Categorie: Analize

În prezent, 17% dintre pacienții din unitățile de terapie intensivă din Austria sunt complet vaccinați iar 31% dintre persoanele din secțiile normale din țară au fost deja imunizate împotriva Corona de două ori, scrie Ziarul Românesc din Austria.

Numărul pacienților complet imunizați în unitățile de terapie intensivă crește ușor. Acest lucru reiese din documentul intern al comisiei corona, care a fost publicat de Agenția de presă austriacă – APA, citată de vienna.at.

Acest lucru ar putea fi, de asemenea, o indicație a scăderii eficacității vaccinărilor în anumite grupuri în timp, se arată în document.

Ce poți să faci cu un guvern care reintroduce obligativitatea purtării măștii în aer liber chiar cînd omul e singur pe stradă, ca să poată amenda pe oricine, dar lasă să meargă festivaluri, sindrofii private și cîrciumi, deși mulți organizatori nu cer nici un fel de certificare și statul nu are cum să verifice nici teoretic ce se întîmplă acolo?Ce să faci cu guvernanți care mint zilnic în legătură cu cifrele pandemiei, un prim ministru care dă vina pe alții, cînd el, personal, s-a opus oricăror încercări de a gestiona pandemia pe vreo bază științifică? Numai pe baza certitudinii că abuzul de putere, chiar rezultînd în victime umane demonstrabile va scăpa nesancționat pentru că e primul ministru ales de sistem, același sistem care se ține menținînd o lege proastă, arbitrară și inaplicabilă, schimbată zilnic, că asta îi dă putere mai mare decît dacă legea ar fi rațională și predictibilă?, scrie Alina Mungiu Pippidi pe România Curată.

Ce să faci cu un președinte care în loc să construiască un consens politic în jurul obligativității vaccinării, măcar pentru sectorul public, se luptă din 2015 încoace să creeze un monopol de putere doar pentru o fracțiune din PNL asociată cu serviciile secrete (și familiile acestora)?=Ce să faci cu o coaliție de guvernare inconștientă, care înghesuie într-un PNRR cheltuieli pretinzînd că sunt daruri, cheltuieli peste ce e planificat în buget, cu condiții pe care nu le pot satisface, inițiind un nou cincinal de planuri și raportări false, și rente considerabile pentru niște particulari care vor sfîrși prin a fi plătite de la buget?Un singur lucru. Îi dai afară pe toți, fără să-ți pese că vai, care e alternativa, opoziția e chiar mai rău, etc. Și dacă ai un singur copil care se poartă prost și nu ai alternativă la el singura cale de a rezolva ceva e să-l pedepsești, nu să-l tot mîngîi pe cap că ăsta e, Goe ți-a fost hărăzit. Iohannis și Cîțu nici nu ori fi fost răi de tot la început, dar nu au primit sancțiunile adecvate și așa au ajuns un pericol public. Pedepsiți-i acum, ca să știe că nu sunt deasupra sancțiunii publice, e unicul lucru folositor care se poate face, mai spune Mungiu.

de Bogdan Tiberiu Iacob preluare Inpolitics

Premierul Florin Cîțu a luat azi, după tragedia de la Constanța, decizia de identifica și sancționa dur doi acari Păun: directorul spitalului de boli infecțioase unde au murit 7 pacienți, și președintele ANMCS. Numai că, stupefiant, Cîțu i-a reproșat celui din urmă că nu a derulat o activitate pe care el însuși o interzisese printr-o OUG din aprilie anul acesta.

Am aflat azi că premierul Florin Cîțu consideră de neacceptat ce s-a întâmplat la Constanța unde 7 pacienți și-au pierdut viața în urma unui incendiu la secția ATI a Spitalului de Boli Infecțioase. El a anunțat că l-a demis pe șeful Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), dr.Vlad Berbecaru. De asemenea, Cîțu a precizat că a cerut primarului Constanța să demită managerul spitalului.

„L-am sunat pe domnul primar al Constantei, Virgil Chițac, si i-am cerut să o demită pe doamna manager al spitalului de boli infectioase. În același timp am semnat ordinul prin care l-am demis pe președintele ANMCS, care de când a intrat în funcție nu a mai facut nicio evaluare și era în atribuțiile sale să facă evaluari în privința acreditărilor spitalelor din România,(s.n.) mai ales că la acest spital din Constanța avem mai multe nereguli, pe care le-am descoperit în acest moment.”, a spus Cîțu.

Există o singură mică hibă.

Prin OUG nr.28 din aprilie 2021, guvernul Cîțu a blocat evaluările în privința acreditărilor spitalelor de urgență pe toată durata stării de alertă și încă 3 luni după încetarea ei.

