Blog

Prețurile combustibililor în Uniunea Europeană au crescut cu 20,8% față de anul precedent în aprilie, accelerând și mai mult față de creșterea de 12,9% din martie, a comunicat Eurostat.

Conform datelor actuale, prețurile combustibiliuui au crescut în aprilie în toate statele membre ale Uniunii Europene, 15 țări raportând creșteri de peste 20%.

Cele mai mari creșteri de prețuri de la an la an au fost înregistrate în Luxemburg – 33,8%, Franța și Suedia – câte 29,3% fiecare, Letonia 28,1% și Bulgaria 27,8%.

Cele mai mici creșteri de prețuri au fost înregistrate în Ungaria – 1,5%, Polonia 8,8% și Italia 12,9%.
 

A fost emis acordul de mediu pentru Drumul Expres Brăila-Buzău, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură pentru județul Brăila și pentru întreaga regiune. Vorbim despre un drum expres cu o lungime de 112,4 kilometri, care va lega Brăila de Buzău și va conecta județul nostru la rețeaua majoră de transport a României, inclusiv de A7 (Autostrada Moldovei), a anunțat presedintele CJ Brăila, Chiriac Francisk-Iulian.

Este un pas concret și important. Un pas care arată direcția corectă pentru dezvoltarea județului Brăila! Drumul Expres Brăila-Buzău înseamnă legături mai rapide, trafic mai sigur, timp câștigat și acces mai bun pentru cetățeni, firme și transportatori. Investitorii vin acolo unde există infrastructură. Vin acolo unde marfa poate circula rapid. Vin acolo unde oamenii se pot deplasa ușor. Vin acolo unde administrația construiește, nu blochează. Pentru Brăila, acest drum expres este vital. Ne leagă mai bine de București și Buzău, de Muntenia, de Moldova, de coridoarele de transport și de viitoarele investiții care pot aduce locuri importante de muncă, dezvoltare și bani în economia locală. Asta înseamnă administrație responsabilă. Proiecte mari. Pași concreti. Muncă aplicată. Rezultate care rămân. Din păcate, sunt oameni care, în loc și să canalizeze energia pentru binele județului, aleg să arunce cu noroi în orice proiect bun. Nu contează pentru ei că Brăila câștigă. Nu contează că oamenii au nevoie de drumuri, investiții și dezvoltare. Pentru unii, contează doar culoarea politică a celor care care muncesc. Eu cred că Brăila trebuie să fie mai importantă decât orice interes politic. Ca președinte al Consiliului Județean Brăila, voi face tot ce îmi stă în putință pentru ca acest proiect să meargă mai departe și să fie finalizat, mai spune Chiriac.

