Blog

Nenad Čanak, fostul președinte al Ligii Social-Democraților din Voivodina, care susține public Lista Studenților, principala opoziție la alegerile parlamentare din Serbia din 25 octombrie si este considerat ideologul acesteia, a propus ca după alegeri, indiferent de cine formează guvernul, să înceapă, așa cum a afirmat, „să vorbească despre Voivodina”.

Într-o postare pe rețeaua X, Čanak a subliniat șase puncte și a reamintit ce propusese anterior cu privire la Voivodina. Esență propunerilor era separarea Voivodinei de Serbia.

Čanak a reamintit că a propus ca denumirea statului „Republica Serbia și Voivodina” să fie introdusă în Constituție, dar că, după cum spune el, „propunerea nici măcar nu a fost luată în considerare în mod serios”.

El a afirmat că în Republica Federală Iugoslavia existau opt unități federale și că din opt dintre acestea au apărut șapte state independente.

De asemenea, el susține că Voivodina se afla în Austria Habsburgică de zece ori mai mult timp decât în ​​Serbia independentă și că armata sârbă nu a eliberat Voivodina în 1918, ci „a intrat doar, în timp ce populația locală s-a autoorganizat pentru a asigura pacea”.

Čanak a reamintit că „a propus federalizarea Serbiei înainte ca Kosovo să-și declare independența” și ca „denumirea statului «Republica Serbia și Voivodina» să fie introdusă în Constituție”. El a sugerat ca oricine câștigă alegerile din 25 octombrie „să înceapă discuțiile despre Voivodina”, adăugând că „cei care nu vor să discute vor trebui să negocieze mai târziu”.

In Voivodina, Banatul sârbesc, trăiește o importantă comunitate românească.

Liderul listei „Aleksandar Vučić – Serbia Unită”, Aleksandar Vučić, a declarat că nu vor exista discuții, darămite negocieri, despre federalizare, confederație și distrugerea Serbiei și a subliniat că cu cetățenii din nordul Serbiei se poate discuta depsre noi proiecte de infrastructură.

Vučić a adăugat că știa că programul Listei Studenților era ceea ce spunea „ideologul, principalul protagonist și susținător” al acelei liste, Nenad Čanak, dar că își dorea doar ca aceștia să sublinieze în sfârșit public acest lucru.

Curtea de Conturi Europeană (ECA) avertizează că nivelul estimat al erorii în cheltuielile UE rămâne prea ridicat, iar acest lucru este important pentru cetățeni, deoarece controalele deficitare privind utilizarea fondurilor pot submina încrederea în faptul că acestea ajung la proiectele eligibile și produc rezultatele preconizate.

În raportul său anual privind veniturile și cheltuielile UE, publicat joi, concluzia ECA este că deși conturile UE pe 2025 oferă o imagine corectă și fidelă, iar operațiunile subiacente veniturilor au fost lipsite de eroare, tabloul este însă umbrit de nivelul în continuare ridicat al erorii în cheltuielile UE, care a crescut până la 3,8%, de la 3,6% în 2024. În plus, nici cei 45,4 miliarde de euro cheltuiți prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) nu au fost lipsiți de nereguli.

Auditorii îi îndeamnă pe factorii de decizie să se asigure că noul model bugetar discutat pentru următorul buget pe termen lung al UE, pentru perioada 2028-2034, nu va moșteni deficiențele identificate la nivelul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), pentru că noul model ar urma să reproducă în mare măsură modelul MRR. De asemenea, auditorii avertizează că datoria tot mai mare a UE ar putea exercita o presiune crescândă asupra bugetelor viitoare și asupra opțiunilor de politică.

‘Bugetele ambițioase necesită garanții la fel de ambițioase. Dacă UE trece la un nou model bugetar în care finanțarea nu mai este legată de costurile suportate, trebuie să învățăm din experiență și să remediem deficiențele constatate până acum, astfel încât fondurile UE să producă rezultatele scontate pentru cetățeni’, a declarat președintele ECA, Tony Murphy, într-un comunicat.

În ceea ce privește cheltuielile tradiționale din bugetul UE, auditorii au constatat că erorile erau atât semnificative, cât și generalizate. Prin urmare, pentru al șaptelea an consecutiv, ei au emis o opinie contrară cu privire la cheltuielile UE. Cele mai ridicate rate de eroare au fost înregistrate
în cazul fondurilor de coeziune, care sprijină ocuparea forței de muncă, creșterea economică și dezvoltarea regională, precum și în cazul cheltuielilor pentru agricultură și mediu. Rata de eroare pentru fondurile de coeziune a crescut de la 5,7% în 2024 la 6,6% în 2025, cea aferentă agriculturii și mediului a crescut de la 2,6% la 3,9%. Cele mai frecvente probleme au constat în finanțarea unor proiecte sau costuri neeligibile și în nerespectarea normelor privind achizițiile publice.

De asemenea, auditorii avertizează că povara tot mai mare a datoriei UE ar putea apăsa greu asupra bugetelor viitoare. Împrumuturile contractate de UE ar putea ajunge la 1.000 de miliarde de euro până în 2027, în principal ca urmare a NGEU (NextGenerationEU, n.r.), în timp ce numai costurile cu dobânzile, în perioada 2028-2034, aferente sprijinului nerambursabil acordat prin acest mecanism ar putea ajunge la 93 de miliarde de euro. Propunerile Comisiei pentru următorul buget ar permite, de asemenea, contractarea unor noi împrumuturi substanțiale pentru a sprijini Ucraina, planuri naționale ale statelor membre și eventuala activare a mecanismului pentru situații de criză gravă. Prin urmare, auditorii îndeamnă la prudență în ceea ce privește bugetele viitoare: fără un acord privind noi surse de venit, bugetul UE s-ar putea confrunta cu un deficit semnificativ, iar UE ar putea fi nevoită să aleagă între contribuții naționale mai mari și ambiții mai reduse.

