Categorie: Analize

Conservatorul Armin Laschet, favorit la succesiunea Angelei Merkel după alegerile legislative din septembrie, a recunoscut vineri “erori” în redactarea unei cărţi, după acuzaţii de plagiat, care au vizat-o de altfel şi pe rivala sa ecologistă, relatează AFP.

“Există în mod evident erori pentru care sunt responsabil”, a declarat Armin Laschet, de 60 de ani, recunoscând că a utilizat conţinuturi cel puţin de la un autor fără a-l cita ca sursă în această carte datând din 2009.

“Ţin să-mi prezint scuzele”, a adăugat el, promiţând să ceară rapid “o verificare a întregii cărţi” pentru a se stabili dacă există şi alte erori similare.

Preşedintele afgan Ashraf Ghani a dat vina pentru deteriorarea situaţiei de securitate din ţara sa pe decizia „bruscă” a SUA de a-şi retrage toţi militarii din Afganistan, dar a afirmat că guvernul său are un plan de a stabiliza situaţia în termen de şase luni, relatează agenţiile de presă France Presse şi Reuters.

„Situaţia actuală are drept cauză decizia bruscă” a Washingtonului, a declarat el într-un discurs rostit în parlamentul afgan pe fondul ofensivei desfăşurate în toate direcţiile de către talibani. După ce au ocupat vaste zone rurale în ultimele trei luni, odată cu retragerea definitivă a trupelor străine, insurgenţii au continuat încercuirea a trei mari oraşe din ţară în ultimele zile.

Ultimul preşedinte sovietic, Mihail Gorbaciov, a susţinut luni programul de reforme politice cunoscut sub numele de Perestroika (Restructurare), dar a recunoscut totodată că ambiţiosul proiect nu a fost lipsit de erori, relatează agenţia EFE conform Agerpres.

”Dacă ar fi să încep din nou, aş face multe lucruri diferit”, a semnalat Gorbaciov într-un articol publicat în revista ”Rusia în politica globală”.

Fostul lider al URSS a admis că Perestroika a traversat mai multe etape, cu ”erori şi realizări”, dar a insistat că reformele au avut o ”justificare istorică”. ”Aceasta însemna că Perestroika era necesară şi că mergeam în direcţia corectă”, susţine Gorbaciov.

El a remarcat şi faptul că autorii schimbărilor care au culminat în anul 1991 cu destrămarea URSS sunt acuzaţi astăzi de ”naivitate”, de ”trădare” ori de lipsa unui plan concret de acţiune.

”Unii chiar spun că Perestroika nu era necesară. Dar despre aceste persoane pot spune doar un lucru: că au o memorie foarte scurtă”, a apreciat el amintind de ambianţa din societate la începutul reformelor în anul 1985.

Ultimul lider sovietic, acum în vârstă de 90 de ani, a insistat că oamenii ”aveau nevoie de schimbări”. ”Toţi, atât conducătorii cât şi oamenii de rând simţeau că ceva merge prost în ţară. Stagnarea se adâncea şi dezvoltarea economică în realitate se oprise”, explică Gorbaciov.

Prin urmare, ”majoritatea absolută considerau că nu se mai putea trăi în acest mod (…) Aceasta (nevoia de schimbare) nu s-a născut în capul meu, ea era pe buzele tuturor”, îşi mai aminteşte ”părintele” Perestroikăi.

El a admis că reformele radicale pe scară extinsă implică mereu unele riscuri, dar rămâne la părerea că conducerea sovietică de la acea vreme trebuia să-şi asume riscul. ”În conducerea ţării, Biroul Politic (al Comitetului central al Partidului Comunist), exista unanimitate în această privinţă”, notează Gorbaciov despre una dintre etapele cele mai comentate ale Perestroikăi.

Până în 2037, pe Hungaroring vor exista cu siguranţă curse de Formula 1, a declarat ministrul ungar al inovaţiei şi tehnologiei, sâmbătă, după ce s-a consultat, la locul de desfăşurare a Marelui Premiu al Ungariei, cu Stefano Domenicali, preşedinte şi CEO al F1.

László Palkovics a subliniat că l-a asigurat pe Stefano
Domenicali cu privire la faptul că Guvernul Ungariei îşi doreşte cu
adevărat să organizeze competiţia, astfel că acordul financiar care
iniţial a fost încheiat până în 2032, a fost prelungit, acum,
pentru încă cinci ani.

“Sunt multe de făcut pentru ca acest lucru să se şi întâmple,
deoarece este adevărat că pista de curse care a fost construită în
1986 este rustică, însă ar avea nevoie de nişte lucrări de
dezvoltare cuprinzătoare”, a spus ministrul ungar. Acesta a relatat
că la Mogyoród va fi renovată atât intrarea, cât şi tribuna
principală şi clădirea principală.