Ai un plan de afaceri aprobat în cadrul programului Start Up Nation, dar banca îți cere garanții pe care nu le ai? Răspunsul vine de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii. Garanția este destinată creditelor punte pentru investiții, acordate beneficiarilor Programului Start-Up Nation, și oferă garanții individuale de maximum 200.000 lei, procentul de garantare fiind de maximum 80% din valoarea creditului aprobat de finanțator.
Iată cum funcționează acest instrument, cu cifrele exacte de pe pagina oficială a Fondului.
Ce este, concret, garanția FNGCIMM?
FNGCIMM se poziționează între beneficiar și bancă, asumând obligația de a acoperi o parte din credit în cazul unui default. Nu este o garanție de stat — este o garanție acordată din fonduri proprii ale FNGCIMM în baza convențiilor de colaborare semnate cu băncile partenere, CEC Bank și Banca Transilvania. Dosarul de creditare se depune direct la bancă, care intermediază solicitarea de garanție către FNGCIMM.
Programul se adresează IMM-urilor înființate de persoane fizice care creează cel puțin două locuri de muncă cu normă completă, pe perioadă nedeterminată, după intrarea în vigoare a contractului de acordare a ajutorului financiar nerambursabil, și mențin acele locuri de muncă cel puțin 24 de luni de la momentul plății ajutorului.
Caracteristicile garanției Start Up Nation
• Valoarea maximă a garanției: 200.000 lei per beneficiar
• Procentul de garantare: maxim 80% din valoarea creditului aprobat
• Valoarea maximă a finanțărilor garantate: până la 250.000 lei
• Comisionul de garantare: maxim 2,6% pe an din valoarea garanției
• Garanții suplimentare solicitate: fideiusiunea administratorilor și/sau asociaților IMM-ului în procent de 100% din valoarea creditului garantat și, în funcție de politica finanțatorului, ipotecă pe bunurile achiziționate în proiect
Cheltuielile financiare aferente garanțiilor obținute pentru creditele contractate de beneficiari în vederea realizării proiectelor acceptate în cadrul Programului Start-Up Nation sunt cheltuieli eligibile în cadrul programului. Practic, costul garanției poate fi recuperat din finanțarea nerambursabilă.
Cine poate accesa garanția?
Beneficiarii declarați eligibili în cadrul Programului Start-Up Nation IMM definite potrivit Legii 346/2004, Pe lângă încadrarea în categoria IMM, trebuie îndeplinite câteva condiții esențiale:
• Să nu fie întreprindere în dificultate financiară
• Să nu se afle în procedură de insolvență, executare silită, dizolvare sau lichidare
• Să nu fi înregistrat incidente majore cu bilete la ordin în ultimele 6 luni
• Să nu aibă datorii restante la bugetul statului
Documentele necesare pentru obținerea garanției, care se transmit online, de către angajații bancari, prin aplicația web FNGCIMM, în copie certificată cu originalul sunt:
• Declarație pe propria răspundere privind încadrarea în categoria IMM
• Declarație pe propria răspundere a beneficiarului finanțării
• Certificatul de atestare fiscală
• Acordul IMM de consultare a bazei de date a Centralei Riscului de Credit
• Certificatul de înmatriculare/înregistrare al beneficiarului finanțării
Dacă ai planul de afaceri aprobat și îndeplinești condițiile de eligibilitate, accesarea acestei garanții prin CEC Bank sau Banca Transilvania este un pas avantajos.
Consultă pagina oficială fngcimm.ro/start-up-nation pentru informații actualizate și documentele necesare.

Corina Bersan, locuitoare a regiunii Cernăuți, face un apel disperat după ce fratele său, Anatolie Tarâța, etnic român, născut în 1997, a fost mobilizat și trimis la poligon, în pofida unui diagnostic de depresie profundă cu simptome psihotice, potrivit declarațiilor acesteia publicate în limba ucraineană pe Facebook, scrie BucPress din Cernăuți.

Potrivit surorii sale, Anatolie suferea de trei ani de depresie profundă cu simptome psihotice — auzea voci și avea gânduri sinucigașe și violente. Boala s-a manifestat în Belgia, unde lucra, iar în 2023 starea sa s-a agravat dramatic. Mama l-a dus la o mătușă în Republica Moldova, unde a fost diagnosticat și tratat aproape un an, după care s-au întors în Ucraina, unde bărbatul se afla permanent sub supravegherea mamei.

Pe 11 mai 2026, Anatolie a dispărut de acasă. Familia a alertat poliția, explicând starea lui de sănătate. A fost găsit după o zi, rătăcind pe un câmp la 15 km de casă, în satul Budeneț. Mama l-a adus acasă, unde îl așteptau polițiști care l-au preluat, spunând că îl vor duce mai întâi la centrul de recrutare și apoi la spitalul psihiatric. Legătura cu el s-a pierdut, iar a doua zi familia a aflat că se află la centrul de recrutare pentru comisia medicală.

În pofida tuturor documentelor medicale din Republica Moldova care atestau diagnosticul, Anatolie a fost declarat apt pentru serviciul militar și trimis la poligon în decurs de o zi. Cererile sale de a fi consultat de un psihiatru au fost ignorate. Pe 19 mai, a sunat-o pe mama sa anunțând că a fost transferat în regiunea Jitomir.

Corina Bersan subliniază că, potrivit Ordinului Ministerului Apărării al Ucrainei nr. 402, persoanele cu diagnostic de depresie profundă cu simptome psihotice nu sunt supuse mobilizării. Familia solicită sprijin și sfaturi prin WhatsApp la numărul +380961258980.