Art.2
(1) În vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, pe durata stării de alertă declarate în condițiile legii, la care se adaugă 90 de zile de la data încetării acesteia, se suspendă vizitele de evaluare în vederea acreditării unităților sanitare.

Și mai stipula ordonanța: ”În această perioadă, monitorizarea tematică desfășurată de ANMCS urmărește în principal nivelul de conformare la cerințele specifice referitoare la asigurarea și îmbunătățirea continuă a calității serviciilor de sănătate, a siguranței pacienților și a personalului în condițiile generate de pandemia de COVID-19”.

Spitalul din Constanța era acreditat încă din august anul trecut, pînă în 2025, iar decizia de acreditare a fost luată de Colegiul Director al ANMCS, din care făcea și face parte inclusiv consilierul prezidențial pe sănătate, Loreta Păun, alături de alți 24 de specialiști. Nu făcea parte, însă, Vlad Berbecar, președintele demis azi, numit abia în luna mai.
Va fi eliminat, spre exemplu, consilierul lui Iohannis din Colegiu?

Ironia sorții face ca în urmă cu trei săptămîni, în cadrul unui interviu acordat News.ro, Berbecar să fi vorbit deschis exact despre acest impediment:

”Fiind o situaţie excepţională, care a dus la modificări temporare de structură a spitalelor, aprobate prin autorizaţii sanitare de funcţionare de către Direcţiile de Sănătate Publică, activitatea de evaluare a unităţilor sanitare cu paturi a fost suspendată pentru o perioadă de timp în decursul anului 2020. De altfel, au fost excluse de la vizitele de evaluare spitalele COVID şi suport COVID care nu tratau altă patologie. Modificările de structură şi tratarea exclusiv a pacienţilor cu COVID-19 nu ar fi permis o evaluare completă a serviciilor de sănătate oferite în mod normal de o unitate sanitară,
În această perioadă, ANMCS a efectuat vizite de monitorizare tematică, obiectivul fiind acela de a oferi suport unităţilor sanitare”.

Și acum, să tragem linie și să adunăm.

Potrivit declarațiilor făcute de Berbecar pentru News.ro, în România sunt în prezent 261 de spitale publice şi private din totalul de 763, acreditate de ANMCS în aproape 5 ani.

Două treimi dintre spitalele românești, deci, nu dețin acreditarea care să ofere garanții, între altele, privind corecta funcționare a aparaturii medicale și siguranța pacienților internați.

Cu toate acestea, acreditarea spitalelor a fost stopată pe termen nedefinit de guvernul Cîțu, prin OUG.
Justificat ori ba, nu comentăm acest aspect.
Nu se pot face vizite de evaluare de către experți a acestor spitale, în pandemie, dar se pot face vizite pentru a se ”monitoriza” diverse aspecte ținînd de funcționare. De aici, destule întrebări legitime. Mai are vreun rost să ”monitorizezi tematic” majoritatea zdrobitoare a spitalelor românești, ele neavînd, oricum, acreditări?
Și dacă nu, să înțelegem că respectivele monitorizări ar trebui să vizeze doar spitalele acreditate, deși se prezumă că ele au dat, deja, dovada că sunt corespunzătoare?

Spitalul din Constanța, unde s-a produs azi tragedia, era acreditat încă de anul trecut.
Și totuși, faptele au decurs așa cum am văzut.

Marea întrebare: cum rămîne cu celelalte două treimi dintre spitale, unde dacă se produce o tragedie similară, s-ar constata, sec, că situația e ca la ”Colectiv”, adică lipsă totală de autorizații, dar de această dată în deplină cunoștință de cauză?
Ce măsuri ar fi putut fi luate în cazul în care o inspecție a ANMCS la Constanța ar fi constatat, spre exemplu, că instalația electrică nu e corespunzătoare?

S-ar fi ridicat acreditarea spitalului, abia obținută?

Și cum s-ar fi putut face asta, din moment ce OUG 28 a avut tocmai misiunea de a rezolva un pericol iminent: ”Nepromovarea prezentului act normativ în regim de urgență și nereglementarea cât mai rapidă a perioadei de suspendare a vizitelor de evaluare în vederea acreditării unităților sanitare și a prelungirii ciclului de acreditare, precum și a perioadei de acreditare pot conduce la afectarea în mod grav a sănătății populației în perioada imediat următoare, prin neasigurarea necesarului de servicii medicale”, după cum suna expunerea de motive.

