Blog

  • Trump: Ucraina are nevoie de un alt președinte

    Ucrainenii trebuie să aleagă un nou președinte care să poată pune capăt conflictului cu Rusia, a declarat sâmbătă președintele american Donald Trump.

    „Cred că este timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte”, a declarat el reporterilor la Washington.

    Trump a explicat că, în opinia sa, „Ucraina are nevoie de un nou lider care să poată face o înțelegere”.

    „Din anumite motive, Zelenski nu face niciodată înțelegeri”, a adăugat președintele SUA, vorbind despre înțelegerea cu Rusia.

    Trump a adăugat că Volodimir Zelenski a avut multe șanse de a rezolva conflictul cu Rusia, dar nu a profitat.

    „Zelenski a avut multe oportunități de a pune capăt acestui război. Dar a ales să nu o facă”, a declarat el reporterilor la Washington.

  • Analist rus despre ce câștigă Rusia din afacerea motorinei cu Trump

    Analistul rus Serghei Markov a analizat pe canalul său de telegram ”Logica lui Markov” acordul ruso-american pentru motorină.

    1. Sancțiunile pe motorina rusească au fost ridicate imediat și până pe 7 aprilie.

    2. Scopul lui Trump: reducerea prețurilor la motorină în SUA, deoarece acest lucru influențează, în general, prețurile din SUA, dar și alegerile din noiembrie.

    3. Cu alte cuvinte, Trump are nevoie personal ca prețurile la motorină să scadă în SUA și, prin urmare, aliații lui să nu piardă alegerile pentru Congres. Deci Trump, procedează așa pentru sine.

    4. Înainte s-a discutat ca o astfel de ridicare a sancțiunilor să fie împreună cu un armistițiu energetic. Dar după cum se vede, nu va fi vreun armistițiu energetic. Rusia va continua să atace Kievul și junta lui Zelenski de acolo.

    5. După cum a spus Trump, volumul de motorină care va ieși din Rusia cu destinația SUA va fi: 0,3 milioane de tone imediat în octombrie, 0,5 milioane de tone în noiembrie, după care alte 5 milioane de tone pe durata iernii și la începutul primăverii.

    6. Pentru a înțelege aceste cifre:

    a) Fără ridicarea sancțiunilor, exporturile de motorină ale Rusiei au fost, în 2025, de 43 de milioane de tone.

    b) În septembrie, exporturile în țările Asiei Centrale au fost de 0,35 milioane de tone.

    c) Altfel spus, concesiile făcute Rusiei de Trump nu sunt principiale pentru economia rusă.

    7. Iar acum, când Zelenski va lovi rafinăriile de petrol din Rusia, va lovi direct în Trump.

    a) Se va decide să atace?

    b) Dacă Zelenski va decide să atace, cum va răspunde Trump?

    Iar asta este ceva mult mai serios.

    8. Trump a înțeles că nu va reuși să ajungă la un acord privind un armistițiu energetic și a rezolvat doar propria problemă: reducerea prețurilor la motorină în SUA.

    9. Vor fi ridicate temporar și sancțiunile împotriva băncilor rusești? Deoarece pentru motorină, Rusia trebuie să primească bani.

    10. Este de la sine înțeles că UE, partidul Războiului și junta lui Zelenski se vor opune. Acum, șocul lor este, firește, mare. Dar cum vor reacționa la modul concret?

    11. Vă reamintesc că, puțin mai devreme, Trump a convins UE să scoată pe piață petrol și motorină din rezervele ei strategice (eu cred, totuși, că UE îl păcălește pe Trump)

    12. Afacerea cu motorină este strict în stilul lui Trump.

    13. Rusia este interesată să-l ajute pe Trump să păstreze controlul asupra Congresului, măcar asupra Senatului.

    14. De aceea, Afacerea cu Motorină este de două ori avantajoasă pentru Rusia.

  • Al treilea atac cu cuțitul într-o școală din Polonia în ultimele patru zile

    Trei persoane au fost rănite astăzi într-un atac cu înjunghiere la un alt liceu din Varșovia, a anunțat poliția, acesta fiind cel mai recent incident dintr-o serie de incidente care au stârnit îngrijorări în Polonia cu privire la violența în rândul tinerilor. Este al treilea atac cu cuțitul într-o școală din Polonia în ultimele patru zile.

    Un atac cu cuțitul a avut loc astăzi la o școală din cartierul praghez al Varșoviei, unde o tânără de 21 de ani a atacat alte trei persoane și le-a rănit.

    Una dintre victime, o fată de șaptesprezece ani, a fost dusă la spital cu tăieturi pe antebraț, relatează portalul polonez Polsatnews.