Deputatul Gheorghe Mazurașu, etnic român din regiunea Cernăuți și reprezentant al circumscripției electorale nr. 203 în Rada Supremă de la Kiev, a reacționat la acest caz, confirmând public că încearcă să clarifice situația. Într-o postare pe Facebook, parlamentarul a criticat dur acțiunile unor reprezentanți ai statului care, în opinia sa, „fac de rușine Ucraina, pe președinte și întreaga putere”, trimițând în armată persoane care, inclusiv potrivit normelor actuale, nu sunt supuse mobilizării.

Gheorghe Mazurașu a precizat că pregătește interpelări parlamentare pe această temă și și-a exprimat speranța că în sistem vor exista persoane responsabile care să corecteze acțiunile ilegale și să permită ca Anatolie Tarâța să fie trimis la tratament.

Sîmbătă seara, Bucureștii au găzduit unul dintre cele mai ciudate evenimente cultural-artistice din post-comunism, unul care a prins cam toți comentatorii pe picior greșit, mai ales că a părut să se nască din spuma mării. Și totuși, lipsa publicității pare să fi fost invers proporțională cu succesul. Comparația între concertul cvasi-anonimului bielorus Max Korzh și cel al lui Michael Jackson din 1992 nu e deloc lipsită de temei. Un show care a împărțit lumea în două, voci critice ori admirative, întrebări nervoase ”cine a aprobat?”, temeri justificate că s-ar fi putut termina foarte prost, pentru că la un loc erau zeci de mii de tineri din state aflate în război sau cel puțin deloc iubitoare unele de altele, etc. Dar, cînd totul s-a terminat cu bine, rămîne întrebarea dacă nu cumva showul e unul dintre acele momente rare care ne amintesc că lumea nu e făcută doar din ură și dezbinare, iar din cînd în cînd ceva ajută oamenii să se vadă cu alți ochi. Ceva aidoma miracolului Crăciunului din 1914, pe cîmpul de luptă al primului război mondial, cînd combatanții din tranșee au lăsat ura deoparte și au celebrat frățește marea sărbătoare.

Concertul rapperului bielorus Max Korzh a șocat românii, pentru că s-au trezit că un artist de care nu auzise nici naiba arde un show la București, iar biletele se vînd instantaneu. Și nu românilor, ci unui număr de aproape 50.000 de străini veniți special din cca.50 de țări, majoritatea din spațiul fost comunist. Cu precădere ucraineni, bieloruși, ruși, moldoveni, polonezi șamd. Nu a existat, practic, campanie publicitară cu excepția rețelelor sociale, ceea ce a adîncit misterul. În 1992, concertul celui mai mare artist al ultimei jumătăți de secol, Michael Jackson, a beneficiat de o mega-promovare media de peste o lună mai înainte de a aduna 80.000 de oameni pe stadion într-un show magnific. Korzh a reușit să adune ”doar” 50.000 fără aureola de megastar mondial, fără publicitate, fără efecte speciale de milioane de dolari, dar atmosfera din arena pare chiar să o fi bătut pe cea din 1992.

Cine e individul ăsta și ce a vrut el de la noi?

Cu ajutorul netului, mulți am aflat că e un rapper de succes care cîntă pe gustul unei populații tinere din Est, crescută la vremuri tulburi într-o lume ambiguă, nici comunistă, nici occidentală, confruntată cu probleme existențiale, inclusiv război, ori apartenența la țări stigmatizate ca dictaturi șamd. O ecuație complicată. O generație care a găsit un debușeu, un mod de a-și clama nemulțumirea față de sistemul în care trăiește.

Korzh cîntă pe limba acestei generații, denunțînd tarele sistemului, celebrînd libertatea, criticînd regimul Lukașenko ori războiul din Ucraina, chiar dacă încearcă să mențină o linie relativ moderată, ceea ce îi aduce unele critici. Unii îl vor mai mult activist politic decît entertainer. În cazul lui Max Korzh, situația este ambiguă, deci: el nu este perceput ca artist pro-Kremlin, dar nici nu se încadrează complet în linia culturală militant anti-rusă promovată în anumite medii occidentale. Tocmai această ambiguitate sensibilizează.