Reprezentanții comunității românești din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa cer autorităților de la București să intervină de urgență pe lângă conducerea Ucrainei pentru modificarea proiectului de lege nr. 16119 privind drepturile educaționale ale minorităților naționale, transmite BucPress din Cernăuți.

CE SUSȚINE BUCPRESS:

Într-o scrisoare adresată Președintelui României, Ministerului Afacerilor Externe și mai multor comisii parlamentare, consultată de BucPress Cernăuți, semnatarii avertizează că unele dintre prevederile proiectului pot lăsa deschisă calea pentru reducerea treptată a educației în limba română. A fost elaborat și un tabel comparativ de 14 pagini, cu amendamente concrete privind limba de predare, statutul școlilor românești, liceele, efectivele claselor, examenele și conducerea instituțiilor de învățământ.

Demersul îi are ca destinatari, între alții, pe Președintele României, Nicușor Dan, ministrul Afacerilor Externe, Oana-Silvia Țoiu, precum și președinții comisiilor pentru românii de pretutindeni, politică externă, drepturile omului și minorități din Senat și Camera Deputaților și conducerea Grupului parlamentar de prietenie cu Ucraina.

Scrisoarea vizează proiectul de lege nr. 16119, înregistrat la 1 octombrie 2026 în Rada Supremă a Ucrainei, „Privind modificarea cadrului legislativ referitor la educația în limbile minorităților naționale”.

Demersul comunității intervine într-un moment în care procedura parlamentară avansează rapid. La 6 octombrie, Comisia pentru educație, știință și inovare a Radei Supreme a examinat proiectul și a recomandat în unanimitate Parlamentului ucrainean adoptarea lui în primă lectură și în ansamblu.

Comunitatea românească susține că nu a avut posibilitatea să-și susțină pe deplin observațiile

Semnatarii precizează că proiectul le era cunoscut încă din etapa de elaborare și că forma sa inițială fusese transmisă inclusiv reprezentantului român din Consiliul asociațiilor obștești ale minorităților naționale din Ucraina. Ei susțin însă că, în acea etapă, comunitatea românească nu a avut posibilitatea unei participări efective la îmbunătățirea textului.

„Socotim însă că minoritatea română nu a avut atunci putința de a-și formula și susține în mod deplin observațiile asupra textului, fiindu-i solicitată, în fapt, mai degrabă susținerea formală a proiectului decât participarea efectivă la îmbunătățirea lui”, se arată în scrisoare.

Mai mulți reprezentanți ai comunității au analizat ulterior atât proiectul inițial, cât și varianta înregistrată oficial în Rada Supremă. Concluzia exprimată în scrisoare este că proiectul conține și prevederi considerate utile, dar lasă nerezolvate probleme esențiale pentru păstrarea școlilor și a învățământului în limba română.

Autorii demersului își fundamentează solicitările pe Constituția Ucrainei, pe Tratatul politic de bază dintre România și Ucraina din 1997 și pe Declarația privind Parteneriatul Strategic dintre România și Ucraina din 12 martie 2026. În interpretarea semnatarilor, aceste documente obligă statul ucrainean să ofere garanții reale pentru exercitarea dreptului la educație în limba maternă.

„Pentru noi, aceste prevederi înseamnă că dreptul la educație în limba română nu poate fi redus la existența unor clase sau la studierea limbii române ca materie, ci trebuie să fie asigurat printr-o rețea de școli și instituții în care această educație să poată fi desfășurată în mod deplin”, se arată în document.

Un argument greu de ocolit se află chiar în Tratatul româno-ucrainean din 1997. Articolul 13 alin. (5) spune explicit că persoanele aparținând minorității române au dreptul să fie instruite în limba maternă „într-un număr necesar de școli și instituții de stat pentru învățământ și specializare”, ținând seama de răspândirea geografică a comunității. Așadar, tratatul vorbește despre școli, nu doar despre clase sau grupe. În interpretarea reprezentanților comunității, dacă necesitățile reale ale comunității reclamă menținerea unui număr mai mare de școli cu predare în limba română, aceste instituții nu ar trebui sacrificate prin aplicarea mecanică a unor criterii generale de reorganizare concepute pentru rețeaua școlară majoritară. Altfel spus, o reformă internă nu ar trebui să golească de conținut obligația bilaterală de a asigura acel „număr necesar de școli”.

Este solicitată existența unei rețele de școli românești, nu doar a unor clase

BucPress Cernăuți a analizat documentele transmise de reprezentanții comunității românești, inclusiv tabelul comparativ de 14 pagini cu propunerile de modificare a proiectului de lege. Dincolo de formulările juridice, amendamentele urmăresc câteva obiective majore: garantarea unei rețele de instituții de învățământ cu predare în limba română, stabilirea clară a românei ca limbă principală de predare în aceste instituții, continuarea educației în limba maternă până la nivel liceal și profesional, protejarea claselor cu puțini elevi, introducerea unor excepții pentru liceele minorităților și evitarea transformării treptate a școlilor românești în instituții în care limba română rămâne doar una dintre limbile utilizate.

Una dintre cele mai importante diferențe dintre proiect și propunerile membrilor comunității privește chiar modul în care este definit dreptul la educație în limba minorității.

Tabelul propune revenirea la ideea unei adevărate rețele de instituții educaționale ale minorităților naționale, nu doar la existența unor clase separate. Comunitatea susține că înainte de schimbările legislative din 2017, educația în limba maternă era garantată până la nivel liceal, iar comunitatea solicită revenirea la această abordare și consacrarea în lege a școlilor minorităților naționale ca formă de exercitare a dreptului la educație în limba maternă.

„Alături de limba de stat” – formularea pe care reprezentanții comunității o vor eliminată

O preocupare care apare în mod repetat în tabel este formula potrivit căreia limba minorității este utilizată în procesul educațional „alături de limba de stat”.

Reprezentanții comunității cer eliminarea acestei formulări din mai multe articole ale legislației, argumentând că ea nu stabilește cu suficientă claritate ce discipline se predau în ucraineană și ce discipline se predau în română.

