Categorie: Analize

Autoritățile columbiene l-au reținut pe aeroportul din Bogota pe românul Mihai Ionuț Păunescu, un hacker internațional căutat de ani de zile de către anchetatorii federali din SUA. Păunescu ar fi unul dintre creatorii și principalul distribuitor al „Gozi”, un virus informatic care ar fi furat informații din peste un milion de computere, inclusiv de la NASA.

Paunescu, care era urmărit inclusiv de FBI, este acuzat de procurorii Paunescu, care era urmărit inclusiv de FBI, este acuzat de procurorii americani că face parte din rețeaua cibernetică care a conceput malware-ul „Gozi”. Acesta era trimis pe mail, iar atunci când fișierul era deschis, se „infiltra” în computere și asigura accesul hackerilor la toate informațiile confidențiale, cum ar fi parole bancare, documente de identitate, coduri numerice personale etc., prin intermediul cărora se făceau, între altele, transferuri bancare frauduloase. că face parte din rețeaua cibernetică care a conceput malware-ul „Gozi”. Acesta era trimis pe mail, iar atunci când fișierul era deschis, se „infiltra” în computere și asigura accesul hackerilor la toate informațiile confidențiale, cum ar fi parole bancare, documente de identitate, coduri numerice personale etc., prin intermediul cărora se făceau, între altele, transferuri bancare frauduloase.

La fiecare șase luni va fi necesară vaccinarea împotriva noii infecții de coronavirus, iar acest lucru va trebui aplicat inclusiv celor care au trecut prin boală, a anunțat directorul Centrului de Cercetare ”N. Gamaleya”, Aleksandr Ghințburg, citat de agenția TASS.

Omul de știință a amintit că tulpina ce provocă boala COVID-19 suferă constant mutații. ”În momentul de față vaccinarea trebuie efectuată, așa cum scrie acum în toate documentele de instruire ale Ministerului Sănătății – și este foarte bine că scrie – la fiecare șase luni. Trebuie să se vaccineze și cei care au făcut boala pentru ca tot timpul să dețină titruri ridicate de anticorpi de protecție în sânge. Pentru ca, atunci când virusul pătrunde în noi, Doamne ferește, și ne vom infecta, el să fie întâmpinat imediat de o concentrație mare de anticorpi, care îl vor neutraliza”, a explicat specialistul la o conferință de presă, îndemnându-i, încă o dată, pe cetățeni să se vaccineze. 

”Dacă în interval de două, trei, patru luni vom reuși să vaccinăm – și trebuie să facem asta – o mare parte a populației noastre, aproximativ 70%, atunci vom fi protejați împotriva acestui agent patogen, iar acele neplăceri legate de restricții, cu purtarea măștii, a mânușilor, cu imposibilitatea de a participa la evenimente de masă, de a merge la restaurant și așa mai departe, vor rămâne, să sperăm, de domeniul trecutului”, a subliniat Ghințburg. 

El a avertizat că infecția de coronavirus este periculoasă, chiar și în cazul unei forme ușoare a bolii, prin consecințele sale pentru organism. 

Canada se confruntă de câteva zile cu consecințele colonialismului din secolele trecute, după descoperirea osemintelor unor copii indigeni.La scurt timp după această descoperire, au avut loc o serie de incendii a unor biserici catolice din regiunea comunităților indigene din vestul Canadei. Două biserici au luat foc sâmbătă, iar alte două cu o săptămână înainte.

Bisericile Sfânta Ana și Chopaka din Columbia Britanică au fost complet distruse.

Cu o lună înainte de descoperirea osemintelor din regiunea Saskatchewan, alte 215 mormite au fost descoperite în apropierea uneia dintre cele mai mari școli pentru copii indigeni, lângă Kamloops, Columbia Britanică.

Decesele sunt asociate cu decizia Canadei din secolul al XIX-lea de a forța asimilarea copiilor indigeni prin introducerea obligativității participării la școli catolice, unde drepturile acestora erau încălcate, copiii fiind supuși la bătăi și abuzuri verbale din partea cadrelor didactice. 150.000 de copii au fost obligați să își părăsească familiile pentru a merge la aceste școli iar mulți dintre aceștia și-au pierdut viața ca urmare a bolilor, a neglijenței sau pentru că s-au sinucis.