Ar fi exagerat să spunem că Max e un Elvis estic, dar și regele rockului a explodat într-o conjunctură similară, cînd tineretul american încerca să se regăsească în noua ordine de după al doilea război mondial, refuzînd tabuurile prăinților și bunicilor și căutînd eliberarea printr-o muzică nebună, după standardele vremii. La fel, alți mari artiști din perioada războiului din Vietnam, cînd tinerii americani se săturaseră să fie carnea de tun a vulturilor politicii și ai războiului și și-au strigat nemulțumirea la festivalul Woodstock.

La București, ieri, nemulțumirea a fost clamată din zeci de mii de piepturi. În limba rusă!
Iarăși șocant într-o țară în care, vorba aia, ”dușii” se luptă din greu cu rușii!
De mirare că activiștii tefeliști specializați în liste negre nu s-au legat cu lanțuri de gardul stadionului, în semn de protest.

Cîștigă România ceva din acest spectacol?

Să încercăm să o luăm metodic.

Cîștigă în primul rînd ca imagine regională. Pentru mulți dintre participanți – ucraineni, belaruși, ruși, kazahi, polonezi, moldoveni – Bucureștiul apare ca un spațiu relativ sigur, accesibil și permisiv unde se pot întîlni fără tensiunile directe existente în propriile țări. Într-o regiune fragmentată politic și militar, simplul fapt că zeci de mii de oameni din spațiul ex-sovietic vin voluntar la București și nu se măcelăresc între ei, ba dimpotrivă, produce un tip de soft power greu de cumpărat prin campanii oficiale.

Mai există și un cîștigător sociologic: diaspora post-sovietică tînără. Mulți dintre cei veniți la concert nu vin doar pentru muzică. Vin pentru apartenență la un spațiu geografic, limbă relativ comună, nostalgie, libertate temporară și sentimentul că fac parte dintr-o generație suspendată între război, migrație și identitate. În multe relatări despre concertele lui Korzh apare ideea de comunitate emoțională est-europeană.

Pe termen lung, orașul București cîștigă, în opinia noastră, un capital de imagine semnificativ, aceea de potențial hub cultural. Capacitatea de a găzdui în siguranță un eveniment cu un profil de risc geopolitic atît de complex demonstrează că Bucureștiul are infrastructura de securitate și logistică necesară pentru a deveni o zonă neutră și un punct de atracție major pentru evenimente internaționale de masă din Europa de Est.

Indirect, cîștigă și industria românească de evenimente. Organizatorii primesc o validare foarte importantă: Bucureștiul poate deveni punct de întîlnire pentru piețe pe care Vestul Europei nu le înțelege complet. Asta poate aduce, cum spuneam, alte concerte similare și alte fluxuri de turiști culturali.

Economic vorbind, a fost în mod cert un mega-succes.

Cînd un eveniment de o asemenea amploare geografică și logistică are loc, spectacolul din interiorul stadionului e dublat de un angrenaj economic masiv în exterior. Dincolo de artist și de fani, un astfel de concert generează încasări uriașe pentru o întreagă rețea de industrii locale și internaționale. Cînd zeci de mii de oameni vin dintr-o altă țară cu 2-3 zile înainte de eveniment, sectorul ospitalității din București înregistrează un vîrf masiv de profit. Hotelurile, hostelurile și apartamentele în regim Airbnb din București (și chiar din localitățile limitrofe) raportează un grad de ocupare mult mai mare, tarifele pe noapte cresc de obicei pe baza cererii mari. Restaurantele, fast-food-urile, supermarketurile și barurile (în special cele din Centrul Vechi și din proximitatea Arenei Naționale) încasează sume considerabile pentru a hrăni și asigura băuturile unei mase uriașe de turiști pe parcursul mai multor zile.

Deplasarea a zeci de mii de oameni din Ucraina, Moldova sau Polonia și alte cîteva zeci de țări către România pune în mișcare sume logistice colosale. Firmele de autocare și microbuze care organizează curse charter speciale (cum au fost cele zeci de autobuze plecate din Odesa sau Chișinău) își maximizează profiturile. Rețelele de taxi, companiile de ridesharing și transportul în comun din București înregistrează un volum record de călătorii în asemenea zile. Rutele terestre folosite de cei care vin cu mașinile personale generează vînzări masive de combustibil și taxe de drum.