În motivarea amendamentului, comunitatea afirmă că în școlile românești limba română trebuie să rămână „limba principală de predare” și cere ca aceeași disciplină să nu fie predată în paralel, în aceeași clasă, atât în limba română, cât și în ucraineană.

Tabelul conține chiar o completare explicită a legii: dacă o limbă a unei minorități naționale, care este și limbă oficială a Uniunii Europene, este limba principală de predare, aceeași disciplină nu ar trebui predată simultan și în limba de stat. Autorii explică amendamentul prin necesitatea de a evita ceea ce numesc „pericolul de bilingvism” instituționalizat.

Într-o altă motivare, semnatarii susțin că experiența școlilor românești arată că modelul bilingv a dus deja la reducerea educației în limba română și amintesc de un experiment de predare bilingvă introdus în 2020, contestat în instanță de părinți și profesori.

Educație în română până la terminarea liceului și în învățământul profesional

O altă solicitare centrală este extinderea garanției legale pentru educația în limba maternă dincolo de ciclul primar.

Comunitatea solicită ca dreptul la educație în limba română să fie garantat „până la finalizarea liceului și inclusiv în învățământul vocațional și profesional”. Argumentul invocat este că drepturile existente anterior modificărilor legislative din 2017 nu ar trebui restrânse prin noua legislație.

Aceeași solicitare apare și în scrisoarea adresată autorităților române: copiii români trebuie să beneficieze de educație în limba maternă „până la sfârșitul învățământului liceal și profesional”.

Practic, revendicarea depășește problema câtorva ore în limba română și privește continuitatea traseului educațional: copilul care începe școala într-o clasă cu predare în română să nu fie obligat, la trecerea spre nivelurile superioare, să abandoneze educația în limba maternă din cauza lipsei unei instituții sau a unor clase corespunzătoare în localitate.

Comunitatea contestă mecanismul celor două treimi dintre părinți

Unul dintre cele mai sensibile puncte ale proiectului analizat de comunitate permite extinderea listei disciplinelor predate în limba ucraineană într-o clasă a minorității dacă există o solicitare scrisă din partea părinților a cel puțin două treimi dintre elevi.

Reprezentanții comunității cer eliminarea completă a acestui mecanism. Ei susțin că un asemenea prag nu reprezintă în practică o garanție suficientă, deoarece semnăturile părinților pot fi obținute sub presiunea conducerii școlii sau a autorităților locale.

În tabel este invocat cazul Cartal/Orlivka, unde, potrivit autorilor documentului, părinții ar fi fost obligați de conducerea școlii și reprezentanți ai autorității locale să își rescrie cererile de mai multe ori. Tot acolo, semnatarii afirmă că o „decizie a instituției de învățământ” ajunge, în practică, să fie decizia directorului, influențată de structurile ierarhic superioare.

Din acest motiv, în scrisoarea transmisă Bucureștiului, reprezentanții comunității cer renunțarea la mecanismul celor două treimi, avertizând că el „poate pune școlile minoritare în situația de a-și pierde treptat caracterul românesc”.

Clase românești și cu mai puțin de cinci elevi

Problema demografică este abordată separat. Legislația generală stabilește un efectiv minim de cinci elevi pentru constituirea unei clase în instituțiile publice sau comunale. Comunitatea cere ca această limită să nu se aplice claselor cu predare în limba unei minorități naționale.

În amendamentul propus se precizează că aceste clase ar trebui să poată fi înființate și menținute chiar și cu mai puțin de cinci elevi atunci când acest lucru este necesar pentru exercitarea efectivă a dreptului la educație în limba minorității.

Este un lucru important pentru sate și comunități mici, unde scăderea demografică poate face imposibilă atingerea pragului general. În scrisoare se solicită ca dificultățile demografice să nu fie folosite drept argument pentru închiderea succesivă a școlilor, ci să existe inclusiv măsuri de revitalizare a educației în limba română în localitățile unde aceasta este în declin.

Statutul de „școală a minorității”: comunitatea cere ca acesta să poată fi obținut de la prima clasă în limba română

O altă modificare importantă privește statutul juridic al instituției. În forma analizată, proiectul introduce statutul de instituție de învățământ secundar general a minorității naționale și leagă acest statut, între altele, de proporția elevilor care primesc educație în limba minorității.

Comunitatea propune o soluție mult mai largă: statutul să fie dobândit automat din momentul în care într-o școală este înființată o clasă cu predare în limba minorității.

„Propunem ca dobândirea statutului de școală a minorității naționale din Ucraina să se dobândească automat, din momentul în care în școala respectivă se înființează o clasă cu predare în limba minorității”, se arată în tabel.

Semnatarii leagă această modificare de protejarea rețelei tradiționale de școli, astfel încât pierderea temporară a unei majorități numerice într-o instituție să nu ducă automat la pierderea caracterului și statutului său de școală românească.

Limba română „să nu se oprească la ușa clasei”

Una dintre cele mai concrete propuneri privește conducerea instituțiilor. Proiectul conține prevederi referitoare la cunoașterea limbii minorității de către conducerea școlii, însă comunitatea solicită ca obligația să îi privească nu doar pe director sau directorul adjunct, ci pe membrii administrației instituției.

Motivarea formulată în tabel este sugestivă: administrația școlii pune efectiv în aplicare drepturile elevilor, părinților și profesorilor, iar necunoașterea limbii minorității poate face ca exercitarea acestor drepturi „să rămână numai la nivelul clasei”.

„Pentru ca dreptul la educație în limba română să fie efectiv, el trebuie să poată fi exercitat și în relația cu întreaga administrație a școlii”, argumentează autorii documentului.

Aceeași idee este sintetizată în scrisoarea către autoritățile române prin formula potrivit căreia dreptul la educație în română „să nu se oprească la ușa clasei”.

