Categorie: Analize

Aproximativ 1.000 de mineri şi muncitori de la cea mai mare termocentrală pe bază de cărbune din Bulgaria au mărşăluit miercuri pe străzile din Sofia pentru a-şi proteja locurile de muncă şi a cere Guvernului să sprijine industria minieră, transmite Reuters.

Protestarii au cerut Cabinetului de la Sofia să le garanteze că nu se va grăbi să închidă minele şi centralele de la complexul de lignit Maritsa East din sudul Bulgariei, în pofida planurilor Uniunii Europene de a decarboniza economia blocului comunitar până în 2050.

„Trebuie să fie energie verde şi curată dar este nevoie de timp pentru a fi făcute mai întâi investiţii”, a spus Spaska Ruskova, 58 de ani, care lucrează pentru o companie care produce echipamente miniere. „Probabil că se va întâmpla pentru nepoţii noştri, dar nu se poate întâmpla acum pentru că sute de familii îşi vor pierde locurile de muncă şi vor plăti facturi mai mari la electricitate”, a adăugat Spaska Ruskova.

Guvernatorul Băncii naţionale a Slovaciei, Peter Kazimir, de asemenea membru al consiliului de administraţie al Băncii Centrale Europene, a respins marţi acuzaţiile de corupţie aduse de Parchetul slovac împotriva sa, notează AFP conform Agerpres.

„Nu am cunoştinţă să fi încălcat legea”, a scris Peter Kazimir într-un comunicat trimis prin e-mail, adăugând că nu se simte „vinovat de nicio infracţiune”.

Citând mai multe surse anonime, presa locală susţine că Peter Kazimir, care a fost vicepremier şi ministru de finanţe, a fost inculpat pentru de corupţie.

Procurorii nu au confirmat deocamdată nicio acuzaţie împotriva sa.

Avocatul său, Ondrej Mularcik, a declarat pentru agenţia de presă slovacă TASR că Peter Kazimir urma să depună o plângere împotriva acuzaţiei de corupţie.

Potrivit presei slovace, aceasta este legată de mărturia fostului director al administraţiei fiscale, Frantisek Imrecze.

Site-ul de informaţii Aktuality.sk susţine că Peter Kazimir a jucat rolul de intermediar în această afacere, făcând să-i parvină suma de 50.000 de euro lui Imrecze.

Acesta din urmă a fost inculpat de corupţie anul trecut şi cooperează cu poliţia în prezent.

Peter Kazimir este până acum fostul oficial cu cel mai înalt rang care a fost acuzat că a comis o infracţiune în perioada fostului prim-ministru Robert Fico, al cărui partid populist de stânga Smer-SD a fost alungat de la putere la alegerile legislative din 2020.

OLaNO, un partid care s-a angajat să lupte împotriva corupţiei din viaţa publică, a câştigat aceste alegeri.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a reamintit marţi că legea federală „prevalează” asupra legislaţiei statelor americane, după ce Texasul a decis să se opună obligativităţii vaccinării pe care Joe Biden a decis-o pentru milioane de angajaţi, notează AFP conform Agerpres.

„Legea federală prevalează asupra legii statelor” federale, a spus Jen Psaki, întrebată despre iniţiativa guvernatorului republican al Texasului, Greg Abbott.

Preşedintele american, Joe Biden, după ce a refuzat mult timp să ia decizii obligatorii, a declarat în urmă cu o lună că vaccinarea împotriva COVID-19 va deveni obligatorie pentru aproximativ 100 de milioane de lucrători, funcţionari ai guvernului federal şi angajaţi din sectorul privat.

Administraţia Biden nu a publicat încă regulile care vor încadra aplicarea practică a acestei obligaţii în întreprinderile private în cauză, cele cu mai mult de 100 de angajaţi.

„Nu există cu adevărat un precedent istoric pentru această obligaţie de vaccinare în companii şi vrem să facem corect acest lucru”, a motivat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, întrebată amânarea punerii în aplicare.

Pe de altă parte, Jen Psaki a apreciat că decizia guvernatorului statului Texas a fost înainte de toate „politică”.