Avem de a face cu o imensă contradicție: pe de-o parte, de dragul bunei funcționări a spitalelor în pandemie, guvernul Cîțu a stopat evaluarea lor de către experți, afirmînd în OUG că această evaluare poate afecta grav sănătatea populației. Iar pe de altă parte, acum, cînd se petrece o nouă tragedie, denunță tocmai neevaluarea spitalelor de către respectivii experți.

Jurnalistul Ion Cristoiu a comentat, sâmbătă seara, protestele de stradă care au loc în Capitală și în mai multe orașe din România.

„Nu numai restricțiile au dus la această mobilizare, ci exprimă o nemulțumire vis-a-vis de Guvernare. Acest protest este garanția că partidul AUR a fost validat, prin moțiunea de cenzură USR-PLUS-AUR”,a spus publicistul la „Gândurile lui Cristoiu de pe Aleph News.

El spune că aceste manifestații sunt semnul că Guvernul trebuie să plece.

„Dacă s-ar simți pumnul în masă și mă refer la mobilitatea Guvernului, nu ar fi avut curaj (să iasă atât de mulți în stradă – n.red.)”, a explicat publicistul.

Ungaria este pregătită să ofere ajutor României în urma incendiului de la spitalul din Constanţa, a anunţat Péter Szijjártó, ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior.

În postarea pe care a publicat-o sâmbătă, pe pagina sa de
Facebook, şeful diplomaţiei ungare a scris că “deseori, un necaz
este urmat de altul; din păcate, aşa s-a întâmplat şi la Constanţa,
unde la spitalul de boli infecţioase a izbucnit un incendiu
devastator, care a curmat vieţi”. În România, epidemia de
coronavirus face ca din ce în ce mai mulţi oameni să aibă nevoie de
îngrijire medicală în spital, iar acum a mai avut loc şi această
tragedie, a adăugat ministrul.

Péter Szijjártó a semnalat că i-a trimis o scrisoare
ministrului român de externe, Bogdan Aurescu, în care a transmis
condoleanţe şi a oferit ajutorul Ungariei.

“Dacă este nevoie de preluarea unor pacienţi, sistemul sanitar
din Ungaria are capacităţile necesare, astfel România se poate baza
pe Ungaria”, a scris ministrul ungar de externe.

În Franţa, guvernul nu va mai permite noi creşteri de tarife la gaze şi electricitate până la primăvară, când se aşteaptă o scădere a preţurilor la energie. Anunţul a fost făcut aseară, de către premierul Jean Castex.
Francezii plătesc gazele cu 12,6% /mai mult/, şi nu a fost singura scumpire de anul acesta, în condiţiile în care Franţa nu are rezerve de gaze şi tot ce arde vine din import. Premierul Jean Castex a promis că va fi ultima majorare pentru că guvernul impune o îngheţare temporară a tarifelor până în aprilie. La fel, la curentul electric, majorarea de 12% prevăzută pentru 1 februarie anul viitor, va fi de doar 4%.
Jean Castex: Vom pune pentru gaz şi electricitate un aşa-numit „scut tarifar” pentru a ne proteja împotriva unor noi creşteri. Vom bloca preţurile. Nu vor mai fi majorări, iar din aprilie ne vom regla pentru că, potrivit experţilor, preţul gazelor ar trebui, în mod normal, să scadă.

Uitasem cât de aprig la mânie este Tiberiu Iacob Ridzi. Aproape că ajunsesem să cred că lecțiile primite… de la viață, l-au umanizat, l-au transformat într-un om echilibrat. Dar, după 30 de ani de administrație și politică, pot spune că nu mă mai surprinde nimic. Domnul Ridzi nu se bate cu mine. Se bate cu niște litere, se bate cu cei care și-au investit averile în turismul din stațiunea Parâng, se bate cu cei 60% dintre locuitorii municipiului Petroșani care i-au spus acum un an că nu-l mai vor. Tibi dragă, vorbești despre marcarea teritoriului, dar tot județul vede că ești singurul care te agiți. Te porți ca și cum Consiliul Județean Hunedoara ți-a furat muntele și l-a dus lângă Deva. Nu fi copil… Tibi dragă, nu-ți place că PSD și CJ Hunedoara au modernizat un drum pe „tarlaua ta”. Asta-i viața, tu și PNL nu ați fost în stare, afirmă pe Facebook șeful CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor.