Proiectul analizat conține și posibilitatea dublării în limba minorității a unor inscripții, documente educaționale și acte ale claselor, precum și includerea în programa instituției a unor elemente de istorie, cultură, tradiții și identitate națională.

Examenele: nu doar subiectele în română, ci și răspunsurile

Tabelul propune și o modificare importantă în ceea ce privește evaluarea externă. Comunitatea consideră insuficientă simpla traducere a subiectelor de examen în limba minorității dacă elevului i se cere să formuleze răspunsurile în ucraineană.

Propunerea este ca absolvenții care au urmat învățământul secundar în limba română să poată susține evaluarea externă în aceeași limbă în care au studiat, inclusiv prin formularea răspunsurilor în română, cu excepția probelor din domeniul lingvistic și literar.

„Nu este suficient ca subiectele să fie traduse în limba română, dacă răspunsurile trebuie formulate în limba ucraineană”, se precizează în tabel.

Aceeași solicitare este reluată în secțiunea referitoare la evaluarea externă din Legea privind învățământul secundar general complet.

Excepții pentru liceele românești de la criteriile generale

Un capitol aparte privește reforma liceelor. Comunitatea cere ca formarea viitoarei rețele de școli să țină cont de necesitatea protejării instituțiilor în care se oferă educație în limbile minorităților naționale.

Textul propus pentru lege introduce chiar principiul potrivit căruia rețeaua trebuie organizată în funcție de necesitatea protejării rețelei existente și a exercitării dreptului la educație în limba minorității.

Mai mult, comunitatea solicită derogări de la criteriile generale aplicabile liceelor academice atunci când aplicarea acestora ar duce la încetarea sau reducerea substanțială a accesului la educația în limba minorității.

În asemenea situații, amendamentul propus ar permite excepții inclusiv de la cerințele referitoare la numărul de elevi, numărul claselor și numărul profilurilor de studiu.

„În localitățile noastre numărul copiilor este mai mic, iar aplicarea acelorași cerințe ca pentru celelalte școli poate duce la desființarea școlilor în care copiii noștri învață în limba maternă”, susțin semnatarii.

Aceasta este una dintre cele mai importante propuneri din întregul document în contextul reorganizării rețelei liceale din Ucraina: comunitatea cere ca criteriile administrative și demografice generale să nu prevaleze automat asupra necesității de a menține accesul la educație în limba română.

Semnatarii cer Bucureștiului șase tipuri de intervenții

Scrisoarea nu se limitează la prezentarea unor observații juridice. Reprezentanții comunității solicită autorităților române să transforme propunerile într-o poziție oficială a României și să o susțină direct în dialogul cu Ucraina.

În primul rând, este cerut „de urgență un demers politic” pe lângă partea ucraineană, inclusiv la nivel prezidențial și guvernamental, precum și pe lângă conducerea Radei Supreme și comisiile parlamentare competente, astfel încât proiectul să nu avanseze în forma actuală înaintea clarificării preocupărilor formulate de comunitate.

În al doilea rând, semnatarii cer o poziție românească oficială și consolidată, transmisă autorităților ucrainene și Radei Supreme, care să includă amendamentele propuse de comunitate.

Parlamentarilor români li se solicită să ia legătura direct cu omologii din Rada Supremă, în special cu membrii comisiilor de specialitate, și să susțină transformarea propunerilor comunității în amendamente la proiect.

Autorii mai solicită utilizarea relațiilor parlamentare bilaterale și a canalelor politice existente, precum și aducerea subiectului în atenția partenerilor și instituțiilor europene, inclusiv în contextul evaluării angajamentelor Ucrainei privind drepturile minorităților naționale.

În plus, scrisoarea cere sesizarea Avocatului Poporului din România și reluarea dialogului instituțional cu Ombudsmanul ucrainean asupra dreptului copiilor români la educație în limba maternă.

„Momentul de față este unul hotărâtor”

Semnatarii insistă că înregistrarea proiectului în Rada Supremă nu înseamnă că textul nu mai poate fi schimbat.

„Considerăm că momentul de față este unul hotărâtor. Faptul că proiectul a fost depus în Rada Supremă nu înseamnă că toate soluțiile sale sunt închise și nici că România nu mai poate face nimic”, se arată în scrisoare.

În opinia lor, tocmai această etapă necesită „o poziție românească limpede, susținută și consecventă”, astfel încât observațiile comunității să ajungă la parlamentarii care vor dezbate legea.

Demersul este semnat de Aurica Bojescu, secretar executiv al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina” și reprezentant al minorității române în Consiliul asociațiilor obștești ale minorităților naționale din Ucraina; Ion Botoș, președintele Uniunii regionale „Dacia” a românilor din Transcarpatia; Eugen Patraș, vicepreședintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți; și Anatol Popescu, președintele Asociației Național-Culturale „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa.

Prin componența semnatarilor, demersul reunește reprezentanți ai comunităților românești din cele trei regiuni ale Ucrainei în care funcționează principalele comunități istorice românești: Cernăuți, Transcarpatia și Odesa.

Scrisoarea se încheie cu solicitarea ca tabelul comparativ să fie privit drept o propunere formulată de persoane „care cunosc nemijlocit starea școlilor românești și care vor trebui să trăiască, în anii ce vin, cu urmările legii care se va adopta”.

Televiziunea Euronews Albania a acordat azi un spațiu important unei dezbateridespre cazul fostului șef operativ al SRI, Florian Coldea, pe care îl ating schijele scandalului amorsat de arestarea recentă a fostei șefe a SRI-ului albanez, Vlora Hyseni, apropiată colaboratoare a sa în serviciul guvernului de la Tirana. În cadrul emisiunii, s-a evocat ca posibilă punerea sub anchetă penală a lui Coldea de către DNA-ul albanez, în funcție de evoluția scandalului Hyseni, transmite Inpolitics.