“Toate condiţiile sunt întrunite în Ungaria, însă condiţiile de
pe pistă trebuie îmbunătăţite”, a adăugat.

Ministrul a mai relatat că s-a discutat şi despre câteva
inovaţii tehnologice. De exemplu, că în timpul cursei de
introducere, autovehiculul de siguranţă ar putea fi înlocuit cu un
autovehicul fără şofer. În acelaşi timp, Palkovics l-a informat pe
Stefano Domenicali cu privire la faptul că laboratorul recentei
înfiinţate Agenţii Ungare de Dezvoltare a Sporturilor Auto-Moto
Zrt. (HUMDA), va fi construit tot la Hungaroring.

„Sa terminam cu alegerile pe 25, sa speram ca nu terminam si partidul, ca terminam doar cu alegerile. Dupa 25 trebuie sa ne ocupam exclusiv de guvernare. Daca nu vom face asta, daca nu ne vom asuma reforma si folosirea banilor de la UE, credeti-ma ca nu ne va ierta nimeni. Avem 3 ani in care putem construi (…)  eu vreau sa cred ca vom face ceva in 3 ani de zile, ca nu suntem chiar tampiti”, a declarat europarlamentarul PNL Rareș Bogdan la Antena 3.

„Am avut si 10.000 de cazuri (de coronavirus) pe zi. Nu trebuie sa ne alarmam, din punctul meu de vedere. E totusi bine sa fim prudenti, sa ne vaccinam. Si eu m-am vaccinat. Chiar daca in Marea Britanie a crescut numarul de cazuri, nu sunt cazuri grave. Eu cred ca cea mai buna este calea relaxarii. Sa stiti ca Guvernul a ales sa relaxeze masurile.Atrag atentia ca nu poti sa obligi pe nimeni sa se vacineze, nici personal activ, nici personal esential si nu poti restrictiona doar pe baza de vaccin. Nu vom sustine (discriminarea pe baza de vaccin)”, a mai spus Rareș Bogdan.

Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a făcut apel la solidaritate din partea celorlalte state UE în contextul creşterii accentuate a numărului de intrări ilegale în ţara sa din Belarus, relatează duminică dpa conform Agerpres.

Lituania este într-o situaţie dificilă şi are nevoie de ajutor sub formă de echipament pentru protejarea şi monitorizarea frontierei sale cu Belarusul vecin, se menţionează în scrisoare, potrivit unui comunicat al cancelariei prezidenţiale de la Vilnius de duminică.

Liderul belarus Aleksandr Lukaşenko a ameninţat UE în mod repetat că va permite refugiaţilor din zonele de război să treacă mai departe în replică la sancţiunile impuse ţării sale.

Lituania, care are o frontieră de aproape 680 km cu Belarus, este afectată în mod special.

În ultimele săptămâni, mai multe sute de migranţi au traversat frontiera ilegal. Numai în luna iulie au fost peste 2.000 de oameni, potrivit cifrelor oficiale, dintre care majoritatea au cerut azil în Lituania.

„Acesta este un atac hibrid şi o utilizare sponsorizată de stat a migraţiei ilegale ca armă”, au scris Nauseda şi Jansa.

Ei spun că situaţia în cauză este un răspuns la susţinerea de către UE a opoziţiei democratice din Belarus şi la sancţiunile UE împotriva regimului autoritar de la Minsk. Slovenia exercită în prezent preşedinţia prin rotaţie a UE.

Pfizer Inc şi Moderna Inc au majorat preţurile vaccinurilor lor împotriva COVID-19 în ultimele contracte de furnizare pentru Uniunea Europeană, informează duminică Financial Times, preluat de Reuters.

Noul preţ pentru vaccinul Pfizer a fost de 19,50 euro (23,15 dolari), faţă de 15,50 de euro anterior, a precizat publicaţia, citând conţinutul unor contracte pe care le-a putut consulta.

Preţul vaccinului Moderna a fost de 25,50 dolari doza (21,50 euro), potrivit contractului, în creştere de la 19 euro (22, 55 dolari) în primul contract de achiziţie, dar sub preţul convenit anterior de 28,50 de dolari (24,01 euro), întrucât comanda a crescut, se menţionează în articol, care citează un oficial familiarizat cu chestiunea.

Comisia Europeană a anunţat marţi că UE este pe cale să-şi îndeplinească ţinta de a vaccina cu ambele doze cel puţin 70% din populaţia adultă până la sfârşitul verii, notează Reuters.

