Blog

Dacă Ucraina nu ajunge la un acord de pace, situația se va înrăutăți doar pentru ea, a declarat președintele american Donald Trump într-o conferință de presă.

„Ucraina trebuie să dorească să facă un acord, pentru că Statele Unite au cheltuit o avere, la fel și Europa, iar Europa s-a săturat acum. Dacă nu ajung la un acord, atunci cred că situația se va înrăutăți în cele din urmă – mult mai rău”, a spus Trump.

Dacă președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu îl dorește, „va duce la consecințe foarte grave”, a avertizat liderul american.

Președintele american a comparat Rusia cu o „mașinărie mare” care „continuă să avanseze neobosit”.

Anterior, șeful Casei Albe a declarat că Rusia „se comportă destul de normal față de Ucraina”. De asemenea, el a spus în repetate rânduri că Zelenski ar fi putut face pace cu mult timp în urmă. „Dacă m-ar fi ascultat, ar fi putut face un acord mult mai bun cu mult timp în urmă”, a afirmat Trump. În opinia sa, ar fi mai bine ca altcineva să reprezinte Kievul. Secretarul de presă al prezidențialului rus, Dmitri Peskov, a fost anterior de acord cu liderul american că Zelenski nu este dispus să își asume responsabilitatea și să ajungă la o soluționare pașnică. Între timp, Kremlinul consideră că „chiar dacă am dori, a discuta orice fără actuala conducere ucraineană este imposibil”.

În timpul vizitei sale la Sankt Petersburg, pe 21 octombrie, trimisul prezidențial al SUA, Steve Witkoff, va prezenta elementele de pace discutate de SUA, Ucraina și Europa în timpul discuțiilor de la Oslo. Președintele finlandez Alexander Stubb a anunțat acest lucru într-o conferință de presă ulterioară întâlnirii.

„Cred că am făcut progrese reale astăzi pe două niveluri. Primul este imaginea de ansamblu. Al doilea este perspectiva pe termen scurt. În imaginea de ansamblu, am identificat câteva elemente de pace care vor fi prezentate mâine la Sankt Petersburg”, a spus Stubb.

El a clarificat că Witkoff va călători la Sankt Petersburg cu propuneri bazate pe discuțiile pe care americanii, ucrainenii și europenii le-au purtat la Oslo. „Suntem conștienți că acest lucru a generat multă atenție publică. Dar, la nivel tehnic, credem că negocierile progresează de fapt destul de bine”, a remarcat președintele finlandez.

Bulgaria nu va mai participa la un nou pachet de asistență financiară al Uniunii Europene pentru Ucraina, solicitat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat marți premierul Rumen Radev, relatează dpa.

La summitul Consiliului European de la Bruxelles, președintele Zelenski a cerut 70 de miliarde de euro în plus de la blocul comunitar pentru anul viitor, în vederea susținerii apărării împotriva invaziei ruse.

Radev a făcut aceste declarații pentru jurnaliști în micul oraș bulgar Tvărdița.

‘Cum vi se pare acest lucru, având în vedere tot ceea ce se întâmplă în Europa? Bulgaria nu poate fi implicată în niciun fel în această sumă de 70 de miliarde de euro’, a declarat Radev, citat de agenția bulgară de știri BTA.

Radev a amintit că UE a aprobat anul trecut un pachet de asistență financiară de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, care acoperă perioada 2026-2027.

Trei state membre UE – Ungaria, Cehia și Slovacia -, au negociat să nu contribuie la costurile acestui împrumut. Bulgaria, în schimb, a participat.

Compania americană Amazon intenționează să angajeze peste 300.000 de lucrători în Statele Unite în timpul sezonului de sărbători care urmează.

Este prima creștere a angajărilor sezoniere în ultimii trei ani, în timp ce retailerul online se pregătește pentru o creștere a comenzilor în perioada cumpărăturilor de sărbători, relatează Reuters.

În ultimii trei ani, Amazon a angajat 250.000 de lucrători pentru sezonul sărbătorilor, iar concursurile din acest an vor include locuri de muncă sezoniere, cu jumătate de normă și permanente în rețeaua logistică și operațională a companiei din SUA.

Cheltuielile americane pentru sărbătorile de Halloween din 31 octombrie vor atinge un record în acest an, conform rezultatelor unui sondaj anual realizat de Federația Națională a Comerțului cu Amănuntul (NRF).

Costurile totale sunt estimate la 13,5 miliarde de dolari, în creștere față de 13,1 miliarde de dolari în 2025.

Șaptezeci și patru la sută dintre respondenți intenționează să participe la sărbătorile de Halloween, comparativ cu 73% anul trecut. Printre activitățile cheie de sărbători se numără distribuirea de dulciuri (61%) și costumarea (50%). Americanii intenționează, de asemenea, să își decoreze casa sau curtea, să sculpteze dovleci și să vizioneze un film de groază (42% din fiecare categorie).