Grecia va avea restaurante, baruri, centre comerciale şi culturale libere de coronavirus, exclusiv pentru persoanele vaccinate şi, în plus, va obliga anumite grupuri, precum personalul sanitar, să se vaccineze pentru a accelara imunizarea populaţiei în faţa ameninţării variantei Delta, a anunţat marţi guvernul de la Atena, relatează agenţia EFE.

După cum a explicat la o conferinţă de presă ministrul de stat Giorgos Gerapetritis, aceste spaţii, care din 15 iulie se vor regăsi în cafenele, restaurante sau cinematografe, dar şi stadioane şi alte zone cu posibile aglomerări, vor fi împărţite în două categorii: ”libere de COVID” sau mixte.

În primele vor putea intra doar cei vaccinaţi ori care au fost infectaţi în ultimele şase luni, iar în cele din urmă accesul va fi permis persoanelor care au efectuat un test PCR sau un test rapid şi acestea vor fi obligate să poarte măşti.

Se vor efectua controale pentru verificarea respectării acestor măsuri, iar operatorii economici vor putea verifica online certificate de vaccinare prezentate de clienţi.

Spaţiile ”libere de COVID”, atât cele în aer liber cât şi cele închise, vor putea funcţiona la 85% din capacitate şi fără obligativitatea purtării măştii. Spaţiile mixte vor putea fi ocupate numai la jumătate din capacitate, în cazul incintelor închise, sau la 70% cele în aer liber, dar cu masca mereu obligatorie.

Cluburile de noapte vor avea dreptul să funcţioneze la capacitate şi mai redusă, în timp ce stadioanele vor fi accesibile numai persoanelor vaccinate, întrucât acolo riscul de infectare este mai mare.

Bogdan Davidescu, fost primar al comunei prahovene Şotrile, condamnat în anul 2019 pentru pornografie infantilă, a fost reales primar la scrutinul de duminică, unde a candidat ca independent. Fost membru PSD, Davidescu a avut o relaţie cu o minoră pe care a început să o şantajeze atunci când aceasta a încheiat relaţia cu el.

Primăria Şotrile este una dintre localităţile în care PSD nu a avut candidat nici la scrutinul de duminică, nici la cel din toamna anului trecut.

Bogdan Davidescu, condamnat în anul 2019 într-un dosar de pornografie infantilă, a obţinut, conform datelor publicate de AEP, 844 de voturi în cele cinci secţii de votare din comuna Şotrile. Davidescu a candidat ca independent. Al doilea clasat, candidatul liberal Gabriel Broşteanu, a avut 702 voturi.

Ministrul britanic al sănătăţii, Matt Hancock, a demisionat sâmbătă pentru că a încălcat regulile anti-COVID-19, după ce un tabloid a dezvăluit că oficialul a sărutat în biroul său o consilieră, transmit Reuters şi AFP conforrm Agerpres.

‘Le datorăm oamenilor care au sacrificat atât de multe în această pandemie să fim oneşti când i-am dezamăgit aşa cum am făcut-o eu încălcând regulile’, a explicat el în scrisoarea de demisie adresată prim-ministrului Boris Johnson, reiterându-şi scuzele.

Johnson a răspuns că regretă primirea scrisorii. ‘Ar trebui să fii extrem de mândru de munca ta. Sunt recunoscător pentru sprijinul tău şi cred că contribuţia ta la serviciul public este departe de a se fi încheiat’, a afirmat el.

Tabloidul The Sun a publicat pe prima pagină o imagine luată cu o cameră de supraveghere care îl arată pe Matt Hancock, căsătorit şi tatăl a trei copii, sărutând-o pe Gina Coladangelo – o veche prietenă a cărei angajare discretă declanşase deja o polemică -, în biroul său în ziua de 6 mai, o perioadă în care îmbrăţişările erau interzise.

Hancock se scuzase vineri pentru că a încălcat regulile anti-COVID-19. ‘Recunosc că am încălcat consemnele de distanţare socială în aceste circumstanţe’, a declarat Hancock într-un scurt comunicat. ‘Am dezamăgit oameni şi îmi pare foarte rău. Rămân concentrat pe munca de a scoate ţara din pandemie şi aş fi recunoscător pentru respectarea vieţii private a familiei mele pe acest subiect personal’, a adăugat el.