Liderul senatorilor PNL, Virgil Guran, a gafat, generând un moment hilar duminică, la conferinţa de alegeri interne a PNL Vrancea. Guran a afirmat că nu va avea un discurs lung fiindcă e răguşit şi că, la finalul conferinţei, va merge la un consult la un senator liberal de Vrancea, medic de profesie. La finalul discursului Guran a aflat, în hohotele de râs ale asistenţei, că medicul este ginecolog, transmite news.ro.

La finalul discursului său, Virgil Guran a aflat, de la amfitrionul conferinţei, că medicul la care a spus că va merge pentru tratament este ginecolog. „Mulţumesc mult, Virgil! Atenţie mare, doamna doctor e ginecolog, dar dacă ai încredere, te poate rezolva. Înţeleg”, i-a spus amfitrionul conferinţei în hohotele de râs ale asistenţei, la care Guran a replicat: „Am o problemă”.

Armin Laschet, favoritul la succesiunea actualului cancelar german Angela Merkel, a vorbit sâmbătă, cu prilejul aniversării a 77 de ani de la Insurecţia din Varşovia, despre responsabilitatea Germaniei în declanşarea celui de-al doilea Război Mondial, transmite dpa.

„S-au produs (…) atrocităţi comise de germani împotriva întregii populaţii poloneze, lucru care mă umple de o ruşine profundă şi de smerenie”, a declarat candidatul de dreapta la postul de cancelar al Germaniei pentru ziarul polonez Rzeczpospolita.

Laschet va participa la ceremoniile de comemorare din Varşovia care au loc sâmbătă. În Varşovia ocupată de germani la 1 august 1944, mişcarea de rezistenţă poloneză s-a ridicat împotriva forţelor germane din oraş. Insurecţia a fost înnăbuşită brutal, estimându-se că între 150.000 şi 200.000 de civili şi-au pierdut viaţa. Varşovia a fost aproape distrusă în timpul luptelor.

Cu toate acestea, Laschet a respins solicitările de reparaţii de război făcute de unii membri ai formaţiunii de guvernământ din Polonia, Partidul Lege şi Justiţie. „Nu face deloc bine instrumentalizarea politică a acestei chestiuni din nou şi din nou”, a spus el.

Secretarul general al PSD, Paul Stănescu, a criticat, vineri, printre altele, reacţia autorităţilor cu privire la incidentele de pe calea ferată, dar şi situaţia deratizării din Capitală, susţinând că reprezentanţii USR sunt „orbi la nevoile românilor”.

„Directorul CFR, Ovidiu Vizante, este imaginea exactă a acestei guvernări PNL/USR. Niciodată ei nu sunt de vină. Dacă ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, vicepremierul Barna şi ceilalţi userişti îl apără, până în pânzele albe, pe acest individ lipsit de orice empatie faţă de acei copii şi călători, înseamnă că nu este absolut nicio diferenţă între ei. Cine se aseamănă se adună. Politica durerii în cot faţă de nevoile românilor este deviza useristă exprimată perfect de acest Vizante. Nu i-a cerut nimeni să mute trenuri şi locomotive stricate mai repede decât se poate”, susţine Stănescu într-un comunicat de presă.

Potrivit acestuia, „ceea ce i se reproşează” directorului SNCFR „este indiferenţa, aroganţa şi tupeul cu care a tratat pasagerii din trenurile blocate”.

„Un pahar de apă şi un sandwich din bugetul CFR nu ar fi fost nicio pagubă. Dar cum să se gândească ei la un minim gest de compasiune, când durerea în cot este deviza asumată? Drulă îl ţine în braţe pentru că e mai important Vizante pentru el, decât toţi pasagerii din toate trenurile. Sunt orbi la nevoile românilor. S-au cocoţat pe like-urile de pe Facebook şi nu mai văd nici şobolanii din Bucureşti, nici copiii care mor de sete în trenurile oprite pe câmp, nici valul patru al pandemiei, nici creşterea euro, nici eşecul PNRR, nici agricultura care este la pământ. Această guvernare care funcţionează sub semnul şobolanului, într-o capitală a Uniunii Europene, este o ruşine”, a susţinut Stănescu.

El a adăugat că Nicuşor Dan a devenit primarul Capitalei pentru a număra şobolanii.

„Cine ar fi crezut că Nicuşor Dan va fi primar la Bucureşti ca să numere şobolanii de pe străzi şi să ne zică că sunt acelaşi număr ca şi în anii trecuţi? Dacă USR-ului i-ar fi păsat de pasagerii blocaţi în tren, Vizante era acum acasă şi nu-l mai deranja nimeni ca să-şi facă treaba de director al CFR. Iar dacă USR-ului i-ar fi păsat cu adevărat de români, împreună cu Vizante pleca şi Drulă. Dar nu le pasă. Pentru că pur şi simplu îi doare-n cot”, a mai susţinut Paul Stănescu.