„Când faci o alegere care contravine informaţiilor şi datelor de sănătate publică existente, care nu se bazează pe interesul persoanelor al căror guvernator eşti, atunci poate că este în propriul interes politic”, a criticat ea.

Anunţul obligativităţii vaccinării a stârnit nemulţumirea republicanilor care consideră că este o încălcare a libertăţilor individuale.

O hotărâre importantă a Curții Constituționale poloneze, care afirmă primatul dreptului polonez asupra dreptului european, a intrat în vigoare marți după publicarea sa în Monitorul Oficial, potrivit AFP.

Publicarea înseamnă că decizia a devenit obligatorie din punct de vedere juridic.

Hotărârea, publicată joi într-un caz introdus de guvernul naționalist populist polonez, ar putea amenința finanțarea UE pentru Polonia și este văzută ca un posibil prim pas către ieșirea sa din Uniunea Europeană.
Hotărârea pune sub semnul întrebării supremația dreptului comunitar – un principiu cheie al aderării la UE – prin declararea anumitor articole importante ale tratatelor Uniunii Europene „incompatibile” cu Constituția poloneză.

În doar 3 luni, din iunie și până în septembrie, a scăzut foarte mult procentul românilor care sunt de părere că aderarea României la UE a adus mai degrabă avantaje, 56.2% vs 47.2%. „Mi-e greu să separ această schimbare rapidă de perspective de ceea ce se întâmplă din punct de vedere economic și, într-o oarecare măsură, și medical”, spune socilogul Barbu Mateescu. Criza politică nu a făcut decât să acutizeze starea de emoție negativă în rândul populației și e posibil ca asta să se fi răsfrânt și asupra felului în care oamenii au răspuns la chestionar, transmite RFI.

Aproximativ două treimi din populație consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE.
Totuși, aproape 60% dintre români sunt de părere că, în viitor, țara s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar rămâne în interiorul Uniunii Europene.
Comparativ cu luna iunie, în septembrie se înregistrează o scădere abruptă a celor care sunt de părere că aderarea la UE a adus mai degrabă avantaje, 56.2% vs 47.2%. Are loc și o creștere în oglindă a românilor care spun că aderarea la UE a venit mai degrabă cu dezavantaje: 35.1% în iunie vs 46.1% în septembrie.
Sunt câteva dintre concluziile sondajului de opinie intitulat ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” efectuat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda Strategic Thinking Group.

În urma dezvăluirilor revistei TIR Magazin, controversatul Ovidiu Barbier, a deținut funcția de director general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR) doar o singură zi.

În această după-amiază, Consiliul de Administrație al CNAIR s-a întrunit de urgență într-o ședință extraordinară cu un singur punct pe ordinea de zi: anularea votului de ieri pentru punctul numărul 5 al ordinii de zi, adică l-a revocat din funcție după numai o zi pe Ovidiu Barbier.

Această schimbare vine după ce, în urmă cu două săptămâni, CA-ul a demis-o din funcția de director general al CNAIR pe Mariana Ioniță și a înlocuit-o cu fostul consilier al premierului Câțu pe infrastructură, Cristian Pistol.
Ovidiu Barbier a mai ocupat funcția de director general adjunct al CNAIR în anul 2020. El a fost schimbat din funcție din ordinul fostului ministru Cătălin Drulă. La acesta din urmă au ajuns o serie de acuzații în legătură cu „apropierea” prea mare a lui Barbier față de o serie de firme care au contracte de lucrări cu CNAIR.

Le Figaro atenționează că Ungaria și Polonia au contestat în fața justiției UE noul mecanism care riscă să le lipsească de finanțare europeană, într-un climat exacerbat de controversata decizie a Curții Constituționale poloneze, conform RFI:

”Dispozitivul contestat de cele două țări este fără precedent. Permite suspendarea sau reducerea plății fondurilor europene către un stat în cazul încălcării principiilor statului de drept – lupta insuficientă împotriva conflictelor de interese, lipsa independenței sistemului judiciar, care subminează sau riscă să dăuneze intereselor financiare ale UE.

