Blog

Belgradul nu a răspuns declarațiilor anti-ruse făcute de președintele Radei Supreme ucrainene, Ruslan Stefanchuk, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova.

Este vorba despre prima conferință a președinților parlamentelor din țările candidate la UE, care a avut loc la Belgrad în perioada 7-8 iulie. Stefanchuk a fost invitat la eveniment și, potrivit Zaharovei, a folosit platforma pentru a face declarații anti-ruse.

„Din păcate, suntem nevoiți să recunoaștem că escapadele ostile anti-ruse ale unei figuri apropiate liderului ucrainean Volodimir Zelenski nu au primit răspunsul adecvat din partea organizatorilor sârbi”, a declarat Zaharova.

Cei mai mulți dintre primarii liberali de Caraș-Severin nu mai vor să audă de premierul Bolojan, acuzând lipsa fondurilor, blocarea sau întârzierea proiectelor de investiții. S-au exprimat în acest sens și atunci când au fost puși să aleagă între Bolojan și Veștea. 13 edili PNL au votat pentru Veștea, pentru Guvernul Veștea, format împreună cu PSD. Doar 4 primari liberali din Caraș-Severin i-au acordat în continuare încredere lui Bolojan, scrie Express de Banat.

Nelu Popa, primarul Resiței, ales vicepresedinte al PNL Bolojan,rămâne astfel printre puținii primari din județ care mai merg pe mâna premierului demis prin moțiune de cenzură și pe care cei mai mulți dintre indicatorii economici nu-l avantajează, mai spune EB.

Popa este porecli Zanzibar. El deție terenuri. Popa Zanzibar are un proces pe rol pentru violență.

Ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit și fostul comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valerii Zalujnîi, avertizează că războiul declanșat de Rusia este departe de a se încheia și critică evaluările potrivit cărora Moscova ar fi deja învinsă.

În analiza intitulată „Înfrângerea Rusiei sau iluzii înaintea catastrofei”, Zalujnîi susține că numeroși analiști din Europa și Statele Unite interpretează eronat evoluția războiului atunci când afirmă că Rusia „a pierdut deja războiul”, relatează Interfax-Ucraina.

Potrivit fostului comandant-șef, conflictul a intrat într-o etapă clasică de uzură, iar succesele tactice ale Ucrainei – inclusiv loviturile asupra logisticii, infrastructurii și rafinăriilor de petrol din Rusia – nu trebuie confundate cu apropierea unei victorii strategice.

Zalujnîi apreciază că atacurile asupra infrastructurii logistice și energetice a Rusiei reprezintă realizări importante pentru Ucraina, însă acestea nu modifică, deocamdată, echilibrul strategic al războiului.

„Aceste succese nu trebuie să creeze iluzii privind apropiata încheiere a războiului”, avertizează el.

Diplomatul ucrainean subliniază că eficiența acestor lovituri depinde și de capacitatea conducerii militare ruse de a se adapta noilor condiții. El atrage atenția și asupra vulnerabilității infrastructurii ucrainene în fața atacurilor cu drone și rachete, oferind drept exemplu situația din regiunea Herson și șoseaua M14, care leagă Mîkolaiv de Herson și este vizată constant de bombardamente.

„Felul în care funcționează logistica între marile orașe apropiate de front și modul în care acestea rezistă terorii provocate de drone demonstrează că problema nu privește doar anumite regiuni. Soarta altor orașe ucrainene poate deveni doar o chestiune de timp”, avertizează Zalujnîi.

În opinia fostului comandant-șef, este nerealist să se creadă că succesul unor operațiuni tactice va conduce, de unul singur, la victoria în război.

„A vorbi despre atingerea obiectivelor politice și despre victoria în război doar prin acțiuni tactice pe câmpul de luptă sau prin lovituri eficiente asupra logisticii și infrastructurii critice depășește limitele rațiunii”, afirmă el.