Afirmațiile au fost făcute în studioul Euronews Albania de către Makis Hoxha, expert în probleme de imigrație și securitate, stabilit de peste un deceniu în România și principala sursă de informații despre țara noastră în presa albaneză. Tema emisiunii a fost povestea Vlora Hyseni și a legăturilor ei suspecte cu Florian Coldea, ambii activînd în trecut drept consultanți ai premierului Edi Rama și împărțind chiar același birou. În dezbatere, Hoxha a amintit că procesul din România al lui Florian Coldea va începe săptămîna viitoare și a vorbit explicit despre posibilitatea ca acesta să fie anchetat penal și pentru fapte comise în Albania,

Întrebat de moderatorul albanez dacă e real ce relatează presa albaneză, anume că ar putea exista anchete împotriva sa în Albania, din partea SPAK (DNA-ul albanez n.n.), Hoxha a răspuns:

”El are o anchetă penală, este suspectat de Parchetul Român, adică de SPAK-ul românesc, să spunem așa, și urmează să înceapă judecata. De altfel, săptămîna viitoare, undeva pe 13, are loc începerea judecății, începe procesul în fond, însă nu se menționează fapte de corupție în Albania sau legături cu traficul de droguri. El este suspectat pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de influență și exercitarea unei profesii fără drept, precum și de spălare de bani. Adică ofereau în mod ilegal servicii și consultanță juridică. Conform legii române, nu poți oferi consultanță juridică dacă nu ești avocat.

Acestea sunt toate articolele care apar în presă, însă trebuie avut în vedere faptul că acesta a fost o persoană-cheie în politica românească și, de asemenea, în viața socială, deoarece, fiind numărul doi al serviciului secret, a avut pe masa lui destinele multor oameni; a supărat mulți oameni puternici, iar în presa din România este faimos termenul „binomul SRI-DNA”. Acestea sunt abrevieri pentru SPAK și serviciul secret, adică binomul dintre serviciul secret și SPAK, unde șefa parchetului și Coldea au colaborat puternic pentru a trimite după gratii și pentru a formula acuzații împotriva unor oameni de afaceri foarte puternici și a unor politicieni foarte puternici(…)

Mass-media de acolo nu a insistat prea mult asupra legăturilor lui cu Vlora Hyseni, deoarece au fost pur și simplu relații instituționale, adică au fost simpli colegi. Se spune că el ar fi contribuit chiar și la pregătirea dnei Hyseni, deoarece are o experiență extraordinară, este un expert desăvîrșit în comparație cu dna Hyseni”.

Întrebat dacă generalul Coldea ar putea primi mandat de arestare din partea SPAK-ului albanez, Hoxha a răspuns afirmativ:

” Cînd se sparg oalele sparte, nu se știe cine pică în plasă. Prin urmare, și Ergys Gasi și Vlora Hyseni au căzut în plasă nu prin investigațiile procuraturii – așa cum s-a declarat și în Consiliul de Securitate Națională convocat de guvern –, ci pur și simplu au rămas prinși în plasa păianjenului. Adică, atunci cînd s-au deschis culisele, s-a văzut totul, și nu ar fi o surpriză pentru mine ca mîine sau poimîine să continue dezvăluirile, iar dl Coldea să devină inculpat sau suspect pentru o faptă penală în Albania. Și în Albania, da, cu siguranță. Cu siguranță, pentru că în România el este urmărit penal. Are procesul pe fond care începe pe 13 octombrie.

El a plecat din funcție în ianuarie 2017 și apoi, ca orice lider de rang înalt în funcții publice – chiar și politicieni celebri din Europa și din America, dacă vreți –, după ce își încheie mandatul sau atribuțiile publice, își dau demisia sau sunt demişi. În cazul domnului Coldea, acesta și-a dat demisia în urma unei serii de acuzații aduse în sfera publică. Dar acest lucru nu îl împiedică să ofere servicii de consultanță unor guverne străine sau unor companii private. În acest caz, a oferit servicii guvernului albanez.

Guvernul albanez – care, de altfel, într-o scrisoare publicată de mass-media din Albania, la solicitarea doamnei Vokshi, listează trei consilieri externi ai dlui Rama, unde figurează și numele dlui Coldea, dar nu se spune nimic despre remunerația lui, se vehiculează că ar fi o sumă mare. Însă publicul albanez trebuie să înțeleagă că atunci cînd un expert vine și lucrează pentru un guvern sau pentru un organism privat, nu lucrează în numele duhului sfînt; suntem în capitalism, fiecare trebuie să își asigure existența și fiecare își primește plata cuvenită. Prin urmare, revin la acest aspect care merită menționat: acest binom dintre serviciul secret și SPAK-ul românesc, adică DNA, a exercitat o influență puternică asupra multor persoane, iar mulți dintre cei care au fost anchetați penal au fost chiar proprietari de televiziuni, care acum găsesc momentul să se răzbune pe dl Coldea”.

Moderatorul insistă cu întrebarea dacă Florian Coldea ar putea ajunge sub anchetă în Albania.

Răspuns: ”Nu m-ar surprinde deloc. Nicidecum, absolut deloc, deoarece SPAK în Albania face o treabă cu adevărat fenomenală și merită menționat că este o treabă cu adevărat fenomenală, pentru că noi, ca albanezi, am fost neobișnuiți cu… Adică, în democrație avem trei picioare principale: puterea judecătorească, legislativă și executivă. În Albania, executivul și legislativul, adică guvernul și parlamentul, am fost obișnuiți ca ele să fie mereu pe același picior, controlate de o singură mînă; la fel și justiția, totul a fost concentrat într-o singură mînă și nu este de mirare că nu am avut nicio urmărire penală înainte ca SPAK să înceapă să funcționeze, deoarece atribuția organică a SPAK este corupția la nivel înalt. Așadar, SPAK își face pur și simplu datoria”.

”În ce mod ar fi privită reacția, dacă luăm a priori ipoteza că dl Coldea ar fi investigat în această speță? Ce reacție s-ar produce în România?” a mai întrebat moderatorul.