Rezultatul unui compromis dificil în timpul adoptării bugetului pe termen lung al UE la sfârșitul anului 2020 și cerut de mult de țările „frugale”, în frunte cu Țările de Jos, acest „mecanism de condiționalitate” nu a fost încă pus în aplicare.

Ungaria și Polonia își văd, de asemenea, validarea planurilor lor de recuperare. Iar recentul tunet provocat de instanța poloneză riscă să întârzie și mai mult aprobarea celui al Varșoviei, constând din 23,9 miliarde de euro subvenții și 12,1 miliarde împrumuturi”.

Și tot în Franța, Les Echos găzduiește un articol de opinie care se întreabă dacă nu cumva Europa va fi mai puternică dacă va fi mai mică, dar mai unită:

”Punerea sub semnul întrebării de către Polonia a uneia dintre bazele Uniunii ar trebui să dea naștere la o reflecție asupra integrării europene, dar și asupra extinderii acesteia.

Aceste atacuri repetate împotriva unei instituții atât de importante a Uniunii ne determină să medităm la două întrebări fundamentale legate de nivelul de integrare a comunității, dar și – mai presus de toate – asupra sferei sale geografice.

Confruntată cu noile provocări care se așteaptă – retragerea, chiar și concurența Statelor Unite, ascensiunea Chinei, fluxurile migratorii, încălzirea globală – Europa trebuie să vorbească cu o singură voce puternică și fără a risca să fie „înjunghiată pe la spate” de către unul dintre membrii săi.

Reorientarea Europei către membrii săi istorici – Europa celor 12 sau 15, la care se pot adăuga statele cu adevărat interesate de o integrare profundă – cu o dezvoltare economică și o cultură apropiate, pare acum esențială pentru a garanta dezvoltarea.

Sau chiar pur și simplu supraviețuirea Europei la nivel global. Motto-ul Uniunii „Uniți în diversitate” ar putea fi apoi transformat în „Mai puternici, mai uniți”.

Probabil că și Dacian Cioloș a fost la fel de surprins ca și opinia publică de această desemnare, mizând că relațiile proaste dintre președinte și USR, dar și dorința acestuia de a-l menține pe Florin Cîțu în fruntea guvernului, vor fi suficiente pentru Iohannis să nu-l desemneze. S-a înșelat amarnic, spune Radio Europa Liberă într-un comentariu.

CE MAI SUSȚINE REL:

Pentru USR singura majoritare posibilă este cea cu PNL și UDMR, refacerea majorității fiind laitmotivul sub care a defilat partidul toată această perioadă. E un demers care are susținerea electoratului care l-a votat și care ar justifica întregul demers de dărâmare a guvernului și înlăturare a lui Florin Cîțu. Nu pe ultimul loc este formula care i-ar permite revenirea la guvernare, ceea ce o parte din partid își dorește.

Asta presupune însă ca Dacian Cioloș să bată la ușa PNL, iar în mână să țină căciula și nu iataganul. O poziție inconfortabilă și fără prea mari șanse de reușită. Încă din primul moment de după desemnare Florin Cîțu și alți lideri din noua conducere, Dan Vîlceanu, Rareș Bogdan, Daniel Fenechiu, l-au trimis la plimbare și i-au indicat să apeleze la PSD și AUR. (…)

Fără intervenția președintelui Iohannis, membrilor PNL, care tocmai l-au ales pe Florin Cîțu președinte, le va fi dificil să accepte un guvern cu Cioloș în frunte. Ar însemna o înfrângere usturătoare, chiar dacă ea poate fi doar de moment. Liberalii ar percepe pierderea guvernării și ca pe o umilință, PNL fiind al doilea partid ca mărime din parlament.(…)

Adevăratele probleme ale lui Dacian Cioloș vor începe însă din momentul în care nu va putea ajunge la o înțelegere cu liberalii. Din punct de vedere politic, USR nu poate marșa pe o majoritate cu PSD și AUR, pentru că acest lucru nu ar face decât să confirme acuza adusă de PNL și președinte: „alianță toxică cu extremiștii”.

USR ar fi decredibilizat și nu-și poate permite asta mai ales după ce a semnat o moțiune de cenzură cu AUR și a votat-o pe cea a PSD. În perspectiva alegerilor din 2024, o majoritate cu PSD și AUR i-ar putea fi fatală.

