Categorie: Analize

Au început lucrările premergătoare reconstruirii DJ714, drumul județean din munte afectat de viiturile de acum 3 săptămâni.Consiliul Județean Dâmbovița, prin SC Lucrări Drumuri și Poduri, degajează asfaltul rupt de pe cei 240 de metri de drum și curăță albia râului Ialomița de materialul lemnos adus de ape.DJ714 este foarte important pentru turismul dâmbovițean, asigurând accesul spre platoul Peștera-Padina, pe partea stângă a Lacului Bolboci.Din păcate, sprijinul Guvernului încă se lasă așteptat, deși zona montană dâmbovițeană este de interes național. Sperăm ca pe parcursul execuției lucrărilor de refacere a DJ714, Executivul să contribuie cu sumele necesare finalizării cât mai rapide a acestui drum, anunță pe Facebook președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan.

Efortul financiar depășește cu mult posibilitățile județului, astfel că suportul autorităților centrale este obligatoriu, mai ales că Dâmbovița nu a primit niciun ban pentru remedierea daunelor produse de calamități, așa cum au primit alte 17 județe din țară, mai afirmă Ștefan.

Guvernul ungar va susţine din nou universităţile maghiare care oferă cursuri în tot Bazinul Carpatic în 2021, a anunţat sâmbătă un reprezentant al Ministerului pentru inovare şi tehnologie, potrivit MTI.

Cursurile joacă un rol important în strategia ţării de sprijinire a comunităţilor de etnici maghiari din străinătate, a declarat Tamas Schanda într-un comunicat. De mai mulţi ani, guvernul ungar a sprijinit cu generozitate astfel de programe de formare în cadrul unui program început în 2010, a adăugat el.

Cele zece universităţi maghiare implicate în acest program vor oferi cursuri în Komarno (Revkomarom) în Slovacia, Berehove (Beregszasz) în Ucraina, Miercurea Ciuc (Csikszereda), Oradea (Nagyvarad), Odorheiu Secuiesc (Szekelyudvarhely), Târgu Mureş (Marosvasarhely), Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyorgy), Ilieni (Illyefalva) în România, şi Subotica (Szabadka), Senta (Zenta) şi Sombor (Zombor) în Voivodina, Serbia.

Membrii familiilor victimelor atacurilor de la 11 septembrie se opun participării preşedintelui Joe Biden la evenimentele comemorative dacă acesta nu va declasifica documente guvernamentale despre care ei susţin că vor arăta că liderii saudiţi au sprijinit atacurile, relatează Reuters conform Agerpres.

Membrii familiilor victimelor, cărora li s-au alăturat salvatori şi supravieţuitori ai atacului, au dat publicităţii o scrisoare în contextul în care evenimentele comemorative la împlinirea a 20 de ani de la tragedie se apropie, cerându-i lui Biden să nu participe la acestea dacă nu dă publicităţii documentele solicitate.

„După 20 de ani pur şi simplu nu există niciun motiv – nici invocarea nejustificată a securităţii naţionale nici altele – pentru a păstra această informaţie secretă”, se menţionează în scrisoare.

„Dar dacă preşedintele Biden îşi reneagă angajamentul şi este de partea guvernului saudit, vom fi obligaţi să ne împotrivim public oricărei participări a administraţiei sale la orice ceremonie comemorativă a atacurilor de la 11 septembrie”, se mai precizează în textul citat.

În total, circa 1.700 de persoane direct afectate de atacurile de la 11 septembrie au semnat scrisoarea.

Ambasada Arabiei Saudite nu a răspuns până acum unei solicitări de a comenta informaţia, notează Reuters.

Membrii familiilor victimelor de la 11 septembrie încearcă de multă vreme să obţină documente guvernamentale legate de presupusul ajutor al Arabiei Saudite pentru oricare dintre cei 19 atacatori de la asociaţi cu Al-Qaeda care au comis atacurile devastatoare, prăbuşind avioane asupra World Trade Center din New York, la Pentagon şi pe un câmp din Pennsylvania. Aproape 3.000 de persoane au murit în aceste atentate teroriste.