Companiile care au gestionat logistica, producția scenei, promovarea și vînzarea biletelor opresc comisioane procentuale importante din valoarea celor peste 42.000 de bilete vîndute.
Primăria Capitalei cîștigă din închirierea celui mai mare stadion din țară pentru un concert care aduce sume de ordinul zecilor sau sutelor de mii de euro la bugetul local, la care se adaugă procente din vînzările de băuturi și mîncare din interiorul arenei realizate de comercianții agreați.

Statul român colectează sume importante într-un timp extrem de scurt prin TVA aplicat la biletele de concert, cazări, mîncare și transport, prin accizele pe combustibil, alcool și tutun achiziționate de turiști pe durata șederii.

Spre comparație, ultimul mare turneu nord-american al lui Taylor Swift, The Eras Tour, a declanșat un fenomen economic supranumit „Swiftonomics”. Impactul financiar asupra administrațiilor locale și a economiilor din orașele gazdă ale concertelor a fost masiv, grație zecilor de mii de fani care urmăreau artista pas cu pas în turneu și cheltuiau sume consistente în beneficiul localităților.

Din acest punct de vedere, cele cîteva scaune distruse pe stadion ori mizeria lăsată în urmă la terasele din centrul vechi sunt pagube ignorabile. Pentru un weekend, București a devenit capitala informală a unei generații est-europene mobile. În termeni economici, asta seamănă mai mult cu un mic summit sau un festival internațional decît cu un concert obișnuit. (Că veni vorba, mulți comentatori înfierează faptul că pe stadion au fost tineri ucraineni care ar fi trebuit să fie pe front. Ca să fie clar, vîrsta minim de încorporare pentru război în Ucraina e de 25 de ani).

Au riscat autoritățile din România acceptînd acest spectacol neobișnuit?
Fără îndoială da. Mult!

Concentrația mare de cetățeni din țări aflate în conflict – Belarus, Rusia, Ucraina, Moldova în același loc avea un potențial de incidente între grupuri, mai ales că era dificil să se facî verificarea tuturor participanților de către serviciile de informații. Exista și risc teoretic de persoane urmărite internațional care folosesc evenimentul ca acoperire pentru deplasări.

Cînd aduni în același spațiu ucraineni traumatizați de război, ruși emigrați, belaruși anti-Lukașenko, moldoveni divizați identitar, pot apărea conflicte spontane, inclusiv simbolice. Uneori este suficient un steag, un slogan sau o postare virală pentru a transforma un eveniment cultural într-o controversă geopolitică. Sau în violențe, cum s-a întîmplat la concertul de la Varșovia, din 2025.
Dacă apăreau incidente între participanți de naționalități aflate în război, România era înfățișată în presă internațională într-un context negativ.

Apoi exista un risc reputațional și politic pentru România. În Occident, orice eveniment major legat de spațiul cultural rusofon poate deveni rapid subiect de interpretare ideologică, de la „normalizarea” culturală a spațiului rusesc la ambiguități privind poziționarea față de război,
întrebări despre mesajele transmise indirect de artist sau de public etc.

Pe plan intern, există și pierderi indirecte pentru actorii culturali români. Concertul arată foarte clar ceva incomod: Bucureștiul poate mobiliza zeci de mii de spectatori pentru un artist aproape necunoscut publicului românesc mainstream, în timp ce mulți artiști locali au dificultăți să umple săli mult mai mici – ori piața Victoriei, la anumite proteste, ca să fim un pic malițioși – și nici vorbă să mobilizeze spectatori din afara țării.

Una peste alta, România a riscat cu acest concert.
Dar, s-a terminat cu bine.
Și, nu doar economic, ci și moral, în urma sa a rămas ceva bun, în opinia noastră. O lecție că într-un spațiu geopolitic foarte complicat, speranța de comuniune, de împăcare, de pace, de mai bine nu e niciodată pierdută. Speranța că punțile între oameni nu au ars deplin. (Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics)

Mii de vizitatori, predominant tineri, familii cu copii, dar și grupuri de persoane venite din mai multe județe au participat, sâmbătă, în București, la cea de a XXII-a ediție a Nopții Muzeelor, numeroase evenimente – de la expoziții și ateliere, la momente muzicale live ori tombole surpriză – regăsindu-se printre propunerile instituțiilor participante.