Obișnuiește-te cu ideea, că încărunțesti înainte de termen. Tibi dragă, tu vorbești despre gropi, noi construim drumuri. Tu vorbești despre ilegalități, dar nu ai puterea de a le și demonstra. Tu vorbești despre finaluri de cariere politice, dar ești incapabil să-ți gestionezi corect propria carieră, care sper să fie lungă, să ajungi și tu să-ți legi numele de o realizare. Că de circ, oamenii s-au săturat de mult… Observ ca îți plac citatele, proverbele… Ție sau consilierilor care îți scriu textele pline de venin. Îți recomand și eu patru rânduri scrise de un scriitor din comunitățile de români din afara țării. „Uşor, ca zmeul de hârtie,El zice că urcase viaţa.Ştim însă: zmeul jucărieUrcă atât cât lungă-i aţa.” Ai vârsta la care ar trebui să începi să devii înțelept. Însă, unii ratează aceasta ocazie…, mai afirmă Nistor.

Transportul feroviar de mărfuri a avut o evoluţie bună în timpul crizei cauzate de coronavirus, de aceea este important pentru Ungaria să beneficieze cât mai mult din traficul crescut, dată fiind poziţia ei centrală, a declarat, joi, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, Péter Szijjártó, conform unui comunicat remis de minister conform agenției maghiare de știri MTI.

Ministrul a susţinut o prezentare la evenimentul Asociaţiei
Feroviare Maghiare Hungrail, unde a lăudat eficienţa transportului
feroviar de mărfuri, care “s-a dovedit rezistentă la criză” în
condiţiile schimbate, şi a subliniat că un tren de marfă poate
transporta o încărcătură cât 40-70 de camioane.

Conform comunicatului, el a reamintit că ultimul an şi jumătate
a adus o mulţime de dificultăţi, comerţul mondial a scăzut cu peste
5%, mai mult de 110 milioane de oameni din întreaga lume şi-au
pierdut locul de muncă şi a devenit clar că lanţurile de
aprovizionare se destramă relativ rapid într-o situaţie de criză, a
spus ministrul.

În lumina evenimentelor, Péter Szijjártó a rezumat priorităţile
căilor ferate ungare în trei puncte.

El a considerat important ca Ungaria să poată profita cât mai
mult posibil din creşterea traficului feroviar de mărfuri între
China şi Europa, subliniind strategia Chinei numită “O zonă, un
drum”, care constituie un efort serios în perspectiva integrării
economice eurasiatice şi va deveni o oportunitate reală.

Guvernul ungar nu a abordat niciodată China pe o bază pur
politică, ci doar pe o bază raţională, deoarece China va avea şi
în viitor un rol inconturnabil, a menţionat ministrul.

În opinia sa nu este realist să se stabilească obiective pentru
diminuarea cooperării economice între Europa şi China, întrucât
valoarea schimburilor comerciale bilaterale în anul trecut a fost
deja mai mare decât cea a schimburilor între Uniunea Europeană şi
Statele Unite.

El a declarat că ar fi important ca o parte semnificativă din
acest comerţ să treacă prin Ungaria şi poziţia centrală a ţării “să
fie preschimbată în bani lichizi”. Prin urmare, el crede că este
necesară modernizarea liniei de cale ferată Belgrad-Budapesta,
pentru ca aceasta să devină calea cea mai rapidă pentru transportul
mărfurilor din porturile greceşti în Europa de Vest. Conform
informaţiilor oferite de ministru, lucrările de construcţie vor
începe în februarie anul viitor, iar proiectul va fi finalizat în
2025.

Pe lângă aceasta, ar fi de asemenea important să “atragem” în
Ungaria traficul feroviar de mărfuri care vine direct din China
către Europa, iar acest lucru necesită dezvoltarea infrastructurii
în estul şi nord-estul ţării. De exemplu, acesta este scopul
construirii centrului intermodal de la Fényeslitke, care va deveni
operaţional până la sfârşitul anului 2022, datorită unei investiţii
de 12 miliarde de forinţi (33,33 milioane euro).

Al doilea punct evocat de ministru a fost importanţa
conexiunilor rapide şi flexibile cu porturile maritime, despre care
a spus că este o problemă cheie pentru companiile exportatoare
ungare. El a considerat că este important să se înfiinţeze un nod
intermodal în vestul Ungariei, unde trenurile de marfă direcţionate
spre porturile Adriaticii ar putea fi asamblate rapid, iar
garniturile care sosesc din direcţia opusă distribuite şi
dezmembrate. În legătură cu aceasta, el a salutat în repetate
rânduri construcţia terminalului de containere al Grupului METRANS
în Zalaegerszeg, despre care consideră că va atrage noi investiţii
în zonă.