Zalujnîi descrie actualul conflict drept un război de uzură, în care fiecare succes este obținut cu un cost extrem de ridicat. „În spatele fiecărei victorii sau fiecărui eșec există întotdeauna un preț, adesea disproporționat în raport cu posibilitățile reale de a menține acel succes”, explică fostul comandant. În aceste condiții, spune el, capacitatea societății de a suporta costurile războiului devine unul dintre factorii decisivi pentru supraviețuirea statului.

Potrivit lui Zalujnîi, nici Rusia, nici Ucraina nu se află în poziția de a revendica o victorie militară. „Astăzi problema nu mai este doar menținerea unei poziții, ci și modul în care se realizează rotația trupelor, evacuarea răniților sau aprovizionarea unităților. Orice obiectiv tactic este atins cu pierderi uriașe, disproporționate față de rezultatele obținute”, afirmă ambasadorul.

El consideră că Rusia dispune încă de suficiente resurse pentru a continua operațiuni ofensive limitate și pentru a concentra forțe asupra unor obiective tactice importante, precum zona Kostiantinivka.

În schimb, Ucraina se confruntă cu lipsa unor mijloace eficiente de protecție împotriva noilor tipuri de armament și nu își poate permite pierderi umane constante.

„În aceste condiții, atingerea obiectivelor operative și strategice devine imposibilă, iar acțiunile tactice influențează tot mai puțin evoluția generală a războiului”, apreciază Zalujnîi.

Fostul comandant-șef consideră că, în actualele condiții, Ucraina nu își poate recupera teritoriile ocupate exclusiv prin acțiuni militare. Chiar și menținerea actualei linii a frontului necesită resurse financiare uriașe și personal suplimentar.

„Este nevoie de operatori de drone, de structuri de sprijin și, bineînțeles, de infanterie care să mențină controlul asupra teritoriilor”, explică el.

Referindu-se la întrebarea dacă Rusia a pierdut războiul, Zalujnîi afirmă că Moscova nu și-a atins obiectivele politice declarate, însă acest lucru nu înseamnă că a fost învinsă.

„Se poate spune că Rusia nu și-a atins obiectivele și, prin urmare, nu a câștigat. Dar această concluzie va fi valabilă doar atunci când Rusia va accepta să oprească războiul. Evident, acest lucru nu se va întâmpla”, afirmă el.

În analiza sa, Zalujnîi identifică șase factori care vor influența deznodământul războiului:

•Rusia nu s-a retras din război și nu și-a recunoscut înfrângerea;

•Moscova controlează în continuare teritorii importante pe care Ucraina nu le poate recupera în prezent. „Orice acord de pace va fi dureros în ceea ce privește teritoriile”, spune el;

•Ucraina rămâne dependentă de sprijinul financiar și tehnologic al partenerilor externi, în timp ce dificultățile interne se accentuează;

•Strategia Rusiei se bazează pe epuizarea morală și fizică a Ucrainei, beneficiind de rezerve mai mari de resurse și de avantaje în producția anumitor categorii de armament, inclusiv rachete balistice;

•Sprijinul internațional pentru Ucraina dă semne de slăbire, pe fondul reducerii implicării Statelor Unite și al divergențelor din interiorul Europei.

„Fotografiile oficiale și forumurile internaționale creează impresia unei unități în jurul Ucrainei, dar aceasta nu înseamnă automat existența unei strategii comune împotriva Rusiei”, afirmă Zalujnîi.

•Al șaselea factor este însăși natura războiului de uzură. „Într-un război de uzură nu există învingători, ci doar învinși. Deocamdată, atât Rusia, cât și Ucraina au pierdut mai mult decât au câștigat”, concluzionează fostul comandant-șef.

Zalujnîi susține că războiul modern nu se mai desfășoară exclusiv pe câmpul de luptă, ci implică distrugerea logisticii, testarea sistemelor de apărare antiaeriană și atacuri asupra infrastructurii critice. Potrivit acestuia, obiectivul nu mai este doar înfrângerea militară a adversarului, ci exercitarea unei presiuni permanente asupra societății prin atacuri aeriene și destabilizarea vieții cotidiene.