‘Prim-ministrul a acceptat scuzele ministrului sănătăţii şi consideră subiectul încheiat’, a reacţionat vineri purtătorul de cuvânt al lui Boris Johnson, citat de Reuters.

În schimb, laburiştii au considerat că poziţia lui Hancock este ‘de nesusţinut’ şi ar trebui demis. Preşedinta Partidului Laburist, Anneliese Dodds, l-a acuzat pe ministru de ‘încălcarea propriilor reguli în materie de COVID’, dar şi de posibil ‘abuz de putere’ şi ‘conflict de interese’ în acest caz.

Matt Hancock era deja vizat de alte acuzaţii, stânjenitoare pentru acest ministru aflat în prima linie a acţiunii guvernului în combatarea epidemiei de COVID-19, care a făcut peste 128.000 de morţi în Marea Britanie.

Într-o audiere la parlament luna trecută, Dominic Cummings, fostul consilier al premierului Boris Johnson, l-a acuzat pe Matt Hancock că a ‘minţit în numeroase ocazii, reuniune după reuniune’, dar şi ‘în public’, şi a considerat că ar fi trebuit demis. În urmă cu câteva săptămâni, el a afirmat, prezentând ca sprijin o captură de ecran, că Boris Johnson îl descrisese pe Hancock drept ‘cu totul nul’ în gestionarea epidemiei.

Numirea la minister a Ginei Coladangelo, o lobbyistă pe care Hancock o cunoştea din studenţie şi care conduce în prezent departamentul de comunicare al unui lanţ de magazine fondat de soţul său, nu fusese declarată înainte ca presa să o dezvăluie.

Înaintea acestui scandal, un influent consilier ştiinţific al guvernului, Neil Ferguson, demisionase în mai 2020 după ce primise acasă vizita unei femei, prezentată ca amanta sa, în timpul primului lockdown din Marea Britanie, impus cu două luni mai devreme

Punctul de frontieră Ilinden-Eksohi, dintre Bulgaria şi Grecia, nu va fi redeschis pentru turişti de la 1 iulie, aşa cum anunţase prefectul din regiunea Blagoevgrad, Nikolai Şuşkov. Partea bulgară a precizat că este pregătită pentru reluarea activităţii punctului vamal care urma să permită traversarea frontierei şi pentru autoturisme şi autocare, de la începutul lunii iulie.
Prefectul Şuşkov a declarat, vineri, că secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe al Greciei a informat Ambasada Bulgariei la Atena că punctul de control se va redeschide, fiind aşteptată decizia oficială a Guvernului elen, care urma să facă precizări legate de regimul de traversare.
Ştirea privind menţinerea punctului de frontieră deschis doar pentru tiruri a provocat nemulţumirea locuitorilor din regiune.

Președintele Consiliului Județean Gorj, Cosmin Popescu, s-a întrebat, joi, într-o conferință de presă, de ce ministrul Energiei, Virgil Popescu, a ales  Halânga pentru grupul energetic pe gaze și hidrogen în loc să aleagă Turceniul sau Rovinariul. Investiția ar urma să fie finanțată din Planul Național de Redresare și Reziliență, transmite Radio Infinit.

Popescu i-a întrebat pe guvernanți de ce n-au prins în PNRR și reabilitarea căii ferate Filiași-Simeria sau alte proiecte majore de infrastructură ale Gorjului. Șeful PSD de la județ se aștepta ca astfel de răspunsuri să fie oferite de premierul Florin Cîțu, în vizita făcută la finalul săptămânii trecute în Gorj.   

Intenţia Germaniei şi a Franţei de a relansa dialogul cu Rusia divizează statele UE şi prefigurează discuţii dificile la summitul european început joi la Bruxelles, consemnează agenţiile AFP, DPA şi Reuters conform Agerpres.

La sosirea la summit, cancelarul Angela Merkel a apreciat că UE trebuie să găsească modalităţi de a intra în dialog direct cu Rusia, întrucât, argumentează ea, ”conflictele pot fi cel mai bine soluţionate prin dialog”.

