Categorie: coronavirus

de Adrian Câciu, economist

Autoritatea care nu are credibilitate în situații de criză nu are cum să aibă eficiență în combaterea crizei și mai ales în realizarea unui parteneriat cu societatea.În situația aceasta ne aflăm iar actiunile, în loc să fie unele prietenoase cu societatea, iar abordarea să fie empatică, sunt pur și simplu opresive și punitive.

Este o aberație care se întâmplă în mai multe țări dar care nu are la bază nici un considerent sociologic luat în calcul.Opresiunea si lipsa de perspectiva duce la depresie socială.Lipsa de empatie manifestată față de cei vindecați duce la marginalizare și discriminare.

Antagonizarea prostească a societății rostogolita atât în bulele de pe rețelele sociale dar mai ales in mesajele autorităților duce la enclavizarea societății, la separatism, în contextul in care singura solutie este unitatea si solidaritatea.Falsa idee ca unii sunt mai destepti ca alții desi nici unul nu deține adevarul si sunt sclavii infodemiei funcție de bulă este distrugătoare în criză.

Nici o țară nu iese din criză prin divizarea societății. Dacă se continuă așa va fi din ce în ce mai rău.Dincolo de lipsa de legitimitate, criza de încredere conduce la dezastru.

Încrederea se câștigă prin siguranță, profesionalism, respect și mai ales empatie.Pare patetic ceea ce va spun, dar esența este ca trebuie schimbat radical modul în care acum se actioneaza. Pe toate planurile!

Elveția este pe cale să fie copleșită de vârful pandemiei și începe să ia măsuri. Deciziile pe care medicii elvețieni le-ar putea lua în scurt timp, sunt aceleași cu care s-au confruntat medicii din Bergamo în martie, copleșiți de primul val al pandemiei, potrivit unui articol din La Stampa, citată de Rador.

La pagina 5 a documentului sunt indicate tipurile de pacienți destinați să nu fie internați în secția de terapie intensivă: „Vârsta de peste 85 de ani. Vârsta de peste 75 de ani însoțită de cel puțin unul dintre următoarele criterii: ciroză hepatică, insuficiență renală cronică în stadiul III, insuficiență cardiacă de clasa NYHA mai mare de 1 și supraviețuire estimată la mai puțin de 24 de luni”. La nivelul A, paturi disponibile la terapie intensivă, dar resurse limitate, criteriile pentru a nu fi admiși la reanimare sunt mai grave. Printre altele: „Stop cardiac recurent, boală oncologică cu o speranță de viață mai mică de 12 luni, demență severă, insuficiență cardiacă clasa IV / NYHA, boală degenerativă în stadiul final”.

Slovacia a început vineri procesul de testare a majorităţii populaţiei sale pentru noul tip de coronavirus, în cadrul unui program de testare în masă ce va dura următoarele trei săptămâni, informează dpa conform Agerpres.

Patru districte de lângă frontiera cu Polonia vor fi testate primele, urmând ca toţi locuitorii cu vârsta peste 10 ani să fie supuşi unei testări antigen rapide sub supravegherea Ministerului Apărării.

Autorităţile slovace plănuiesc să testeze restul ţării în următoarele două weekend-uri, de vineri până duminică.

Armata slovacă a desfăşurat în acest scop circa 8.000 de soldaţi, însă există o lipsă de personal medical pregătit.

Ministrul slovac al sănătăţii Marek Krajci i-a îndemnat în acest context pe studenţii la medicină să participe ca voluntari.

Premierul slovac Igor Matovic a declarat înainte de aceasta că participarea la testare este benevolă, dar că cei care nu vor putea prezenta un test negativ în zilele de după programul de testare în masă vor trebui să intre în carantină obligatorie timp de 10 zile.

Preşedinta Zuzana Caputova a criticat această regulă, afirmând că „dacă ameninţi cu sancţiuni, nu se poate spune că (testarea) este benevolă”.

Slovacia a înregistrat 2.581 de noi cazuri de contaminare în ultimele 24 de ore şi alte 19 decese cauzate de COVID-19.

Conf. dr. Ionuț Nistor și prof. dr. Cristian Băicuș au analizat mai multe studii internaționale efectuate pe hidroxiclorochină și Lopinavir/ Ritonavir și susțin că acestea nu au ”beneficii dovedite” și prezintă ”risc asociat prezenței în număr crescut al efectelor adverse”. Ei au trimis o adresă către Ministerul Sănătății și INSP în care solicită scoaterea substanțelor din tratamentul bolnavilor de COVID. Conf. dr. Ionuț Nistor este medic nefrolog la Spitalul Parhon din Iași și cadru didactic al UMF Iași. iar Prof. dr. Cristian Băicuș este şeful secţiei de medicină internă de la Spitalul Colentina din București, scrie Libertatea.