Cincisprezece din cei 19 atacatori erau din Arabia Saudită. O comisie a guvernului SUA nu a descoperit nicio dovadă că Arabia Saudită a finanţat direct Al Qaeda. A rămas deschisă întrebarea dacă nu cumva unii oficiali au făcut acest lucru individual.

Să plece în altă ţară toţi cei cărora nu le convine Ucraina sau legea limbii ucrainene – a recomandat Taras Kremin, împuternicitul pentru protecţia limbii de stat vineri, într-o emisiune a unei televiziuni din Ucraina.

Ombudsmanul a subliniat că cetăţenii ucraineni trebuie să
respecte constituţia, legea şi poporul ucrainean. Prin urmare – a
spus -, cei care sunt nemulţumiţi de legea limbii, de statul
ucrainean, ar trebui să plece liniştiţi într-o altă ţară, unde
“cred că se vor simţi mai bine”. 

În legătură cu această informaţie, agenţia de ştiri UNIAN a
reamintit că în Ucraina există o singură limbă de stat: ucraineana.
Conducerea statului a început să protejeze mai activ limba
ucraineană după ce, în 2014, Rusia a anexat arbitrar Peninsula
Crimeea sub pretextul “protecţiei” populaţiei de limbă rusă din
Ucraina şi a provocat un conflict armat în Bazinul Doneţk. 

În 2019, parlamentul a adoptat legea privind funcţionarea
limbii ucrainene ca limbă de stat – mai cunoscută sub denumirea de
legea limbii -, împotriva căreia au protestat vehement, printre
altele, organizaţiile maghiare din Ucraina Subcarpatică,
considerând că legea anulează toate drepturile referitoare la limba
maternă pe care minorităţile le-au dobândit anterior. De fapt,
legea face obligatorie, practic, utilizarea limbii ucrainene peste
tot, cu excepţia conversaţiilor private şi a ceremoniilor
religioase. 

Unele dispoziţii ale legii au intrat în vigoare imediat, altele
au fost amânate. La 16 ianuarie, de exemplu, a intrat în vigoare
prevederea pentru sectorul serviciilor. Aceasta stipulează
obligaţia angajaţilor de a se adresa clienţilor în limba de stat,
dar trebuie să treacă la altă limbă, dacă clientul cere acest
lucru. La 16 iulie au intrat în vigoare normele privind sfera
culturală, potrivit cărora toate evenimentele culturale – cu câteva
excepţii – trebuie să se desfăşoare în limba ucraineană. Printre
altele, spectacolele de teatru în limbi străine trebuie subtitrate
sau traduse în limba ucraineană prin interpretare, iar cel puţin
jumătate din cărţile publicate în ţară trebuie să fie scrise în
limba ucraineană. Începând cu aceeaşi dată, funcţionarii publici,
precum şi cei care solicită cetăţenia ucraineană, trebuie să
susţină un examen de limbă ucraineană.

Singura țară care are integral un rating de recoltă la nivel Excepțional pentru toate culturile este România, au anunțat vineri reprezentanții Clubului Fermierilor Români, citând un raport internațional.

Conform unui comunicat al Clubului, raportul privind culturile la nivel global a fost realizat de „Geoglam”, un organism care generează prognoze de recoltă printr-un sistem de sateliți la nivel planetar.

Astfel, pe harta desfășurată a Pământului, România este singura țară care are integral un rating de recoltă la nivel Excepțional.

„Putem considera că acesta este un moment de referință pentru România, care nu se întâmplă de două ori în timpurile noastre. Rating-ul de recoltă de nivel <Excepțional> readuce în atenția lumii potențialul agriculturii din țara noastră. Totodată, reprezintă un bun prilej de conștientizare și recunoaștere a rolului și contribuției fermierilor în asigurarea siguranței alimentare. Această evaluare demonstrează rezultatele care pot fi obținute de fermieri prin aplicarea unei tehnologii performante asigurată de companiile de agribusiness, în condiții climatice favorabile, rezultate care ar putea fi amplificate de crearea unor condiții de lucru optime pentru fermieri”, a declarat Cezar Gheorghe, analist consultant Clubul Fermierilor Români pentru comerțul cu cereale.