Cioloș a exclus discuțiile cu aceste două partide și a spus că scopul este refacerea coaliției. Pe de altă parte, sunt voci din partid care spun că Cioloș va merge „până la capăt”.

Ce ar putea înseamnă însă asta? Să se prezinte în fața parlamentului cu o echipă de miniștri și un program de guvernare fără să aibă o majoritate prestabilită, pe care o va testa la fața locului. Un demers ce pare sortit eșecului din start și care poate fi dublat de umilirea publică a USR.

O variantă este ca Dacian Cioloș să decline mandatul oferit de președinte dacă nu reușește să facă o majoritate cu PNL și USR. Argumentele nu lipsesc în această perspectivă, destul de probabilă, dar ea nu pare să aibă prea mulți susținători în partid, intrat în logica „responsabilității” cu orice preț.

Dar problemele USR nu se vor termina nici dacă Cioloș își depune mandatul sau cade la vot în parlament. Asta pentru că dacă Klaus Iohannis îl va desemna a doua oară pe Florin Cîțu, USR se va întoarce în punctul inițial. Va susține sau nu un guvern minoritar Cîțu?

Prinţesa moştenitoare a Ţărilor de Jos va putea să se căsătorească cu o persoană de oricare gen şi fără să îşi piardă dreptul de a urca pe tronul ţării, a anunţat marţi prim-ministrul olandez Mark Rutte, citat de Reuters conform Agerpres.

Prinţesa Catharina-Amalia, în vârstă de 17 ani, este moştenitoarea regelui olandez Willem-Alexander.

Prim-ministrul Mark Rutte a răspuns unor întrebări care i-au fost adresate de Parlament în urma publicării recente a cărţii intitulate „Amalia, Duty Calls”.

În acea carte se afirmă că legislaţia mai veche pare să excludă posibilitatea ca un cuplu format din persoane de acelaşi sex să urce pe tronul Ţărilor de Jos. Totuşi, căsătoriile între persoane de acelaşi sex au fost legalizate în Ţările de Jos încă din anul 2001.

„Guvernul consideră că moştenitorul tronului poate să se căsătorească şi cu o persoană de acelaşi sex”, a precizat Mark Rutte în scrisoarea prin care a răspuns întrebărilor care i-au fost adresate de Parlament.

„De aceea, cabinetul nu este de părere că moştenitorul tronului sau regele ar trebui să abdice dacă el sau ea va dori să se căsătorească cu un partener de acelaşi sex”, a adăugat premierul olandez.

Căsătoriile regale au însă nevoie de aprobarea Parlamentului olandez, iar unii dintre membrii casei domnitoare au renunţat în trecut la locurile pe care le ocupau în linia de succesiune la tronul ţării, fie pentru a se căsători cu cineva fără aprobarea Parlamentului, fie pentru că era puţin probabil să obţină acea aprobare.

Autorităţile austriece au reţinut marţi, conform media, o angajată a unui institut de sondare a opiniei publice, suspectată că a distrus probe, fiind vorba de prima arestare în ancheta pentru corupţie care l-a determinat pe Sebastian Kurz să demisioneze din poziţia de cancelar, relatează AFP conform Agerpres.

„Ea este reţinută de către parchet în calitate de acuzată în cazul de corupţie în care este implicat fostul cancelar Sebastian Kurz”, scrie cotidianul Der Standard.

Ea „ar fi şters hard-disk-ul calculatorului său” înainte de percheziţiile desfăşurate săptămâna trecută de către parchet, adaugă publicaţia.

„Motivul arestării este riscul de complicitate” cu alte persoane implicate, conform aceleiaşi surse.

Contactat de AFP, parchetul anticorupţie a precizat că „nu are permisiunea” să se exprime „despre anchetele în desfăşurare”.

Agenţia austriacă de presă APA a confirmat informaţia, citând „avocaţi şi medii guvernamentale”

Miercuri, parchetul a lansat ample percheziţii în cadrul unei anchete legate de suspiciuni de deturnare de fonduri publice între 2016 şi 2018 de apropiaţi ai conservatorului Sebastian Kurz.