Răspuns: ”Cu siguranță, acest lucru ar provoca o explozie imensă în presă, deoarece, așa cum v-am spus, el și-a făcut mulți inamici în România, inclusiv mulți oameni care au fost proprietari de media sau oameni de afaceri foarte puternici. De altfel, și aici, la SPAK, la DNA, cînd politicienii mergeau să dea declarații, zîmbeau și spuneau, așa cum a remarcat cineva, că aceștia le sunt colegi. Apoi lucrurile se schimbă, dar tot ceea ce se întîmplă se întîmplă întotdeauna cu un motiv. Adică, atunci cînd există o faptă penală și aceasta este descoperită, cel în cauză va fi tras la răspundere”.

Hoxha a mai spus că, din informațiile lui, Coldea nu e fugit din România: ”S-a vehiculat și în Albania că el s-ar fi întors ca și consilier al prim-ministrului Rama, dar eu nu văd nimic greșit în asta, deoarece în perioada în care a fost consilier al dlui Rama, din octombrie 2017 pînă în mai 2024 – adică pînă în 2024, cînd i-a izbucnit scandalul în România și a avut loc o retragere a sa din rolul de consilier –, acestea sunt telenovele mediatice care încearcă să adune cît mai multe clickuri. Însă, dacă va fi tras la răspundere penală, cred că prin însăși natura profesiei pe care a avut-o, el se va confrunta cu toate acuzațiile”.

În final, moderatorul a întrebat dacă influența lui Coldea a fost puternică asupra Vlorei Hyseni.
Răspuns: ”Nu pot spune că a fost o influență covîrșitoare, dar cu siguranță a avut o experiență foarte lungă în serviciul secret românesc și a fost implicat, în special în relația cu SPAK-ul din România, cu DNA-ul. Sper ca Hyseni să nu fi învățat de la Coldea metode de evitare a ”radarului” și alte asemenea lucruri, ca să fac o glumă acum” a conchis Hoxha. (Traducere și adaptare B.T.I.)

Prim-vicepreședintele PSD Corneliu Ștefan susține că România nu are nevoie de o dezincriminare a deținerii de droguri pentru consum propriu și de sancțiuni simbolice, ci, dimpotrivă, de o legislație severă și de instituții capabile să o aplice.

‘Spune ‘nu’ drogurilor! Drogurile distrug copii, destramă familii și pun în pericol viitorul unei întregi generații. În timp ce vedem tragedii provocate de consumul de droguri, este total de neacceptat ca în Parlament să fie promovate inițiative care merg în direcția dezincriminării deținerii de droguri pentru consum propriu. Sunt categoric împotriva oricărei tentative de relaxare a legislației privind consumul de droguri’, spune, miercuri, pe Facebook, Corneliu Ștefan.

Conform acestuia, statul trebuie să trateze acest fenomen cu maximă responsabilitate. Liderul social democrat afirmă că trebuie intensificată lupta împotriva traficanților și a rețelelor de distribuție, iar prevenția, tratamentul dependenței și protejarea tinerilor trebuie să fie priorități reale, cu rezultate concrete.

‘Consider că direcția corectă este să acționăm mai ferm împotriva traficului și distribuției, nu să transmitem mesajul că societatea devine mai tolerantă în fața drogurilor. Parlamentarii care susțin asemenea modificări trebuie să explice clar ce efecte vor avea și ce garanții există că nu vor încuraja consumul și traficul de droguri. Cu drogurile nu negociem. Nu le tolerăm. Nu facem experimente pe viitorul copiilor noștri’, mai spune liderul PSD Dâmbovița, Corneliu Ștefan.

Senatoarea Victoria Stoiciu (aleasă pe listele PSD și în prezent neafiliată) a depus un proiect de lege care scoate din sfera penală deținerea de droguri pentru consum propriu și o transformă în contravenție, sancționată cu amendă. Inițiativa este susținută de senatorii Cristian Ghinea (USR) și Daniel Fenechiu (PNL). Dacă proiectul va fi adoptat, deținerea de droguri pentru consum propriu nu va mai fi pedepsită cu închisoarea, ca în prezent, ci cu amendă contravențională cuprinsă între 1.000 și 3.000 de lei. Traficul rămâne infracțiune, cu exact aceleași pedepse, iar toate drogurile rămân ilegale.

Preţul mediu al ofertelor de energie electrică pentru populaţie ar putea ajunge la aproximativ 1,67 lei/kWh, în cazul ofertelor noi pe 12 luni emise în toamna acestui an, în creştere cu 22% faţă de o ofertă comparabilă din toamna anului trecut, estimează Asociaţia Energia Inteligentă (AEI).

Asociaţia a realizat o reevaluare a estimărilor realizate în august 2026 ca urmare a prelungirii situaţiei de alertă pe piaţa de energie electrică mult peste estimările iniţiale şi datorită previziunii preţului gazelor şi a cursului valutar, estimand o creştere de aproximativ 0,25–0,50 lei/kWh cu TVA faţă de o ofertă comparabilă din toamna lui 2025. Reperul central este Ă0,37lei/kWh.

Astfel, o ofertă suplimentară cu 0,37 lei/kWh faţă de un preţ mediu de 1,30 lei/kWh existent, ar face ca preţul mediu al ofertelor viitoare să ajungă la aproximativ 1,67 lei/kWh, adică +22%.

Noul lider separatist al provinciei Quebec a anunțat marți că nu va jura credință regelui Charles al III-lea, șeful statului Canada, în cursul învestirii sale și că va încerca să o împiedice pe reprezentanta coroanei britanice să asiste la ceremonie, relatează AFP.

‘Evident, nu am de gând să depun jurământ în fața regelui și să mint ca prim gest în Adunarea Națională’, a declarat Paul Saint-Pierre-Plamondon, numit ‘PSPP’, în cadrul unei conferințe de presă în orașul Quebec.

‘Este ceva anormal ca un rege străin să vină să ne spună ce să facem’, a adăugat liderul Parti Quebecois (PQ).