”Nu este de ajuns ca preşedintele american (Joe Biden) să discute cu preşedintele rus (Vladimir Putin). Uniunea Europeană trebuie să-şi creeze la rândul ei diferite formate de discuţie” cu Moscova, a indicat anterior Merkel în faţa Bundestagului.

O părere asemănătoare a fost exprimată de cancelarul austriac Sebastian Kurz. ”Sunt foarte mulţumit să văd în sfârşit mişcări spre un dialog cu Rusia”, a spus el de asemenea la sosirea la summit.

”Din punct de vedere geografic suntem mai aproape de Rusia decât de SUA, aşadar nu puteam doar să stăm şi să privim dialogul între SUA şi Rusia, în timp ce multe chestiuni, precum Ucraina, ne afectează pe noi mai mult decât pe SUA”, explică şeful guvernului austriac.

Alte state membre, precum ţările baltice, Polonia sau Suedia, sunt însă mai sceptice cu privire la o asemenea abordare.

”Nu vedem nicio schimbare radicală în modelul de comportament al Rusiei”, a declarat preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda. ”Dacă vom încerca să abordăm (Rusia) fără nicio schimbare pozitivă din partea Rusiei, atunci vom transmite semnale foarte rele şi incerte către partenerii noştri, de pildă statele Parteneriatului Estic”.

”Mie mi se pare că încercăm să ne înţelegem cu ursul pentru a ţine în siguranţă o parte din albine”, a concluzionat preşedintele lituanian.

În acest timp, premierul olandez Mark Rutte a spus că, deşi în principiu nu este împotriva dialogului cu Rusia, el nu va participa la un summit cu această ţară.

Ideea unei relansări a dialogului cu Rusia, după seriile de sancţiuni ale UE contra acesteia şi represaliile Moscovei ce au rezultat de aici, a venit din partea cancelarului german Angela Merkel şi ea vine în întâmpinarea preocupărilor preşedintelui francez Emmanuel Macron, potrivit unor surse diplomatice la care face referire France Presse.

Acesta din urmă a confirmat la sosirea la summit că doreşte şi el restabilirea dialogului cu Rusia, ”pentru stabilitatea continentului european”, adăugând că, în opinia sa, acest dialog trebuie să fie ”ambiţios” şi ”exigent”, astfel încât ”să nu cedăm nimic din valorile noastre” europene.

Dincolo de ideea de bază, ”chestiunea care se pune este formatul dialogului. Cum să se desfăşoare acest dialog? La ce nivel? Prin ce canal? Şi care trebuie să fie rolul instituţiilor europene?”, remarcă o sursă europeană.

Proiectul de concluzii al summitului elaborat miercuri seară este departe de a fi adoptat. El menţionează necesitatea ca UE să discute cu Moscova despre subiectele asupra cărora blocul comunitar are interese, dacă sunt întrunite condiţiile. Discuţiile dintre liderii europeni se anunţă dificile şi un consens în această chestiune este îndepărtat.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi că susţine crearea unui mecanism de dialog şi de contacte cu UE.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că România este într-o situaţie „destul de bună” în privinţa Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), menţionând că discuţiile cu Comisia Europeană sunt „foarte benefice”, iar o aprobare rapidă a planului „fără a merge în profunzime” nu ar ajuta.

„Cred că situaţia este destul de bună, având în vedere că noi avem un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă finalizat, l-am depus şi cred că aceste discuţii cu Comisia sunt foarte benefice. Pot să vă spun şi de ce; nu ne ar ajuta o aprobare rapidă acum fără a merge în profunzime, fiindcă, ulterior, aceste proiecte trebuie implementate şi decât să avem discuţii ulterioare pe fiecare tranşă de finanţare, cum din păcate s-a întâmplat de multe ori până acum, prefer să avem toate aceste discuţii şi clarificări la început, să avem toate aspectele discutate şi lămurite cu Comisia după care să pornim la implementarea proiectelor în aşa fel încât să le putem implementa foarte repede şi foarte bine fără să ne oprim pe parcurs, cum s-a mai întâmplat, din păcate, la fonduri europene”, a afirmat Iohannis, la Bruxelles, înaintea reuniunii Consiliului European.