Consumatorii intenționează să cheltuiască în medie 115,14 dolari în această perioadă de sărbătoare, ceea ce reprezintă, de asemenea, o sumă maximă. Anul trecut, cheltuielile au fost de 114,45 dolari de persoană, potrivit NRF.

O parte semnificativă din cheltuieli va fi direcționată către costumele tradiționale, adulții plănuind să cheltuiască mai mult pe costume pentru ei înșiși decât pe costume pentru copii: 2 miliarde de dolari față de 1,5 miliarde de dolari. Americanii sunt, de asemenea, dispuși să cheltuiască aproximativ 0,92 miliarde de dolari pe costume pentru animalele de companie.

De câțiva ani, vrăjitoarele (4,8 milioane de persoane) și vampirii (4,2 milioane) ocupă primul loc în topul costumelor pentru adulți. Două milioane de oameni intenționează să se costumeze în Batman, 1,6 milioane în Spider-Man și 1,4 milioane în fantome.

Ca și anul trecut, multe preferințe ale copiilor se îndreaptă spre Spider-Man (4,6 milioane). Costumele de supereroi (2,3 milioane), costumele de prințesă (2,2 milioane) și costumele de vrăjitoare și fantomă (câte 1,6 milioane fiecare) sunt, de asemenea, populare.

Animalele de companie sunt cel mai predispuse să încerce costume de dovleac (11,6%), hot dog (5,9%) și fantomă (2,8%).

Dulciurile de Halloween îi vor costa pe americani 4,1 miliarde de dolari anul acesta. Alte 4,3 miliarde de dolari vor fi cheltuite pentru decorarea caselor pentru sărbătoare, iar costul achiziționării de felicitări este estimat la 0,8 miliarde de dolari.

Letonia, stat membru al Uniunii Europene și al NATO, a devenit unul dintre primii cinci importatori de cereale rusești în actualul sezon, în pofida relațiilor politice tensionate, pe măsură ce Moscova își redirecționează exporturile de cereale dinspre bazinul Mării Azov și al Mării Negre către porturile de la Marea Baltică, transmite Reuters.

Potrivit firmei de consultanță ProZerno, în perioada iulie-octombrie anul curent, Letonia a importat 431.700 de tone de cereale rusești. Iranul a rămas cel mai mare cumpărător de cereale rusești în această perioadă, importând 1,716 milioane de tone, grație unor achiziții semnificative de orz și porumb.

Rusia și-a reconfigurat rutele pentru exporturile de cereale, după ce transporturile prin bazinul Mării Azov și al Mării Negre, principalul coridor de export, au fost paralizate de la jumătatea lunii august.

În acest context, porturile adânci de la Marea Baltică au devenit principala rută pentru exporturile de cereale rusești, în special pentru grâu. Conform operatorului feroviar din Rusia și firmei de analiză în domeniul cerealelor Rusagrotrans, ruta baltică a fost utilizată pentru 65% din exporturile de cereale rusești în luna septembrie.

Exporturile de cereale sunt direcționate atât prin porturile rusești de la Marea Baltică, cât și prin porturile din statele baltice, în principal din Letonia.

Miniștrii adjuncți de externe ai Rusiei și Turciei, Alexander Pankin și Ayșe Berris Ekinci, au subliniat importanța consolidării identității independente a regiunii Mării Negre și a contracarării inițiativelor de confruntare ale Uniunii Europene în timpul consultărilor de la Moscova, potrivit unei întâlniri desfășurate în Piața Smolenskaya.

„A fost subliniată importanța consolidării identității independente a regiunii Mării Negre și a contracarării inițiativelor confruntatoriale și a abordărilor neocolonialiste unilaterale ale Uniunii Europene. Interlocutorii au convenit să mențină dialogul și cooperarea practică în cadrul CEMN (Organizația Cooperării Economice a Mării Negre- n.red), care este singura platformă socio-economică universală din regiune, în interesul dezvoltării sale economice progresive”, se arată în declarație.

Partidele au condamnat „restricțiile comerciale ilegale, protecționismul crescând și fragmentarea care subminează comerțul și economia globală” și au cerut respectarea regulilor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), reforma și adaptarea acesteia la condițiile actuale.

„Am identificat abordări similare pentru combaterea protecționismului «verde» și asigurarea securității energetice”, a menționat ministerul.

În plus, miniștrii adjuncți au discutat despre „coordonarea suplimentară în cadrul G20, inclusiv în contextul pregătirilor pentru reuniunea Consiliului Ministerial de la Atlanta din 30-31 octombrie și pentru summitul de la Miami din 14-15 decembrie”.

„S-a subliniat faptul că G20 trebuie să rămână platforma principală pentru un dialog egal între marile puteri privind provocările globale, în conformitate cu mandatul său economic și bazat pe consens. Părțile au confirmat că orice decizii privind modificările componenței G20 trebuie luate exclusiv prin consens, ținând cont de obiectivul de consolidare a vocii țărilor din Sudul și Estul Global. Necesitatea ca Africa de Sud să revină în forum cât mai curând posibil a fost afirmată în unanimitate”, a relatat Ministerul de Externe.