Partizan al ‘abolirii monarhiei’ în Quebec – adică, în fapt, al eliminării rolului reprezentantei coroanei britanice în provincie -,’PSPP’ a indicat că a ‘solicitat un aviz juridic’ pentru ca ‘locotenent-guvernatoarea’, care îl reprezintă pe Charles al III-lea în Quebec, ‘să nu participe la ceremonie’.

Rolul acestei reprezentante a coroanei britanice, care printre altele promulgă legile provinciei, este, totuși, înscris în Constituția canadiană.

Viitorul premier al Quebecului dorește ca bugetul alocat acestei funcții să fie redirecționat către reducerea numărului de persoane fără adăpost, decretată drept o cauză majoră a începutului mandatului său.

După ultimele alegeri provinciale din 2022, deputații PQ, printre care și Paul Saint-Pierre-Plamondon, au refuzat să jure credință lui Charles al III-lea și, din acest motiv, li s-a interzis chiar, pentru scurt timp, să își ocupe mandatele în Adunarea Națională.

O lege adoptată de atunci încoace nu îi mai obligă pe aleșii din Quebec să jure credință regelui. O cale de atac care urmărește invalidarea acesteia a fost depusă în fața Curții Superioare din Quebec în luna august.

Canada este membră a Commonwealthului, iar șeful statului său este Charles al III-lea.

Noul director general interimar al Societății Române de Televiziune, Sorina Matei, a publicat marți, 6 octombrie, pe pagina personală de Facebook, un fragment surprins în emisiunea „Poarta Pangrati”, realizată de Marina Almășan pe postul TVR2, în care Tudor Bota – fiul celebrei crainice a anilor ’70-’80, Cristiana Bota – angajat al Televiziunii Române în prezent, apare la volanul unui Porsche Taycan, bolid care valorează peste 200.000 de euro. „Unii oameni nu înțeleg că too much is too much” (n.r. – „ce e mult strică”) este unul dintre mesajele care însoțesc postarea publicată de Sorina Matei, la mai puțin de o lună de când a preluat frâiele TVR, scrie Gândul.

Numai că povestea nu stă deloc așa.

Marina Almășan, realizatoarea emisiunii in cauză, a postat pe Facebook explicații lămuritoare:

Nu aș avea somn, dacă nu aș face această postare. Nu urmaresc nimic special de la ea. Nici sa declanșez un război, nici să sting vreunul. Pentru că el, daca există, este unul fals.

Nu-mi doresc decât să-mi cer scuze față de un om tare fain, un tânăr de ispravă, care se întâmplă să fie fiul unuia dintre simbolurile Televiziunii Române. Și, in acest an aniversar al TVR, chiar sunt foarte sensibilă la simboluri.

Imaginea pe care am ales-o pt această postare este desprinsă dintr-un video care astâzi a făcut vârtej pe rețelele de socializare; de acolo a sărit în presa scrisă si pe ecranele televiziunilor. Scandalul vinde, iar subiectul, neanalizat bine, ar putea, da, fi unul de scandal.

Astăzi, acest video, desprins la rândul sau din emisiunea mea de luni, nu a creat numai vâlvă în online și in media, ci mai ales a rănit pe nedrept un om…

Mi-am dorit mult ca, la ceas aniversar și pe spațiul ce mi-a fost încredințat, să omagiez marile nume ale Televiziunii Române, marile vedete care aici au prins viață, marile simboluri ale primei televiziuni din viata romanilor. Cristiana Bota – una din crainicele de aur ale TVR – face parte indubitabil din această categorie. Luni a fost rândul Cristianei să primeasca trofeul și diploma aniversare, oferite de noi zilnic, prin generozitatea unui om de afaceri inimos, care mă prețuiește și mi-a înțeles limitele….

Cristiana Bota tocmai suferise o operatie la picior, însă nereușind să înfrunte rugămințile fierbinți ale echipei mele, cu mine-n frunte, a acceptat, pana la urmă invitatia, rugându-ne însă să-i menajăm piciorul…

…’Acu’…stiți si voi, noi în stradă scaune n-avem, dar i-am promis pretioasei invitate că nu o vom face să aștepte, că nu o vom ține mult în picioare, și că, dat fiind că transmitem chiar din fața Porții Pangrati, ar fi bine dacă ar putea-o aduce cu mașina , chiar înainte de momentul intrarii in program, fiul său si colegul nostru .

Tudor e un tânăr deosebit, un bun profesionist, un om cu bun simț și de calitate. Nici nu putea fi altfel, cu o asemenea mamă…Eram, prin urmare, siguri că Tudor, cunoscând rigorile transmisiei live, o va aduce pe mama la timp și unde trebuie. Chiar in timpul transmisiei directe. Ceea ce s-a si întâmplat.

Mi-ar fi placut ca și fiul sa-si însoteasca mama in emisiune. M-a refuzat politicos ( oamenii “din spatele camerelor” sunt mai rușinoși și discreti decât v-ati putea imagina), atunci am cazut de acord ca mama va coborî, iar Tudor va pleca, motivând ca are de lucru in TVR. Ceea ce s-a și întâmplat.

Astăzi, intr-o postare făcută pe pagina doamnei Sorina Matei, secvența cu pricina a fost analizată intr-un mod care i-a șocat pe toți angajatii TVR, iar pe Tudor l-a prăbușit, pur și simplu.

Sorina Matei este un foarte bun și incisiv jurnalist de investigatii, am remarcat-o demult și sunt convinsă că postarea cu pricina a facut-o pe repede-nainte, în vria problemelor cu care se confruntă, ca director general interimar al unei institutii cu nenumărate dureri. Că nu a avut timp să se documenteze sau că “sursele” nu au fost trei, cum scrie la carte, ci ceva mai puține. Poate ca o a treia sursa i-ar fi povestit puțin despre Tudor Bota și despre faptul ca mașina, – devenită , iată , simbol al al “opulenței angajaților TVR” – de fapt nici măcar nu era a lui, ci una de-mprumut. Cine știe, poate că aflând că-și aduce mama ce va fi aniversată la TVR, Tudor a dorit ca aceasta să descindă dintr-o mașină elegantă, ca o adevărată divă, ce a și fost, în timpurile de aur ale Televiziunii Române. ( eu cred ca si Victor al meu ar fi facut la fel, pentru mine..)