Plaquenil (hidroxiclorochina) și Kaletra (Lopinavir/Ritonavir) se află, împreună cu Remdesivir, pe schema de tratament pentru bolnavii care au forme medii spre severe de COVID-19.

Prof. dr. Cristian Băicuș spune că Plaquenil (hidroxiclorochina) a fost introdus în protocoalele de tratament pentru COVID-19 din întreaga lume după ce o serie de studii observaționale au arătat, la începutul pandemiei, că ar fi ameliorat condiția celor infectați cu COVID-19. Odată ce au început să apară studiile clinice valide, hidroxiclorochina a fost scoasă din schemă, explică dr. Băicuș. ”Numai în România continuă să reziste la loc fruntaș, fiind enumerat printre antivirale de către lideri de opinie și ministrul sănătății”, punctează medicul.

”Este posibil ca hidroxiclorochina să reducă durata simptomelor cu câteva zile. La cei neinternați, nu reduce riscul de spitalizare. În privința efectelor adverse, majoritatea studiilor/metaanalizelor nu au arătat că hidroxiclorochina ar produce efecte adverse serioase, însă cum s-a constatat subraportarea efectelor adverse, este posibil ca creșterea mortalității observată în cinci dintre metaanalizele de studii clinice randomizate să fie rezultatul unor efecte adverse serioase”, mai notează, în concluzii, dr. Băicuș.

”Având în vedere absența beneficiilor dovedite atât pentru Lopinavir-Ritonavir, cât și a hidroxiclorochinei și a decelării unui risc asociat prezenței în număr crescut al efectelor adverse, considerăm necesară modificarea de urgență a ordinului MS și modificarea protocolului terapeutic”, notează cei doi medici în adresa trimisă către Ministerul Sănătății și Institutul Național de Sănătate Publică.

Activitatea în creşele şi afterschool-urile din Bucureşti va fi permisă în continuare, în condiţiile Ordinului miniştrilor Sănătăţii şi Educaţiei privind organizarea activităţii în unităţile de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică, a declarat, luni, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Prefecturii Capitalei, Mariana Stancu-Ţipişcă.

De asemenea, ea a anunţat că, în conformitate cu principiul autonomiei universitare, decizia privind modul de desfăşurare a activităţii în universităţi va fi luată de Senatul acestor instituţii.

Mariana Stancu-Ţipişcă a explicat că în acest mod a fost îndreptată o eroare materială din hotărârea luată luni de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU).

Președintele american Donald Trump l-a atacat virulent luni pe doctorul Anthony Fauci, o figură respectată în Statele Unite și membru al celulei de criză a Casei Albe pentru criza coronavirusului, scrie AFP.

„Oamenii s-au săturat de Covid”, a afirmat Trump, într-o convorbire telefonică cu membrii echipei sale de campanie, relatată de presa americană.

„Oamenii spun: +lăsați-ne în pace+. S-au săturat. S-au săturat să-l audă pe Fauci și pe toți acești idioți”, a adăugat el, potrivit Politico.

Fauci „e aici de 500 de an”, l-a ironizat președintele pe expertul în vârstă de 79 de ani, care se bucură de o recunoaștere internațională și care conduce Institutul de boli infecțioase.

„Dacă l-am fi ascultat, am fi avut 700.000 sau 800.000 de morți”, a continuat președintele, apreciind însă că ar fi contraproductivă demiterea acestuia, în apropierea alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie.

Primarul în funcţie al Bucureştiului, Gabriela Firea, a declarat că nici până în acest moment prefectul capitalei nu a convocat şedinţa Comitetului Municipal pentru Situaţii de Urgenţă, în condiţiile în care incidenţa cazurilor de infectare cu coronavirus a depăşit 3 la mia de locuitori.