Deși unele dintre muzeele emblematice ale Capitalei au ales să ofere intrare pe bază de bilet, dar au avut un program normal sau chiar extins sâmbătă, instituțiile muzeale au înregistrat o prezență numeroasă, cu puține excepții, numărul vizitatorilor crescând față de ediția de anul trecut.

La Muzeul Național de Artă al României, 2.850 de persoane de persoane au vizitat, pe baza unui bilet în valoare de 32 lei (16 lei pentru pensionari, 8 lei pentru elevi și studenți), toate spațiile deschise în cadrul evenimentului, potrivit directorului general al instituției, criticul de artă Erwin Kessler.

‘Am avut o seară bună. 2.850 și ceva de vizitatori. La noi au fost foarte mulți tineri, dar nu am putut să îi primim chiar pe toți, pentru că noi am închis în funcție de nevoile personalului nostru. Foarte mulți tineri au venit de la ora 20:30. Începând cu ora 17:00 noi am avut ghidaje’, a precizat Kessler pentru AGERPRES.

***

Muzeul Național al Țăranului Român a înregistrat un număr mai mic de vizitatori decât la ediția precedentă.

‘3.481 de vizitatori. Mai puțini decât anul trecut, Foarte mulți copii, adolescenți și tineri. Mai puțini vârstnici. Cele mai vizitate expoziții: permanenta și o expoziție temporară care a avut vernisajul azi: Laborator GDPR, de Anca Coller și Daniel Stancu’, a declarat pentru AGERPRES directorul general al MNȚR, Virgil Ștefan Nițulescu.

***

La Muzeul Național Cotroceni, peste 3.700 de persoane trecuseră pragul instituției până la ora 22:00.

‘Cu sprijinul Administrației Prezidențiale, față de traseul inițial, se vizitează și Sala de Teatru, Sala Unirii și Galeria Basarabilor. O să prelungim programul peste 23:00 pentru ca până la 22:00 au intrat deja 3.755 și sunt foarte mulți doritori în continuare. Mulți tineri. Au venit grupuri și din țară: Brașov, Constanța, Râmnicu Vâlcea. Erau la poartă de la ora 16:00. O să depășim 4.100’, a spus pentru AGERPRES directorul general al muzeului, Ana-Maria Ludatser.

***

Dr. Cleopatra David (Filarmonica George Enescu) a declarat pentru AGERPRES că numărul vizitatorilor care au ales să viziteze Ateneul Român în Noaptea Muzeelor, tineri și familii, a fost unul egal cu cel de la ediția precedentă.

‘Circa 600 la primul interval de timp. Estimăm 3.000 până la finalul evenimentului. Peste jumătate, pentru prima dată la Ateneu. Melomanii vin la concerte. Aici majoritatea au spus că au mai fost la concerte de muzica clasică. Dar mulți confundă clasicul cu crossover’, a spus David, în jurul orei 23:00.

Ea a menționat că a predominat publicul tânăr. ‘Majoritatea tineri’, a punctat Cleopatra David.

Regizorul Tudor Giurgiu afirmă, după succesul obţinut de Cristian Mungiu la Cannes, cu filmul Fjord, că orice guvern normal la cap dintr-o ţarǎ al cǎrei regizor câştigǎ al doilea Palme d’Or ar trebui sǎ se preocupe, nu de decoraţii şi mesaje sforǎitoare, ci de asigurarea unui buget decent de reprezentare la campania pentru premiile Oscar. El apreciază că, mai mult decât de succesul meritat al filmului Fjord, este vorba mai ales despre o campanie de imagine şi de diplomaţie culturalǎ pentru ţarǎ. ”Fǎrǎ înţelegerea cǎ filmul e o industrie puternicǎ, care poate genera locuri de muncǎ şi aduce business consistent în ţarǎ, n-am fǎcut nimic”, adaugă Tudor Giurgiu, care îi felicită pe Mungiu şi echipa filmului, apreciind momentul drept unul istoric pentru cinematografia românească.