„Societatea este cea care va decide, în cele din urmă, soarta acestui război”, afirmă ambasadorul.

El consideră că încheierea războiului depinde de obținerea unui efect strategic major, însă avertizează că acest lucru este dificil din cauza incertitudinii privind resursele financiare și a imposibilității concentrării unor forțe suficiente pentru o ofensivă decisivă.

„Frontul rămâne important, însă mișcarea liniei de contact nu mai este, probabil, factorul decisiv pentru încheierea războiului”, afirmă Zalujnîi.

Crimeea și limitele sprijinului occidental

Fostul comandant-șef apreciază că Ucraina a reușit să anuleze unul dintre cele mai importante avantaje strategice ale Rusiei – coridorul terestru către Crimeea –, transformând peninsula într-o zonă afectată de dificultăți logistice. Totodată, el avertizează că același scenariu ar putea afecta în viitor și marile orașe ale Ucrainei, motiv pentru care protejarea infrastructurii critice trebuie să devină o prioritate.

În finalul analizei, Zalujnîi afirmă că Ucraina nu trebuie să mizeze pe o intervenție militară directă a NATO. „Vedem o mobilizare în jurul Ucrainei, dar nu o mobilizare împotriva Rusiei. De aceea acest război continuă”, spune el.

Potrivit fostului comandant-șef, NATO rămâne o alianță creată pentru realitățile Războiului Rece, care nu mai corespund provocărilor actuale. „Nu pentru că NATO ar fi o organizație rea, ci pentru că este alianța unei lumi vechi, care nu mai există”, afirmă Zalujnîi.

În primele patru luni din acest an, românii au cheltuit 2,9 miliarde de euro pe vacanţe în străinătate, cu 400 de milioane de euro mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, când nota de plată s-a ridicat la 2,5 miliarde de euro, potrivit celor mai recente date publicate de BNR.

În acelaşi timp, agenţiile de turism raportează o cerere ridicată pentru pachetele de tip city-break, cât şi pentru sejururi în Grecia, Turcia, Spania, Italia sau destinaţii mai îndepărtate.

Pe de altă parte, suma cheltuită de turiştii străini în România a crescut uşor, cu doar 7%, la 1,4 miliarde de euro în ianuarie-aprilie, mai arată datele publice.

Efectul asupra balanţei de plăţi este adâncirea deficitului din turism la 1,5 miliarde de euro în primele patru luni ale anului, faţă de 1,2 mld. euro anul trecut. Cu alte cuvinte, ritmul în care creşte suma cheltuită de români peste hotare este mult peste nivelul în care destinaţiile interne reuşesc să atragă bani de la vizitatorii străini.

Şi cifrele de la Statistică arată că în prima parte a anului, mai exact în T1, traficul aerian a ajuns la 6 milioane în primele trei luni ale anului, în creştere cu 7,8% comparativ cu T1 anul trecut. Pariul câştigător au fost zborurile externe. Din totalul celor 6 milioane de pasageri înregistraţi în T1 2026, 5,55 milioane au călătorit pe curse externe, segment care a avansat cu 7,7% faţă de primul trimestru din 2025, scrie ZF.

În timp ce bugetul național gîfîie sub povara deficitului, iar executivul de la București caută cu disperare soluții pentru a acoperi găurile financiare, România tocmai s-a angajat într-un proiect extern de-a dreptul halucinant, în contextul actual. Aflată la Ankara, delegația română a semnat, alături de alte opt state, actul de naștere al unei așa-numite Bănci pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), prin care să se dirijeze împrumuturi pentru înarmare.

”Noi, liderii Canadei, Albaniei, Belgiei, Greciei, Letoniei, Luxemburgului, României, Turciei și Ucrainei, reuniți la Summitul NATO de la Ankara, anunțăm astăzi intenția noastră comună de a înființa Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB)” se arată într-un comunicat postat de președinție.