„Decizia ar trebui să fie luată în cadrul Comitetului Municipal pentru Situaţii de Urgenţă. Nici până în acest moment prefectul numit de Guvern nu ne-a convocat într-o şedinţă a Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă. Eu înţeleg şi cred că şi dumneavoastră înţelegeţi exact care este explicaţia termenului urgent, respectiv urgenţă şi anume un Comitet care se poate întruni oriunde, oricând şi în weekend şi sâmbăta şi duminica şi dacă sunt sărbători legale sau dacă este Crăciun sau Paşte. Prin urmare, noi nu avem cum să forţăm o întrunire a Comitetului Municipal pentru Situaţii de Urgenţă. De asemenea, subliniez că acesta se poate desfăşura online ca şi până acum, deci nu presupune prezenţă fizică, am înţeles că domnul prefect este în concediu. În ceea ce ne priveşte, cel puţin pentru municipalitate, deci pentru Primăria Capitalei, am făcut ceea ce ţinea de noi ca şi responsabilitate legală, în primul rând dotarea tuturor spitalelor pe care le avem în administrare cu absolut tot ceea ce este necesar, asigurarea turelor pentru cadrele medicale, materiale de protecţie şi sanitare, testări”, a spus Firea, într-o conferinţă de presă susţinută duminică la sediul central al PSD.

Ea a adăugat că cifra folosită pentru incidenţa cazurilor de infectare nu se referă doar la locuitorii municipiului Bucureşti, „adică cei care vin din comunitatea sectoarelor capitalei şi care se întorc tot în cartierele din cele şase sectoare ale Capitalei”.

„În Bucureşti vin pentru testare, diagnosticare, respectiv tratament, sau dacă este necesar internare, români din judeţele din Sudul ţării, în mod special. S-a făcut o statistică, aproximativ jumătate dintre cei trataţi, vindecaţi în Bucureşti nu sunt dintre cetăţenii municipiului Bucureşti, de aceea subliniez fără a spune că nu avem o problemă, sau că situaţia este uşoară, dar criza nu este cea exprimată de această cifră, mă refer la criza sanitară, pentru că se face o statistică referitoare la un recensământ care este depăşit deja, cel de acum 9-10 ani de zile care releva faptul că în Bucureşti sunt 2, 2 milioane de locuitori. Este depăşită această cifră. Potrivit tuturor analizelor şi monitorizărilor instituţiilor internaţionale, împreună Bucureşti – Ilfov reprezintă o comunitate de 4 milioane de cetăţeni, doar în municipiul Bucureşti sunt 3,5 milioane de locuitori. Practic, aceste raportări ale procentului de persoane infectate trebuie să fie în corelare directă cu numărul real al populaţiei din Bucureşti”, a menţionat ea.

Cehia, care are în prezent cea mai mare rată de creştere a numărului de infectări cu coronavirus, va aştepta cel puţin două săptămâni înainte de a decide dacă va impune carantina totală pentru a combate epidemia, a afirmat duminică vicepremierul Karel Havlicek, transmite Reuters.

Săptămâna trecută s-a decis închiderea barurilor şi restaurantelor, iar şcolile au trecut la învăţarea la distanţă. Sălile de sport şi de fitness, teatrele şi cinematografele erau deja închise, însă magazinele au continuat să funcţioneze.

Sâmbătă, Cehia a raportat încă 8.713 de cazuri de infectare, cel mai ridicat bilanţ pentru o zi de weekend.

Pandemia de Covid-19 are un efect devastator asupra bolnavilor cronici din România din cauza creșterii presiunii asupra unui sistem medical deja suprasolicitat, este concluzia raportului „Impactul pandemiei Covid-19 asupra bolnavilor cronici la servicii medicale în România”, publicat de Fundația Romanian Angel Appeal și Observatorul Român de Sănătate, transmite Radio Europa Liberă.

Numărul spitalizărilor la nivel național în primele șase luni ale pandemiei a scăzut dramatic: cu 48% mai puține comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Cei mai afectați sunt bolnavii de HIV-SIDA și cei cu diabet.

Scăderea este cauzată de îngreunarea accesului la servicii medicale pentru bolnavii cronici pe fondul măsurilor luate în contextul pandemiei.

51%, 75% și 82% sunt procentele care cuantifică dezastrul privind îngrijirile medicale primite, acreditarea spitalelor suport Covid și opinia medicilor de familie cu privire la impactul pandemiei asupra accesul bolnavilor cronici la servicii medicale.

Astfel,

• Peste jumătate (51%) dintre bolnavii cronici chestionați consideră că pandemia COVID-19 a avut un impact negativ asupra calității îngrijirilor medicale primite.

• Trei sferturi (75%) dintre spitalele COVID-19 desemnate de fază II sau de suport au acreditări de categorii inferioare, ceea ce nu garantează obținerea celor mai bune rezultate în tratarea pacienților COVID-19.
• Peste trei sferturi (82%)dintre medicii de familie chestionați consideră că pandemia COVID-19 a avut un efect negativ asupra accesului bolnavilor cronici la servicii medicale.
• 42% este scăderea medie a spitalizărilor pentru afecțiunile oncologice și 74% pentru HIV-SIDA.