El consideră că succesul filmului „Fjord” de Cristian Mungiu e important, din mai multe perspective: e o coproducţie internaţionalǎ între 6 ţǎri (România, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Suedia), filmatǎ în Norvegia, cu o distribuţie în care sunt două superstaruri globale, care a presupus un efort impresionant (al echipei române) de a asigura finanţarea necesarǎ derulǎrii proiectului; filmul a fost precumpǎrat pentru SUA cu multe luni înaintea Cannes-ului de cǎtre Neon, distribuitorul cel mai puternic de pe piaţa americanǎ, „care ştie cum sǎ îşi ducǎ filmele spre Oscar”; „îl consacrǎ definitiv pe Mungiu drept cel mai important şi influent cineast român din toate timpurile”.

„Orice guvern normal la cap dintr-o ţarǎ al cǎrei regizor câştigǎ al doilea Palme d’Or ar trebui sǎ se preocupe nu de decoraţii şi mesaje sforǎitoare, ci de asigurarea unui buget decent de reprezentare la campania pentru premiile Oscar (o eternǎ problemǎ), fiind vorba aici mai mult decât de succesul meritat al filmului Fjord, cât mai ales de o campanie de imagine şi de diplomaţie culturalǎ pentru ţarǎ”, afirmă Tudor Giurgiu.

Un document rar, semnat de regele Franței Ludovic al XIII-lea, a intrat recent în colecția Bibliotecii Județene ‘Ion Heliade Rădulescu’ Dâmbovița, instituția considerând achiziția una dintre cele mai valoroase din ultimii ani, a anunțat vineri, într-o conferință de presă, șeful Serviciului relații cu publicul din cadrul bibliotecii, Alexandru Ștefănescu.

Potrivit acestuia, este vorba despre un privilegiu oficial redactat în anul 1623 și semnat chiar de monarhul francez Ludovic al XIII-lea, cunoscut și sub numele de ‘Ludovic cel Drept’, figură istorică popularizată ulterior și de romanul ‘Cei trei muschetari’ al lui Alexandre Dumas.

‘Acest pergament, de a cărui achiziție suntem foarte mândri, este un act oficial, un privilegiu semnat chiar de mâna regelui Franței Ludovic al XIII-lea, Ludovic cel Drept, făcut celebru și de Dumas, de altfel, în ‘Cei trei muschetari’, scris la 1623, prin care acordă un privilegiu special mănăstirii Notre Dame din orașul La Fleche. Este un privilegiu important chiar pentru istoria culturală franceză, păstrat până în ziua de azi, pentru că grație acestei intervenții regale una dintre cele mai vechi mănăstiri din Franța a fost efectiv salvată și poate fi vizitată până în ziua de astăzi. De altfel, avem în plan să-i dedicăm un studiu pe baza informațiilor găsite în acest pergament’, a precizat Ștefănescu.

Potrivit reprezentanților bibliotecii, actul semnat de Ludovic al XIII-lea are o valoare istorică și culturală deosebită, fiind achiziționat recent de la un anticariat din municipiul București.

‘Nu sunt foarte multe (astfel de pergamente, n.r.), nu mă refer doar la valoarea sa istorică, pentru că alături de semnătura regelui Franței este și semnătura secretarului de stat din acea perioadă, contele Raymond Phélypeaux. Este și un document al limbii franceze moderne timpurii, ceea ce a făcut destul de dificilă traducerea sa, dar am reușit în bună parte și, pe lângă aceasta, este realizată pe un pergament special foarte fin, ceea ce în epocă se numea un vellum, deci un pergament foarte fin și foarte scump pe care se redactau doar documentele regale. Și ne bucurăm să avem, iată, un asemenea act original cu semnătura unuia dintre cei mai importanți monarhi din Europa Modernă în colecțiile bibliotecii’, a mai spus Alexandru Ștefănescu.

Președintele Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgescu, a semnat procesul-verbal la terminarea lucrărilor pentru proiectul „Reabilitare, extindere și modernizare Spital Orășenesc Vânju Mare, organizat ca secție exterioară a Spitalului Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin”, un obiectiv important pentru sistemul medical din județul Mehedinți, pentru locuitorii din Vânju Mare și din întreaga zonă adiacentă.

Această investiție majoră a fost realizată printr-un efort comun, cu fonduri guvernamentale, fonduri de la bugetul județului pentru infrastructura imobilului și fonduri europene pentru dotarea cu aparatură medicală performantă. Astăzi, Spitalul Orășenesc Vânju Mare este o unitate medicală modernă, adusă la standarde înalte de calitate și echipare, în acord cu normele europene, atât din punct de vedere sanitar, cât și al situațiilor de urgență.

