antreprenorii au trebuit sa demonstreze o scădere cu 25% a cifrei de afaceri.
Un act normativ care favorizraza angajatorii straini pe care nimeni nu-i intreaba unde sunt randamentele trecute.
Crestere deficit public cu 0,5 puncte procentuale, pe datorie, datorie pe care o vor plati copiii carora cineva nu doreste sa le crească alocatia.
Guvernati pentru oameni.
Si mai ales pentru viitorul lor!
De ce nu conditionati masura de mentinerea angajatului inca 12 luni ulterior?
De ce nu conditionati masura de cresterea salariului minim cu 25%?
Căci asta doresc investitorii străini din Romania care comanda acest tip de act normativ:
Sa le finantati 41,5% din salariul minim pe care il dau angajatului sau sa le finantati 75% din ceea ce nu dau ei angajatilor in cazul masurii de kurzarbeit.
Impozite platesc si ei?

Organizația Mondiala a Sănătății avertizează că țările ar trebui să ia în calcul noi restricții, după ce relaxarea din ultimele două luni a dus la agravarea pandemiei de COVID-19. Guvernele ar trebui să fie pregătite pentru revenirea la carantină, spune un reprezentant al OMS.

„Multe state reușesc să gestioneze focarele și creșterile prin carantinarea unor zone geografice limitate, a unor mici regiuni, pentru a ține sub control răspândirea bolii. Cred că este o chestiune de amploare. Statele pot și ar trebui să țină sub control boala prin aceste măsuri. Cu toții dorim să evităm ca țările să revină la închiderea totală. Nimeni nu dorește acest lucru, dar există situații în care este singura opțiune”, a declarat Michael Ryan – directorul OMS responsabil pentru programul de urgențe.

Ministrul Educaţiei onica Anisie a declarat la Digi 24 că sunt şanse mici ca şcoala să înceapă în regim normal din toamnă. Anisie susţine că situaţia actuală nu permite ca toţi elevii să fie aduşi în clase şi precizează că vor fi luate în calcul toate scenariile, inclusiv cel al învăţământului desfăşurat exclusiv în online, transmite news.ro.

”Am analizat modalităţile în care am putea redeschide unităţile de învăţământ începând cu 2020 – 2021. Toate scenariile pe care le avem ţin cont de recomandările Ministerului Sănătăţii. Cel mai bun scenariu va fi acela în care elevii, unii vor fi la şcoală şi alţii vor urmări cursurile în sistem online, urmând să facă rocada în funcţie de situaţia epidemiologică”, a declarat ministrul.

Conform lui Anisie, unul dintre scenariile luate în calcul era să înceapă şcoala normal, ”dar nu e cazul de situaţie normală”, iar dacă va fi din ce în ce mai rău mai rău, să continue învăţarea online.

Referitor la nemulţumirile exprimate de elevi în legătură cu educaţia online, ministrul a declarat că vor fi organizate cursuri de formare pentru profesori, ”pentru a îmbunătăţi ceea ce s-a făcut”.

114.689 decese primele 5 luni 2019. Fără Covid in societate.109.703 decese in primele 5 luni 2020. Cu Covid in societate.In 2020 au murit cu 4.986 mai puțini români, a scris economistul Adrian Câciu pe facebook.

Când văd decizionalii ca apelează la emotional ma intreb ce vor face in caz de razboi. Trist! Prea multa emotie. Prea putina ratiune.Iar aceasta lipsa de ratiune a costat deja economia peste 50 miliarde euro.Cine plateste această pagubă provocata de panica unor persoane?, mai afirmă Câciu.