La prima vedere, inițiativa pare o mișcare strategică de întărire a securității. La o analiză atentă, decizia se profilează ca o aventură iresponsabilă, o dublare bizară a unor mecanisme de creditare în care România este deja prinsă pînă la gît și o risipă de bani publici pe care țara lui Ilie Sărăcie pur și simplu nu și-o permite.

România traversează o criză severă de lichidități, dar continuă să cumpere armament pe datorie. Din toate direcțiile, pare-se. Țara noastră a accesat al doilea mare împrumut din UE prin SAFE, pentru înarmare. Banii luați prin SAFE sunt, așadar, bani care vin la pachet cu dobînzi, termene de rambursare stricte și obligația de a fi cheltuiți în interiorul arhitecturii europene.

Nicușor Dan și ministra canadiană de Externe, Anita Anand, ieri, la Palatul Cotroceni

Și atunci, apare întrebarea la mintea cocoșului: de ce o țară deja îndatorată masiv printr-un mecanism european – fără a vorbi de ucigătoarele împrumuturi ”civile” – se angajează să devină membru fondator și să pună bani de la buget pentru o nouă bancă militară, care va face exact același lucru?

O structură paralelă de care marile puteri europene se feresc

DSRB nu este un proiect al UE. Dintre cele 9 state semnatare, lipsesc cu desăvîrșire greii Europei: Marea Britanie, Franța, Germania, Olanda, Suedia, Italia șamd nu au vrut să audă de acest proiect. Ele își concentrează resursele pe programele și fondurile proprii ale UE.
În schimb, DSRB ar fi un dispozitiv financiar controlat din umbră de doi mari piloni din afara UE: Canada și Turcia, alături de o Ucraină măcinată de război, dar care are bani de investit în bănci. Ori, poate nu îi va plăti ea.

Turcia este un gigant militar non-UE cu interese industriale masive – producția de drone, vehicule blindate și muniție -, dornic să găsească piețe de desfacere, dacă se poate finanțate din banii altora, iar Canada caută să își extindă influența geopolitică pe flancul estic.

Prin aderarea la această bancă, România nu face altceva decît să accepte un instrument concurent cu mecanismele UE. Practic, Bucureștiul va cotiza cu capital de pornire din banii contribuabililor români pentru a înființa o bancă unde deciziile majore vor fi luate la Ankara și Montréal.

Cum se constituie banca

Țările fondatoare devin acționari și pun capital propriu, o bază de garanție proporțională cu mărimea economiei fiecăreia. Acționarii ar capitaliza banca, oferind o bază de capital propriu care îi permite să atragă fonduri suplimentare de pe piețele globale de capital, la condiții avantajoase. Contribuțiile nu sunt egale: Canada ar plăti cca 1,5 miliarde de euro, iar națiunile mai mici contribuind între 500 și 750 de milioane de euro.

Acest capital propriu nu înseamnă banii pe care banca îi va împrumuta efectiv – e doar garanția. Banca poate obține un rating de credit foarte ridicat și, pe baza lui, poate împrumuta bani ieftin de pe piețele internaționale pentru a-i redirecționa sub formă de credite pentru guvernele membre. Practic e un efect de multiplicare: câteva miliarde de capital propriu permit atragerea a zeci de miliarde în finanțare. Obiectivul e ambițios: banca vrea să mobilizeze pînă la 133 de miliarde de dolari în finanțare ieftină, care să poată fi acordați ca împrumuturi guvernelor aliate la un cost mai mic.

Proiectul a fost propus inițial în 2024 de un grup de foști consilieri de securitate NATO, foști militari de rang înalt și bancheri. Germania și Marea Britanie au anunțat că nu susțin DSRB, Germania argumentînd că finanțarea apărării ar trebui să treacă prin mecanismele existente ale UE, iar britanicii și-au exprimat îngrijorarea că banca nu ar aduce Regatului Unit suficientă valoare pentru banii cheltuiți pe apărare.