În cele din urmă, potrivit comunicatului, Péter Szijjártó a
subliniat că marele dezavantaj competitiv al Europei Centrale este
lipsa căilor ferate de mare viteză, pe care ţările din regiune
încearcă acum să o înlăture prin construirea unei linii ferate care
va conecta capitalele Ungariei şi Poloniei, trecând prin Slovacia
şi Cehia. Scopul este ca, pornind de la Budapesta, să se poată
ajunge la Bratislava într-o oră şi jumătate, la Praga în trei ore
şi jumătate, iar la Varşovia în cinci ore şi jumătate. Ministrul a
precizat că studiul de fezabilitate a confirmat rentabilitatea
investiţiei, în timp ce Uniunea Europeană a decis recent să acorde
finanţare pentru evaluarea impactului asupra mediului.

Fostul lider social-democrat Adrian Năstase avansează celor din PSD un scenariu exploziv de rezolvare a actualei crize politice, printr-o acțiune amplă, de suspendare a președintelui, concomitent cu dărîmarea guvernului și înlocuirea președintelui Senatului. Fără o asemenea manevră, avertizează el într-un interviu acordat Canal 33, se va rămîne, pe mai departe, în situația în care Klaus Iohannis va face ceea ce vrea, în disprețul Constituției, transmite Inpolitics.

”În momentul de față avem o semi-dictatură la Cotroceni, cu un argat la palatul Victoria. În felul ăsta nu se mai poate continua” a spus fostul premier.

Și a livrat o soluție de forță:

”Ce ar putea să facă PSD (un scenariu pe care, probabil, nu îl va accepta): problema esențială e că, în mod evident, după ce dărîmi guvernul Cîțu, Iohannis vine și-l propune premier pe Ghinea, ori pe nu știu ce prieten al lui de la Sibiu și pe urmă, de teamă ca guvernul să pice și parlamentul să fie dizolvat, oamenii să accepte un astfel de guvern. Ăsta e un fel de șantaj implicit pe care îl cunoaștem din perioada Băsescu. 
Și atunci, soluția ar fi ca, simultan oarecum cu dărîmarea guvernului Cîțu, să se depună și o acțiune de suspendare a președintelui, să fie făcută o schimbare la nivelul conducerii Senatului și noul președinte al Senatului să fie cel care face propunerea pentru un nou guvern. Nu trebuie neapărat să se ajungă la un referendum de demitere a președintelui, dar, o lună de zile, pe perioada suspendării, se pot face aceste demersuri. Un scenariu care ar putea să miște lucrurile, pentru că altfel vom rămîne în situația asta în care Iohannis își bate joc și de parlament și de Constituție. Vor fi 20 de ani în care doi președinți și-au bătut joc de Constituție”, a spus Năstase.

El a mai explicat că ”Problema guvernării nu poate fi rezolvată atît timp cît Iohannis e la butoane, la Cotroceni, și atunci trebuie găsită (soluția n.n.) în acest interval de o lună, înainte de un eventual referendum, care nu trebuie neapărat să mai fie făcut, dar în intervalul acela de o lună, președintele Senatului, care sper să fie un om serios, să facă o nominalizare de prim-ministru și să se formeze un guvern, nu spun de uniune națională, ci de largă concentrare națională, cum se spunea la un moment dat după război. Eu nu am încredere în guverne de tehnocrați, ele niciodată nu au dat rezultate, politica trebuie asumată, și nici în variantele în care am o parte din guvern politică și o parte tehnocrată, cum a încercat Dragnea cu Justiția” a conchis Năstase.

Scenariul lui Năstase, trebuie spus, se bazează pe o strategie mai veche a PSD, dezbătută intern în două rînduri de-a lungul ultimilor ani, dar rămasă neaplicată. Conform acesteia, în cazul în care președintele refuză, spre exemplu, să desemneze un premier, parlamentul poate vota o hotărîre de suspendare din funcție, care să fie revocată ulterior, după ce înlocuitorul președintelui ar face respectiva desemnare, astfel încît să nu mai fie nevoie de referendumul de demitere pe motiv că criza a fost rezolvată.

Acum când cazurile de Coronavirus cresc de la o zi la alta în unitățile de învățământ, noua conducere a primăriei (n.red-Târgu Mureș) nu a catadicsit să aibă contract pentru a asigura dezinfecția obligatorie în școli, afirmă pe Facebook consilierul local Claudiu Maior, el clasat pe locul 2 la alegerile pentru Primărie de anul trecut.

Dacă pentru vechea administrație, dezinfecția în școli, scări de bloc și domeniu public era prioritară pentru a proteja sănătatea copiilor, părinților și bunicilor noștri, astăzi prioritățile administrației s-au schimbat: achiziții de tablouri, statui, mașini de numărat bani, Forgatag, 12 consilieri personali, colțul albastru și exemplele pot continua, mai spune Maior.