„Irigațiile reprezintă factorul esențial pentru ca România să-și atingă potențialul în agricultură. Doar cu o gestiune integrată a apei se va asigura utilizarea resursei pentru agricultură și protejarea mediului. Este necesară o planificare multianuală pentru asigurarea irigațiilor (sistem național și proiecte locale) și desecării, în baza strategiei integrate a apei. În 2020, Guvernul României a alocat din bugetul național despăgubiri în valoare de 850 milioane de lei. Irigațiile elimină riscul pierderii recoltelor din cauza secetei și a plății prin despăgubiri. România este țara cu cea mai spectaculoasă creștere de producție și randament în agricultură din Uniunea Europeană, în ultimii 10 ani”, susține directorul executiv Clubul Fermierilor Români, Florian Ciolacu.

Premierul britanic Boris Johnson a provocat reacţii indignate afirmând că închiderea minelor de cărbune în timpul lui Margaret Thatcher, cu costuri sociale foarte ridicate, i-a permis Regatului Unit o poziţie de frunte în tranziţia energetică, relatează AFP conform Agerpres.

Şeful guvernului conservator a insistat, în timpul unei vizite joi la un parc eolian din Scoţia, asupra progreselor înregistrate în această privinţă. „Mulţumită lui Margaret Thatcher, care a închis un număr mare de mine de cărbune în toată ţara, am început devreme şi acum ne îndepărtăm rapid de cărbune”, a spus Johnson ca răspuns la întrebarea unui reporter, după care, au relatat media britanice, a izbucnit în râs.

Pe vremuri cel mai important sector industrial din Regatul Unit, minele de cărbune sunt strâns legate de istoria economică şi socială a ţării, devenind în anii 1980 un simbol al opoziţiei faţă de ultraliberalismul şefei guvernului de atunci. Închiderea minelor a dus la greve ample şi violenţe, iar astăzi multe foste situri miniere vechi sunt în paragină, cu o rată ridicată a şomajului.

Remarcile lui Boris Johnson au fost calificate drept „ruşinoase” de liderul opoziţiei laburiste, Keir Starmer. „Ocolind cu o glumă repercusiunile devastatoare (ale închiderilor de mine), (premierul) arată în ce măsură este deconectat de muncitori”, i-a reproşat Starmer.

Laburiştii i-au cerut lui Johnson să prezinte scuze, iar la rândul lor premierii din Scoţia, Nicola Sturgeon, şi Ţara Galilor, Mark Drakeford, au denunţat remarci „grosolane şi lipsite de sensibilitate”.

„Vieţi şi comunităţi întregi din Scoţia au fost anihilate de distrugerea industriei cărbunelui de către Thatcher (care nu avea nimic de-a face cu vreo preocupare legată de planetă)”, a subliniat Sturgeon.

Ultimele mine de cărbune s-au închis în 2015 în Marea Britanie, cu excepţia unor cariere mici.

Frison în lumea literară franceză: a fost descoperită o întreagă arhivă a scriitorului Louis-Ferdinand Céline. Respectivele manuscrise, scrisori şi fotografii erau considerate pierdute din 1944, de la eliberarea Parisului. Ele reapar la suprafaţă şi probabil că istoria literaturii va reconsidera opera acestui romancier în acelaşi timp apreciat şi contestat.Louis-Ferdinand Céline este un exemplu tragic de contradicţie profundă între dimensiunea artistică şi cea morală la unul şi acelaşi om. El a revoluţionat arta romanului dar în acelaşi timp s-a compromis prin anti-semitismul său şi colaborarea cu naziştii. În contextul fugii sale de la Paris, în vara anului 1944, cînd şi-a părăsit domiciliul pentru a se refugia în Germania, locuinţa lui Céline a fost devalizată iar o parte din arhivele sale au dispărut. El s-a plîns ulterior de dispariţia unor texte esenţiale, de exemplu a 600 de pagini dintr-un roman intitulat Casse-pipe, transmite RFI.