Spitalele non-COVID, reduceri majore ale activității

• Institutul Matei Balș (spital COVID fază I) și Spitalul Colentina (spital suport COVID), ambele din București, se numără printre cele mai afectate spitale publice, cu reduceri considerabile (- 90%) a numărului de internări ale pacienților non-Covid în perioada martie – august 2020, față de perioada similară a anului anterior.
• între -35% și -79% pentru Institutul Clinic Fundeni, care înregistrează reduceri semnificative inclusiv în numărul intervențiilor chirurgicale pentru pacienții oncologici,

• între -21% și -68% pentru Spitalul Județean de Urgență Cluj
• între -56% și -79% pentru Spitalul Județean de Urgență Iași.
• Reducerea spitalizărilor în spitalele publice non-COVID este mai severă decât în spitalele private.

Scăderea internărilor pe fiecare boală cronică

Cel mai important impact negativ se înregistrează pentru spitalizările bolnavilor HIV/SIDA și pentru spitalizările bolnavilor de diabet. Cel mai redus impact negativ se înregistrează pentru spitalizările din aria oncologiei, dar dat fiind riscul vital major al acestei categorii de boli, dar scăderile înregistrate (între -35% în iulie și -61% în aprilie) sunt foarte îngrijorătoare.

O reducere mai moderată a spitalizărilor s-a înregistrat și pentru tuberculoză, dar din nou trebuie subliniată importanța administrării regulate a tratamentului în această patologie astfel că scăderile înregistrate (între -34% în iulie și -61% în mai) sunt de natură să trezească îngrijorări.

• Scădere cu 80% a numărului de internări pentru bolnavii HIV/SIDA. O treime din bolnavii HIV chestionați afirmă că pandemia a afectat negativ calitatea serviciilor medicale primite.
• Scăderea cu 67% a numărului de internări pentru bolnavii de diabet – O treime din bolnavii cu diabet chestionați afirmă că pandemia a afectat negativ calitatea serviciilor medicale.

• Scăderea cu 57% a numărului de internări pentru bolnavii de scleroză multiplă. Trei sferturi din bolnavii chestionați afirmă că pandemia a afectat negativ serviciile medicale.

• Scăderea cu 50% a numărului de internări pentru bolnavii de tuberculoză.
• Scăderea cu 46% a numărului de internări pentru bolnavii cu afecțiuni oncologice.

Autorii raportului fac un apel către autoritățile centrale și locale să găsească soluții, inovative și adecvate, care să îmbine gestionarea pandemiei coronavirus cu asigurarea continuității îngrijirilor medicale pentru celelalte boli cronice, a campaniilor de screening și a inițiativelor de vaccinare și prevenție.

În caz contrar, spun aceștia pandemia de coronavirus va avea un impact considerabil asupra bolnavilor cronici din România ducând la deteriorarea stării lor de sănătate și la creșterea presiunii asupra unui sistem medical oricum suprasolicitat.

Economistul şef al Băncii Mondiale, Carmen Reinhart, este de părere că pandemia de coronavirus se transformă într-o criză economică majoră şi atrage atenţia asupra posibilităţii apariţiei unei crize financiare.

„Aceasta nu a început ca o criză financiară dar se transformă într-o criză economică majoră cu consecinţe financiare foarte serioase”, a declarat Carmen Reinhart într-un interviu pentru Bloomberg Television. „Avem un lung drum în faţă”, a adăugat Carmen Reinhart.

Întrebată dacă achiziţiile de obligaţiunile ale băncilor centrale, pentru a menţine randamentele scăzute, constituie un joc cu sumă nulă, de vreme ce toată lumea face la fel, Carmen Reinhart a răspuns: „Acesta este un război. În timpul unui război guvernele îşi finanţează cheltuielile prin orice mijloace pot şi acum necesităţile sunt mari. Scenariul în care suntem acum nu este unul sustenabil”, a adăugat economistul şef al Băncii Mondiale.

Reinhart a făcut aceste declaraţii după decizia celor mai bogate state ale lumii care au căzut de acord să reînnoiască o iniţiativă privind moratoriul datoriilor celor mai sărace ţări pentru prima jumătate a anului 2021, mai puţin decât prelungirea pentru un an cerută de Banca Mondială.