De ce este o decizie iresponsabilă pentru România?

Din cauza riscului supra-îndatorării. Capacitatea României de a plăti credite are o limită. Să plătești rate pentru SAFE și, în paralel, să te angajezi la noi împrumuturi de la DSRB pentru a susține industria de apărare turcă sau canadiană este o rețetă sigură pentru un colaps bugetar.

Dincolo de asta, într-o bancă, puterea de decizie este proporțională cu banii depuși. România, aflată în criză, va depune un capital sensibil mai mic decît Canada sau Turcia. Asta înseamnă că firmele românești din industria de apărare vor privi de pe margine cum fondurile băncii vor finanța marile corporații de armament din statele puternice, în timp ce România va rămîne doar un client bun de plată.

În loc să își alinieze strategia cu partenerii din UE, Bucureștiul preferă să sară în bărci financiare paralele. Această duplicitate riscă să irite Bruxelles-ul, dar mai ales Washingtonul, deja sărit din schema SAFE și să blocheze alte linii de finanțare europene mult mai avantajoase .

Înființarea DSRB, programată pentru anul 2027, este prezentată pompos drept o soluție de reziliență. Pentru România, însă, decizia se aseamănă cu purtarea unui client deja înglodat în datorii la o bancă mare numită UE, care fuge pe ascuns să mai facă un credit la o bancă de cartier (DSRB) doar pentru că i s-a promis o reclamă frumoasă. Într-o perioadă de criză profundă, aruncarea țării într-o astfel de aventură financiară paralelă denotă o lipsă cruntă de viziune economică și o iresponsabilitate strategică majoră.

Dar, dacă ne amintim că visul unui dictator, Ceaușescu, dintr-o țară în care pîinea se dădea pe cartelă, iar curentul și căldura se dădeau cu porția, era să înființeze o bancă internațională cu sediul la Bucureşti, în Casa Poporului, pentru a finanţa ieftin economiile din Africa şi Orientul Mijlociu, atunci nu ar trebui să ne mai mirăm de Nicușor, Bolojan & comp. (Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics)

Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a respins posibilitatea unui conflict militar între Rusia și o țară NATO. El a făcut această declarație într-un interviu acordat Bloomberg în marja summitului alianței de la Ankara.

„Rusia înțelege perfect că un atac asupra unei țări NATO ar fi o idee extrem de proastă”, a spus Kristersson.

Răspunzând la o întrebare despre îngrijorările unor lideri europeni cu privire la un posibil război între Europa și Rusia, prim-ministrul a declarat că Stockholm nu vede nicio dovadă a unui astfel de scenariu.

Compania sud-coreeană Samsung Electronics a înregistrat un profit operațional record în al doilea trimestru al anului 2026, în creștere cu peste 1.800% față de anul precedent, însă acțiunile sale au scăzut pe măsură ce investitorii se tem că o investiție masivă în infrastructura de inteligență artificială ar putea încetini creșterea cererii de cipuri de memorie.

Profitul operațional al Samsung pentru perioada aprilie-iunie s-a ridicat la o sumă preliminară de 89,4 trilioane de woni (aproximativ 58,4 miliarde de dolari), relatează CNBC.

Guvernul japonez a prezentat o strategie revizuită pentru dezvoltarea roboticii, conform căreia aproximativ 10 milioane de roboți ar trebui să fie utilizați în țară în diverse funcții până în 2040, în principal din cauza deficitului de forță de muncă din țară.

Ministrul Economiei, Comerțului și Industriei, Ryosei Akazawa, a anunțat că strategia a fost extinsă la 18 domenii, relatează portalul „techradar”.

Pe lângă aplicarea tradițională a roboților în industrie, strategia a fost extinsă pentru prima dată la asistența medicală și la producția de alimente și băuturi.