În ciuda conflictului continuu dintre SUA și Iran și a atacurilor masive ulterioare asupra Dubaiului, cumpărătorii bogați au continuat să achiziționeze proprietăți imobiliare de lux în oraș. Cu toate acestea, cererea în acest segment a scăzut cu 17% față de aceeași perioadă a anului trecut, relatează Bloomberg, citând date de la firma de cercetare Knight Frank.

În urma unui număr record de vânzări imobiliare de lux în 2025, în Dubai au fost încheiate 86 de tranzacții la un preț de 10 milioane de dolari sau mai mult în al treilea trimestru al anului 2026, comparativ cu 103 în anul precedent. Din iulie până în septembrie, au fost achiziționate 13 proprietăți la un preț de cel puțin 25 de milioane de dolari fiecare. Valoarea totală a acestor tranzacții s-a ridicat la aproximativ 500 de milioane de dolari.

În ciuda scăderii din al treilea trimestru, piața a rămas relativ rezistentă, notează Bloomberg. Din ianuarie până în septembrie 2026, în Dubai au fost încheiate 412 tranzacții imobiliare la un preț de 10 milioane de dolari sau mai mult – o cifră apropiată de recordul de 500 de tranzacții pentru întregul an trecut. În primele nouă luni ale acestui an, vânzările totale în acest segment de preț au ajuns la aproximativ 6,7 miliarde de dolari.

Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a vorbit la DRM News despre tensiunile din relațiile dintre Washington și Kiev.

Răspunzând la o întrebare despre tensiunile dintre țări, Rubio a confirmat existența acestora și a legat apelul telefonic ucrainean de acesta.

„Nu există nicio îndoială în această privință și de aceea ne-au sunat”, a spus Rubio.

Vance a evitat să numească Ucraina un aliat al SUA.

Secretarul de Stat a relatat că marți, 20 octombrie, a avut o conversație telefonică cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Potrivit acestuia, conversația a durat 45 de minute.

Compania aeriană națională Air Serbia a pus astăzi în vânzare bilete de avion pentru șase destinații noi, către care vor fi introduse zboruri în cursul anului 2027: Erevan, Helsinki, Miami, Cluj-Napoca, Chișinău și Menorca.

Directorul general al Air Serbia, Jiří Marek, a declarat că îl bucură în mod deosebit introducerea zborurilor către Miami, a treia destinație a companiei în Statele Unite ale Americii.  Se estimează că această rută va manifesta un interes deosebit atât în rândul pasagerilor din Serbia, cât și al celor din regiune care călătoresc spre SUA prin Belgrad. Air Serbia are zbor direct si către Toronto, in Canada.

Pe ruta Belgrad–Erevan, Air Serbia va opera inițial trei zboruri pe săptămână, urmând ca, de la jumătatea lunii iunie, frecvența să crească la patru zboruri săptămânale. Introducerea rutei către Erevan reprezintă o continuare firească a extinderii companiei în regiunea Caucazului, după lansarea cu succes a zborurilor către Tbilisi și Baku.

Începând cu 1 aprilie 2027, Air Serbia va relua zborurile directe între Belgrad și Helsinki.

Unul dintre cele mai importante proiecte pentru dezvoltarea în continuare a rețelei companiei îl reprezintă introducerea zborurilor directe către Miami.

Noua rută va fi lansată la 20 mai 2027, fiind prevăzute două zboruri pe săptămână. A treia destinație a companiei în Statele Unite, după New York și Chicago, Miami reprezintă un pas important în dezvoltarea rețelei intercontinentale a Air Serbia. Noua legătură aeriană va consolida conexiunile dintre regiune și America de Nord și va facilita, totodată, călătoriile către America Latină și zona Caraibelor.

Extinderea rețelei regionale va continua și prin introducerea zborurilor directe către Cluj-Napoca, se arată în comunicat.

Al doilea oraș din România deservit de Air Serbia, după București, va fi conectat cu Belgradul începând din 31 mai 2027, cu o frecvență de patru zboruri pe săptămână.

Prin introducerea zborurilor directe către cel mai mare oraș al Transilvaniei, un important centru economic, universitar și cultural al regiunii, pasagerii din Serbia vor putea descoperi mai ușor și mai rapid bogatul patrimoniu istoric, cultura unică și frumusețile naturale ale acestei zone.

Începând cu 3 iunie 2027, Air Serbia va introduce și zboruri directe către Chișinău, capitala Republicii Moldova, care vor fi operate de patru ori pe săptămână.

Zborurile directe între cele două capitale vor contribui la consolidarea relațiilor economice dintre cele două țări și vor facilita accesul la noi oportunități turistice și de afaceri, îmbunătățind totodată conexiunile Republicii Moldova cu numeroase destinații din rețeaua Air Serbia.

În plin sezon turistic estival, începând cu 16 iunie 2027, rețeaua de destinații a companiei aeriene naționale a Serbiei va include și Menorca, una dintre cele mai căutate destinații de vară din Insulele Baleare.