Astăzi am vorbit cu Tudor. Era derutat, debusolat, devenise, din omul discret pe care-l stim cu totii, un personaj arătat cu degetul. M-a intrebat dacă pot sa-l ajut sa ajunga la doamna Sorina Matei. Am ridicat din umeri. In schimb mi-am cerut iertare pentru că, fără să vreau, i-am provocat această nedorită furtună în viata lui…

Și vreau sa-mi mai cer iertare față de cineva : față de toti colegii mei, care , indirect, au devenit “suspectii bogați ai unei institutii sărace”. Față de cei cu salarii modeste și care fac emisiuni cu bugete de zero lei. Față de cei care se străduiesc să găsească soluții tehnice, intr-o institutie in care nimic nu mai functioneaza. Față de cei care stau cu mâna întinsă pe la companiile comerciale, cerând ajutor pentru a-și ține în viață emisiunile. Față de cei care aduc de acasă recuzită și aparatură, pentru ca productiile lor să trăiască. Față de cei care au rămas fideli institutiei, in conditiile in care colegi de-ai lor i-au întors demult spatele. Față de cei care privesc cum “schimbările” nu fac decât să le prăbușească și mai mult institutia.

Da, sunt destule bube și la noi, ca peste tot. Iar un jurnalist de investigatie, mai ales ajuns intr-o pozitie care-i dă și putere, ar putea să rezolve multe din ele. Dar nu asa, lovind la întâmplare un angajat, doar pentru că, repet, cineva a dezinformat. Cu sau fără premeditare.

Probabil multi se vor aștepta să mi se întâmple ceva, dupa aceasta postare. Cam cum se întâmplă, in Romania de azi. In vremurile noastre, da, ne putem aștepta la orice. Să mi se ia banii de emisiune? – exclus, pentru că fac emisiunea cu zero lei. Plătesc invitatii cu cârnati de la CrisTim și cozonaci de la Boromir și-mi țin aproape tinerii colaboratori (care viseaza in zadar sa lucreze și ei, căndva, in TVR) cu ajutorul unor romani generoși din diaspora, care au acceptat sa-i plateasca ei, in locul TVR. Să fiu evacuată din platourile de filmare? Nici asta nu se va putea : sunt deja in stradă. Să mi se ia echipa de redactori? – complicat, caci nu prea au pe cine sa-mi ia : cu chiu cu vai, am încropit-o, din doi oameni și jumatate, cu greu alocati dintr-un efectiv redactional si așa insuficient. …A! Se poate scoate emisiunea de pe post! Da, asta se poate! Se va spune că nu are audienta , desi, in conditiile unei promovări precare, are o audiență chiar neașteptat de bună. Sau…se vor găsi alte motive. Sunt pregătită pentru orice.

….M-as bucura ca doamna Sorina Matei să realizeze că, lovind in Tudor și aruncând o lumină atât de nefavorabilă asupra lucratorilor TVR, a lovit intr-o multime de colegi de-ai mei, pentru care TVR chiar reprezintă “acasă” si care, in conditii greu de imaginat, isi onoreaza profesia cu seriozitate , dăruire si profesionalism.

Deci, in concluzie, Tudor Bota, iartă-mă!

Fostul ofițer CIA de rang înalt, David Rush, a pledat vinovat de abuz în serviciu și utilizare a fondurilor guvernamentale pentru îmbogățire personală prin achiziționarea de lingouri de aur și proprietăți de lux în valoare de peste 40 de milioane de dolari în Florida, potrivit presei americane.

Conform documentelor instanței, Rush a fabricat un program guvernamental „strict secret” pentru a justifica achiziționarea de proprietăți imobiliare de lux în sudul Floridei, pe care intenționa să le revindă în scop personal. De asemenea, a pus la cale o „operațiune guvernamentală sensibilă” fictivă pentru a obține lingouri de aur.

Potrivit Departamentului de Justiție, activitățile frauduloase ale lui Rush au costat guvernul federal aproximativ 194 de milioane de dolari.

În cadrul audierii de marți, procurorii au declarat că un fost angajat CIA a transmis informații secrete despre apărare unui oficial guvernamental străin.

Rush a recunoscut, de asemenea, că a dezvăluit „anumite informații despre un informator secret al guvernului SUA”.

„Dezvăluirea unor astfel de informații ar putea pune în pericol siguranța și viața sursei informațiilor, precum și a personalului guvernamental american care lucrează cu sursa respectivă și ar putea priva guvernul american de capacitatea de a recruta informatori care se bazează pe garanțiile de secret absolut ale guvernului american”, potrivit unui document care însoțește pledoaria de vinovăție a lui Rush.

Nu sunt specificate informațiile despre ce guvern străin este menționat.

Procurorii îl acuză, de asemenea, pe Rush că i-a mințit pe colegi și pe contractorii guvernamentali cu privire la pregătirea sa militară și academică.

Rush riscă până la 20 de ani de închisoare și urmează să fie condamnat pe 28 ianuarie la Alexandria, Virginia.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că îl va suna în curând pe președintele rus Vladimir Putin.

„Am programat un apel în curând. Suntem în negocieri foarte active în acest moment. Probabil vom putea raporta rezultatele pe 7 octombrie”, a spus el, răspunzând la întrebările reporterilor.

În seara zilei de 6 octombrie, în timpul unui discurs în Maryland, Trump a declarat că conflictul dintre Ucraina și Rusia se îndreaptă spre sfârșit. „Credeți sau nu, nu pare așa, dar de fapt se apropie de sfârșit”, a spus el.