Debitul Dunării va fi în scădere în următoarele zile la intrarea în țară (secțiunea Baziaș), până la aproximativ 2.100 metri cubi pe secundă (mc/s), de peste două ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie, de 4.700 mc/s, potrivit prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) valabilă pentru perioada 4 – 11 iulie 2026.

În aval de Porțile de Fier, debitele vor fi în general în scădere, cu excepția ultimelor zile, când vor fi relativ staționare pe sectorul Gruia – Bechet.

Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) din Tulcea a anunțat, marți, că din cauza cotelor scăzute ale fluviului, au intrat în vigoare mai multe restricții în domeniul pescuitului și-i avertizează pe conducătorii de ambarcațiuni cu privire la faptul că trebuie să circule cu prudență maximă.

Potrivit anunțului făcut public pe pagina de Facebook, cota Dunării în dreptul orașului Tulcea este de 50 de centimetri, iar prin urmare este interzisă folosirea setcilor pe teritoriul rezervației.

‘Prin excepție, pe fluviul Dunărea, pe brațele sale, pe Dunărea Veche, în Golful Musura și în Meleaua Sfântu Gheorghe se permite folosirea setcilor cu ochiul plasei de 70 de milimetri, doar când cota în aceste zone depășește 50 centimetri’, se specifică în anunțul instituției din subordinea Ministerului Mediului.

Nivelul extrem de scăzut al Dunării din aceste zile a schimbat aspectul coastei din Novi Sad, astfel încât au apărut bancuri de nisip mari pe malul Srem al râului, lângă Oficirc, în timp ce ambarcațiuni mai mici au rămas eșuate, iar cetățenii au profitat de ocazie pentru a se plimba de-a lungul părților din albia râului care sunt sub apă cea mai mare parte a anului.

Pe partea Bač a orașului Novi Sad, situația este mai favorabilă, așa că înotul este încă posibil pe Strand, deși există și o retragere vizibilă a apei.

Potrivit lui Božidar Beloš de la JVP „Voda Vojvodina”, vineri a fost înregistrat la Novi Sad unul dintre cele mai scăzute niveluri ale apei din ultima perioadă, de doar șase până la șapte centimetri, în timp ce astăzi nivelul apei este în jur de 21 de centimetri.

Despăgubiri dacă zborul întârzie mai mult de 3 ore, până la 600€. Bagaj de mână gratuit, fără costuri ascunse. Copiii vor sta lângă părinți, fără să plătească în plus.Am votat, astăzi, drepturi mai bune pentru românii care călătoresc cu avionul! Toți cetățenii europeni vor simți schimbările de anul viitor, iar companiile aeriene trebuie să se conformeze.Actualizarea regulilor UE privind drepturile pasagerilor aerieni era extrem de necesară, având în vedere că milioane de români călătoresc anual în interiorul UE, pentru muncă, vacanțe sau cu serviciul. Să nu mai vorbim despre românii care lucrează în diaspora și care fac “naveta” acasă cu avionul, anunță europarlamentarul PSD Gabriela Firea.

Nu se schimbă, în avantajul tuturor călătorilor, următoarele reguli:Menținem pragul de 3 ore întârziere pentru despăgubiri, chiar dacă din Consiliul UE se cerea majorarea la 4-6 ore;Compensațiile rămân între 250 și 600 €, în funcție de distanța zborului. Ce va fi nou: Bagaj de mână gratuit inclus în prețul afișat, fără taxe ascunse; Copiii sub 14 ani și persoanele cu probleme de mobilitate vor sta lângă însoțitor fără să plătească suplimentar;Proceduri simplificate de rambursare, cu formular pre-completat; Dacă ai un zbor în vară sau toamna lui 2026, se aplică regulile actuale. Însă, pasagerii vor beneficia de noile reguli în cursul anului 2027, după ce textul votat azi la Strasbourg va fi adoptat formal de Consiliul UE și publicat în Jurnalul Oficial al UE, mai spune Firea.