Spitalul are regim de înălțime P+E1+E2 și dispune de 71 de paturi pentru spitalizare continuă și 3 paturi pentru spitalizare de zi. În cadrul acestuia vor funcționa compartimentele de Pediatrie, Primiri Urgențe, Chirurgie Generală (cu sală de operații și ATI), Ginecologie (cu sală de nașteri și sală pentru cezariene), Neonatologie/Obstetrică, precum și secția de Medicină Internă, laboratorul de analize medicale și radiologia.

Prin reabilitarea și modernizarea spitalului au fost realizate lucrări complexe de consolidare, recompartimentare a spațiilor interioare, fiecare salon beneficiind acum de baie proprie și instalații sanitare noi. Au fost realizate instalații electrice moderne, instalații de gaze medicale și un sistem performant de climatizare care asigură aer cald sau rece în funcție de anotimp.

De asemenea, a fost amenajată și sistematizată întreaga curte a spitalului: au fost realizate drumuri interioare, 28 de locuri de parcare, dintre care 3 pentru persoanele cu dizabilități, trotuare, spații verzi, sistem de colectare a apelor pluviale și iluminat exterior. Pentru încălzirea unității medicale a fost executată instalația de stocare și distribuție a gazului petrolier lichefiat necesar alimentării centralelor.

Spitalul beneficiază acum și de aparatură medicală performantă: aparat radiologic cu grafie și scopie RX, mamograf cu tomosinteză, ecograf Doppler color, ecograf Doppler pentru pediatrie, ecograf multidisciplinar pentru abdomen și ecograf performant pentru obstetrică. Pentru instalarea echipamentelor radiologice au fost amenajate spații speciale cu protecție din plumb, conform normelor europene.

“Le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui proiect important pentru județul Mehedinți! Îi mulțumesc fostului ministru al Sănătății, domnului Alexandru Rogobete, pentru sprijinul acordat! De asemenea, îi mulțumesc doamnei Daniela Drăghia din cadrul Direcției Tehnic- Investiții din cadrul Consiliului Județean Mehedinți care a coordonat implementarea proiectului. Cu acest obiectiv finalizat facem încă un pas important în modernizarea infrastructurii de sănătate din județul Mehedinți!”, a transmis președintele Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgescu.

Conacul Gyárfás din Cristuru Secuiesc, monument istoric construit începând cu anul 1728, a fost restaurat printr-un proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în cadrul programului guvernamental ‘România Atractivă’.

Clădirea, aflată în proprietatea Primăriei Cristuru Secuiesc, este cunoscută mai ales pentru legătura sa cu poetul maghiar Petőfi Sándor, care și-a petrecut aici ultima noapte înainte de dispariția sa în timpul bătăliei de la Albești, în 1849.

Primarul orașului, Koncz Hunor János, a declarat, pentru AGERPRES, că, de-a lungul timpului, conacul a avut mai multe destinații: a fost spital de pneumologie în perioada comunistă și ulterior, în ultimii ani, a găzduit un centru de plasament pentru copii cu dizabilități.

Restaurarea conacului a urmărit păstrarea elementelor originale ale clădirii, cum ar fi frescele istorice, tavanul decorat sau grinzile vechi.

Koncz Hunor János a explicat că în pivnița conacului a fost amenajat un spațiu, denumit ‘Crama Gyárfás’, care ar putea fi transformat în viitor într-o cafenea, iar parterul va găzdui o expoziție permanentă despre istoria conacului și legătura sa cu poetul Petőfi Sándor, precum și diverse evenimente culturale și expoziții temporare.

Mansarda va funcționa ca sală de conferințe și spațiu pentru activități culturale.

De asemenea, există și posibilități de cazare pentru aproximativ 10-12 persoane.

Inaugurarea conacului renovat va avea loc pe 24 mai, iar localnicii vor putea să intre și să admire această clădire emblematică pentru comunitate.

În curtea conacului se află și un păr vechi, cunoscut ca ‘părul lui Petőfi’, sub care poetul și-ar fi scris ultima poezie, care a devenit acum un punct de atracție pentru vizitatori.