RELATAREA RFI:

„Faptul că au fost găsite arhivele dispărute ale scriitorului Louis-Ferdinand Céline este fără îndoială una din cele mai extraordinare descoperiri literare din ultimele decenii” scrie cotidianul Le Monde. Descoperirea îi aparţine tot unui om de litere, criticului dramatic Jean-Pierre Thibaudat. Printre altele, ies acum la lumină o mie de pagini manuscrise ale romanului Moarte pe credit al lui Céline. Dar mai ales a fost descoperit manuscrisul unui roman inedit de o mie de pagini intitulat Londres (Londra). Tot inedit este un alt manuscris intitulat La Volonté du roi Krogold.

Numeroase scrisori şi fotografii sunt de natură să aducă undele clarificări legate de biografia scriitorului.

Louis-Ferdinand Céline este scriitorul francez cel mai tradus în străinătate după Marcel Proust. Primul său roman, „Călătorie la capătul nopţii”, apărut în 1932, a însemnat şi afirmarea unui stil foarte original, precum şi a unei atitudini nihiliste. Criticat vehement pentru scrierile sale rasiste, antisemite, pro-naziste şi homofobe, lui Louis-Ferdinand Céline i se recunoaşte totuşi statutul de mare prozator, unul dintre cei mai importanţi ai secolului al XX-lea.

În jurul lui Céline au izbucnit deseori numeroase polemici, iar unii l-au considerat ca un fel de bufon al secolului, plin de ură faţă de modernitate. În 2011 în Franţa a fost anulată celebrarea sa naţională cu ocazia trecerii a 50 de ani de la moartea sa. Numeroase voci au afirmat atunci că Céline nu merită celebrat date fiind paginile sale inacceptabile, deşi merită în continuare citit pentru talentul său literar şi forţa sa narativă.

Pornim a treia șosea de centură în județul Prahova. Am semnat astăzi contractul de elaborare a studiului de fezabilitate pentru varianta ocolitoare Bănești-Valea Doftanei.Durata realizării acestui studiu este de 90 de zile, după care va fi demarată licitația pentru execuția drumului, a anunțat pe Facebook președintele CJ Prahova, Iulian Dumitrescu.

Așa aducem Prahova pe Primul Loc! DJ 102K Urlați – Ceptura, lucrare al cărei grafic de execuție are un avans de două săptămâni față de termenul contractat, a mai postat Dumitrescu.

Dovada vaccinării va fi cerută la New York pentru a avea acces la restaurant, în săli de spectacole şi de sport, a anunţat marţi primarul democrat Bill de Blasio, făcând din oraşul său primul din Statele Unite ce creează un paşaport de vaccinare, în timp ce ţara intră într-o nouă fază de luptă cu varianta Delta a coronavirusului, foarte contagioasă, relatează France Presse şi Reuters.

Acest dispozitiv, denumit ‘Key to NYC Pass’ („Cheia pentru permisul NYC”), „va necesita vaccinarea angajaţilor şi a clienţilor restaurantelor interioare, sălilor de sport şi de spectacole”, a explicat primarul în cadrul unui briefing de presă, precizând că ar trebui „cel puţin o doză” de vaccin, notează AFP.

„Dacă sunteţi vaccinat (…), aveţi cheia, puteţi deschide uşa. Dar dacă nu sunteţi vaccinat, din păcate nu veţi putea participa la o mulţime de activităţi”, a adăugat Bill de Blasio.

Portugalia, Luxemburg şi Belgia au devenit marţi primele state membre UE care au primit primele tranşe din fondul european de relansare în valoare de 800 de miliarde de euro, destinat să ajute statele membre să îşi revină din pandemie şi să facă economiile lor mai verzi şi mai digitale, transmite Reuters.

Prefinanţările acordate marţi reprezintă 13% din sumele totale alocate pentru fiecare din cele trei ţări. Executivul comunitar a eliberat 2,2 miliarde de euro pentru Portugalia, 770 milioane de euro pentru Belgia şi doar 12,1 milioane de euro pentru Luxemburg.

Eliberarea de noi tranşe este condiţionată de implementarea obiectivelor şi reformelor prevăzute în fiecare din planurile naţionale.

În total, Comisia Europeană a alocat Portugaliei o sumă totală de 16,6 miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi, 5,9 miliarde de euro sub formă de granturi pentru Belgia şi 93,4 milioane de euro sub formă de granturi pentru Luxemburg.