Categorie: Analize

Europa trebuie să-şi definească mai clar propriile interese de securitate, după retragerea SUA din Afganistan, afirmă cancelarul german Angela Merkel, transmite luni dpa conform Agerpres.

„America nu mai este pregătită să-şi asume în mod necondiţionat un rol de lider pretutindeni în lume”, a declarat Merkel într-o discuţie, luni, cu reprezentanţi ai Institutului israelian pentru studii de securitate naţională (INSS) din Ierusalim.

Aflată în vizită de rămas bun în Israel, Merkel, care va părăsi postul de cancelar după formarea unui nou guvern în urma alegerilor de luna trecută din Germania, a scos de asemenea evidenţă în cursul discuţiei „interesele de securitate comune” ale Europei şi statului evreu.

Ea a abordat totodată chestiunea programului nuclear iranian, remarcând că tratativele vizând limitarea acestui program se află într-o fază „critică” şi că, deşi dezvoltarea de arme nucleare de către Teheran trebuie împiedicată cu orice preţ, există diferenţe de vederi în ce priveşte modalitatea de a avansa în acest sens.

Ea şi-a exprimat pe de altă parte regretul că problema palestinienilor este pe cale să „dispară de pe agenda curentă” şi a menţionat că „drepturile palestinienilor nu trebuie pierdute din vedere”.

Şeful diplomaţiei irlandeze Simon Coveney a acuzat guvernul britanic că respinge a priori soluţiile propuse de Uniunea Europeană referitoare la protocolul nord-irlandez anexat Acordului de retragere a Regatului Unit din UE şi că Londra mută discuţia de la soluţionarea problemelor controversate legate de documentul respectiv, informează luni DPA conform Agerpres.

”De fiecare dată când Uniunea Europeană vine cu noi idei şi noi propuneri pentru a încerca să rezolve problemele, acestea sunt respinse înainte de a fi prezentate şi acest lucru se întâmplă din nou în această săptămână”, a spus Coveney.

Potrivit acestuia, vicepreşedintele Comisie Europene pentru relaţii interinstituţionale, Maros Sefcovic, şi echipa sa de negociere au pregătit timp de câteva luni un pachet de măsuri, care va fi publicat miercuri, pentru a soluţiona problemele existente.

Demnitarul irlandez a făcut aceste comentarii ca răspuns la cererea ministrului britanic pentru Brexit, Stephen Barclay, de a renunţa la rolul Curţii de Justiţie a UE (CJUE) din cadrul protocolului nord-irlandez.

Într-un tweet postat în weekend, Simon Coveney a susţinut că guvernul britanic a creat o nouă ”linie roşie” în legătură cu CJUE.

Negociatorul-şef britanic pentru Brexit, David Frost, urmează să aibă marţi un discurs în care va susţine înlăturarea rolului CJUE în Irlanda de Nord.

Protocolul nord-irlandez prevede că, pentru a preveni o reintroducere a frontierei fizice între Irlanda de Nord şi Republica Irlanda, care ar ameninţa Acordul de pace din Vinerea Mare semnat în 1998, controalele vamale se vor efectua în porturile nord-irlandeze, controale care se aplică şi pentru mărfurile venite din Marea Britanie.

Israelul îşi va menţine controlul asupra Platoului Golan, pe care l-a capturat de la Siria în urma războiului din 1967, chiar şi în cazul unei schimbări a opiniilor internaţionale privind Damascul, a declarat luni premierul israelian Naftali Bennett, citat de Reuters conform Agerpres.

În 2019, preşedintele american de la acea vreme, Donald Trump, s-a distanţat de alte puteri mondiale recunoscând suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan, pe care le-a anexat în 1981, într-un gest nerecunoscut de comunitatea internaţională.

Remarcile lui Bennett survin în contextul în care actuala administraţie americană manifestă precauţie în problema statutului juridic al Platoului Golan, iar unele state arabe, aliate ale SUA, îşi atenuează criticile la adresa preşedintelui sirian Bashar al-Assad pentru modul în care a gestionat conflictul civil ce durează de zece ani.

Conflictele interne din Siria ‘au convins mulţi oameni din lumea întreagă că poate ar fi de preferat ca acest teritoriu magnific şi strategic să fie în mâinile Israelului’, a declarat Bennett, exprimându-se într-o conferinţă cu privire la viitorul Platoului Golan.

‘Dar chiar şi în situaţia în care – aşa cum s-ar putea întâmpla – lumea îşi va schimba abordarea faţă de Siria sau faţă de Al-Assad, aceasta nu va avea nicio influenţă asupra Înălţimilor Golan’, a afirmat premierul israelian la forumul organizat de publicaţia conservatoare Makor Rishon.

‘Înălţimile Golan sunt ale Israelului, şi punct’, a exclamat în cele din urmă şeful guvernului israelian.

Washingtonul a anunţat duminică că prima întâlnire directă între înalţi oficiali americani şi talibani după preluarea puterii de către aceştia în Afganistan a fost sinceră şi profesionistă, partea americană reiterând că regimul de la Kabul va fi judecat după fapte, nu doar după declaraţii, transmite luni Reuters conform Agerpres.

Potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat, discuţiile de la sfârşitul săptămânii care au avut loc la Doha, în Qatar, s-au concentrat asupra preocupărilor privind securitatea, terorismul şi transferul în siguranţă a cetăţenilor americani, afgani şi de alte naţionalităţi, precum şi asupra situaţiei drepturilor omului, inclusiv participarea semnificativă a femeilor şi a fetelor la toate aspectele societăţii afgane.

Cele două părţi au discutat, de asemenea, şi despre asistenţa umanitară a SUA pentru poporul afgan.

„Discuţiile au fost sincere şi profesioniste, delegaţia SUA reiterând faptul că talibanii vor fi judecaţi în funcţie de acţiuni, nu doar de cuvintele lor”, conform sursei citate.

Sâmbătă, ministrul de externe interimar al Afganistanului a declarat pentru Al Jazeera că reprezentanţii talibani au cerut în discuţiile cu partea americană ridicarea interdicţiei impuse rezervelor băncii centrale afgane.

Oficiali ai administraţiei Biden au declarat vineri pentru Reuters că delegaţia SUA va insista în discuţiile cu talibanii asupra eliberării cetăţeanului american răpit Mark Frerichs. O altă prioritate viza obţinerea asigurării din partea talibanilor a respectării în continuare a angajamentului de a nu permite Afganistanului să redevină un focar pentru Al-Qaida sau alte grupări extremiste. 

O posibilă revenire a ambasadorului algerian la Paris, rechemat la începutul acestei luni la Alger după declaraţiile critice ale preşedintelui Emmanuel Macron, este „condiţionată de respectul total pentru statul algerian” de către Franţa, a declarat duminică preşedintele algerian Abdelmadjid Tebboune, transmite AFP conform Agerpres.

Revenirea ambasadorului algerian în Franţa „este condiţionată de respectul faţă de Algeria, de respectul total faţă de statul algerian. Uităm că a fost cândva o colonie franceză (…) Istoria nu trebuie falsificată”, a declarat pentru presă preşedintele Tebboune presei algeriene în prima sa declaraţie publică ca reacţie la declaraţiile preşedintelui francez.

„Statul rezistă cu toţi stâlpii săi, cu puterea sa, puterea armatei şi a poporului său curajos”, a continuat preşedintele algerian, care este, de asemenea, şeful suprem al forţelor armate şi ministrul apărării.

El a subliniat, de asemenea, referitor la istoria algeriană şi la colonizarea franceză, că „nu putem pretinde că nu s-a întâmplat nimic”.

„În rest, este vorba de chestiunile lor interne”, a adăugată preşedintele Algeriei, aluzie la posibilele obiective electorale ale observaţiilor critice ale preşedintelui Macron.

Emmanuel Macron a supărat Algerul prin declaraţiile sale relatate de cotidianul francez Le Monde pe 2 octombrie în care acuza sistemul „politico-militar” algerian că perpetuează o „rentă a memoriei” prin prezentarea unei istorii oficiale care „nu este bazat pe adevăruri”.

Potrivit Le Monde, preşedintele francez a mai afirmat: „construcţia Algeriei ca naţiune este un fenomen de studiat. A existat o naţiune algeriană înainte de colonizarea franceză? Aceasta este întrebarea (…)”. A fost unul din pasajele care au şocat cel mai mult opinia publică algeriană.

Pe 2 octombrie, Algerul a decis să îşi recheme imediat ambasadorul acreditat la Paris şi a interzis de facto survolarea teritoriului său de către avioanele militare franceze participante la operaţiunea antijihadistă Barkhane din Sahel.

Radioul lui Cozmin Gușă, GOLD FM, a rămas fără cont de YouTube de joi seara. Gușă susține că totul i s-ar trage de la reclamațiile solistei Angela Gheorghiu, pe care a criticat-o în ultimele zile. Solista Angela Gheorghiu a făcut o serie de declarații controversate despre artiști legendari din România: „Despre Enescu știu doar că în America a cântat o dată la New York, a înlocuit un dirijor, pe Toscanini, la Carnegie Hall. L-a înlocuit, deci nu l-a invitat nimeni initial pe el. Și după aceea a fost a doua oară. Deci de două ori, cu două ori nu faci carieră, da?”, a spus soprana, care a vorbit și despre o altă legendă a muzicii populare. „Nu poți să spui că Maria Tănase a fost și a cântat la New York. Artiștii de muzică populară nu cântă în săli mari. Cântă doar la comunitățile de români. Și cântă în restaurante. Sau în mici săli pe care reușesc ei să le închirieze. Trebuie spuse lucrurile pe nume. M-ați înțeles ce vreau să spun?”, a mai spus Angela Gheorghiu.

Ținînd cont de condițiile actuale ale pieței din Europa, Gazpromul a reușit să crească volumul aprovizionărilor către Germania cu o treime, către Turcia – de 2,5 ori, iar către România – de 4 ori, a menționat Elena Burmistrova, vicepreședinte al Consiliului de administrație al Gazprom și președinte al Consiliului de Observatori la Moldovagaz, la sesiunea plenară la cel de-al X-lea Forum internațional al gazelor din Sankt-Petersburg, ale cărui lucrări s-au desfășurat între 5 și 8 octombrie 2021, transmit TASS și publicația noi.md.

Același lucru, în privința României, a fost anunțat, în aceste zile, și de către ambasadorul Federației Ruse în România, Valery Kuzmin, într-un interviu acordat publicației Financial Intelligence: Rusia crește livrările de gaz natural în România și nu le încetează, precum afirmă unii răspândaci de zvonuri și știri false de pe o serie de posturi TV din România.

Premierul spaniol, Pedro Sanchez, a anuntat ca, in 2022, adolescentii care implinesc 18 ani vor primi un abonament cultural de 400 de euro, pe care il vor putea cheltui pe orice, de la carti, concerte pana la bilete la cinema.

In 2022, adolescentii spanioli care implinesc 18 ani vor primi un permis cultural in valoare de 400 de euro, ca parte a unui nou program national in valoare de 200 de milioane de euro.

Aproximativ 500.000 de adolescenti vor fi eligibili pentru permisul de anul viitor, care este pus in aplicare de Ministerul Culturii si Sportului din Spania, informeaza Classic FM.

Guvernul britanic îşi intensifică presiunea asupra Bruxellesului şi cere „schimbări importante” în protocolul care reglementează dispoziţiile vamale post-Brexit specifice Irlandei de Nord, înaintea unui răspuns crucial din partea europenilor aşteptat săptămâna viitoare, notează AFP conform Agerpres.

Secretarul de stat britanic pentru Brexit, David Frost, intenţionează în cursul unui discurs, marţi, la Lisabona, să îi preseze din nou pe cei 27 să dea dovadă de „ambiţie şi voinţă”, potrivit unui comunicat difuzat sâmbătă seara de Downing Street.

Destinat să împiedice reinstalarea unei frontiere pe insula Irlanda riscând să fragilizeze pacea, protocolul nord-irlandez semnat cu acordul despre Brexit introduce controale asupra mărfurilor care sosesc din Marea Britanie în provincia britanică.

Dar el este considerat responsabil pentru dificultăţile de aprovizionare şi este acuzat că a creat o frontieră în Marea Irlandei. Furia în jurul textului a alimentat, de asemenea, o serie violenţe în primăvară care au reaprins spectrul a trei decenii de conflicte soldate cu 3.500 de morţi până la acordul de pace din 1998.

David Frost „se va angaja să studieze cu atenţie” şi „cât mai pozitiv posibil” răspunsul european la propunerile britanice, aşteptat miercuri, şi să demareze „discuţii intense foarte curând”, potrivit Downing Street.

El va sublinia, de asemenea, că „discuţiile interminabile nu sunt o opţiune”, pentru a repeta că, în lipsa unei soluţii rapide, Londra nu va ezita să suspende protocolul activând articolul 16 care permite anularea anumitor dispoziţii ale acordului în cazul unor „grave dificultăţi economice, sociale sau de mediu”.

Potrivit presei britanice, care salută o victorie pentru guvernul lui Boris Jonhson, UE se pregăteşte să ofere o soluţie pentru a pune capăt „războiului cârnaţilor”, cu derogări de la implementarea completă a controalelor şi a formalităţilor vamale în cazul transporturilor de carne refrigerată dinspre Marea Britanie către Irlanda de Nord pentru produsele legate de „identitatea naţională”.

Sâmbătă dimineaţă, prim-ministrul Viktor Orbán a semnat o Hotărâre a Guvernului care salută decizia Curţii Constituţionale poloneze cu privire la relaţia dintre legislaţia naţională şi legislaţia Uniunii Europene şi invită, de asemenea, instituţiile UE să respecte suveranitatea statelor membre, a anunţat Bertalan Havasi, şeful biroului de presă al premierului ungar, în comunicatul remis agenţiei ungare de presă MTI.

Hotărârea de Guvern constată că decizia Curţii Constituţionale
poloneze a fost determinată de practicile greşite ale instituţiilor
Uniunii Europene care nu iau în considerare principiul delegării
competenţelor. Instituţiile UE încearcă, prin extinderea ascunsă de
competenţe şi fără modificarea tratatelor, să retragă de la
statele membre competenţe care nu au fost transferate niciodată
Uniunii Europene.

Primatul dreptului UE poate exista numai în domeniile în care
Uniunea Europeană are competenţă, iar cadrul acestuia este stabilit
în tratatele UE, se arată în comunicat.

Hotărârea Guvernului ungar precizează că instituţiile UE sunt
obligate să respecte identitatea naţională a statelor membre care
este parte inseparabilă a sistemului lor politic şi constituţional.
În plus, pe lângă instituţiile UE, organele de aplicare a legii din
statele membre, în special instanţele şi curţile constituţionale,
au dreptul să examineze sfera şi limitele competenţelor Uniunii
Europene, se mai arată în document.

În Hotărârea de Guvern, semnată de Viktor Orbán, Guvernul ungar
solicită instituţiilor UE să respecte suveranitatea statelor membre
în activitatea lor, a scris Bertalan Havasi.