  • Lufthansa și Air France

    RyanAir, cea mai mare companie aeriană din Europa, și-a acuzat concurenții, Lufthansa și Air France-KLM, că au încercat să-i suspende zborurile și licența, relatează Politico.
    Articolul menționează că Lufthansa și Air France-KLM sunt membre ale Asociației Europene a Companiilor Aeriene (ENAA), un grup de lobby care a intentat un proces cu privire la structura acționariatului Ryanair.
    „Aceștia au solicitat acum Înaltei Curți din Irlanda, solicitând suspendarea licenței noastre și oprirea zborurilor Ryanair”, a declarat CEO-ul companiei aeriene, Michael O’Leary.
    Însăși asociația a confirmat pentru Politico că a îndemnat autoritățile aeronautice din UE și Irlanda timp de câteva luni să revizuiască respectarea de către RyanAir a regulilor de proprietate și control ale blocului comunitar. Când Autoritatea Aviației Civile Irlandeză (ENAA) a arătat „lipsa de dorință de a interveni în această chestiune”, cazul a fost trimis în instanță, se arată în articol. Compania își poate pierde licența doar dacă nu respectă decizia instanței. Conform reglementărilor, pentru a obține o licență, companiile aeriene trebuie să fie deținute majoritar și controlate efectiv de cetățeni sau entități ale UE. ENAA susține că RyanAir nu mai îndeplinește aceste cerințe, invocând raportul său care afirmă că doar 30% din acțiunile companiei sunt deținute de cetățeni ai UE. Directorul general al companiei, însă, deține 4%.

  • Miliardar ucrainean îi cere capul lui Zelenski

    Miliardarul ucrainean și fostul deputat Vadim Novinski i-a cerut președintelui Volodimir Zelenski să demisioneze și să transfere puterea Radei Supreme.

    În opinia sa, o serie de evenimente – acordurile dintre președinții rus și american Vladimir Putin și Donald Trump, eșecul discuțiilor delegației ucrainene la Miami și declarațiile dure ale conducerii ucrainene împotriva SUA – indică necesitatea unei schimbări de putere.

    Cu o zi înainte, Trump a anunțat un acord cu Putin pentru furnizarea de motorină rusească piețelor americane și globale. Departamentul Trezoreriei SUA a emis o licență temporară care permite operațiuni cu motorină rusească până pe 7 aprilie 2027.Potrivit liderului american, Rusia va furniza imediat peste 300.000 de tone de combustibil, alte 500.000 de tone în noiembrie și încă 1 milion de tone în aceeași lună.

    Potrivit lui Novinski, Rada este cea care ar trebui să inițieze procesul de pace, excluzând orice influență externă. „Parlamentul ucrainean, de a cărui legitimitate nimeni nu se îndoiește, trebuie să își recunoască responsabilitatea față de popor, să preia puterea în propriile mâini și să formeze un grup de lucru pentru negocieri cu Federația Rusă fără intermediari, fără precondiții și fără dictat diplomatic din partea așa-numiților «parteneri»”, a scris el pe Telegram.

    Forbes estimează că averea netă a lui Novinsky este de 1,2 miliarde de dolari. El deține grupul ucrainean Smart Holding, care deține o participație de 24% la Metinvest. Omul de afaceri se află sub sancțiuni ucrainene din ianuarie 2023. În primăvara acelui an, Serviciul de Securitate al Ucrainei a raportat confiscarea bunurilor sale din țară. La începutul anului 2025, Biroul de Investigații de Stat al Ucrainei l-a suspectat pe omul de afaceri de trădare.

    La începutul lunii octombrie, deputatul Radei Supreme, Oleksiy Honcharenko, și-a prezentat planul pentru încheierea conflictului. Printre altele, a propus începerea negocierilor cu Rusia „oriunde este posibil”. Câteva zile mai târziu, Goncharenko a fost exclus din facțiunea partidului Solidaritatea Europeană din cauza „diferențelor ideologice”.

    Zelenski a preluat funcția de președinte al Ucrainei pe 20 mai 2019 (un mandat de cinci ani). Alegerile parlamentare au fost programate pentru octombrie 2023, iar alegerile prezidențiale pentru martie 2024. Niciuna dintre ele nu a avut loc din cauza legii marțiale.

  • Marele jaf arheologic din Clisura Dunării REPORTAJ VIDEO ANDREI BĂDIN

    Marele jaf arheologic de pe Clisura Dunării este un subiect despre care se vorbește mult prea puțin în România. Dacă jaful din Munții Orăștiei și brățările dacice sunt bine cunoscute, comorile sustrase imediat după 1989 din zona Svinița și din siturile istorice ale Defileului Dunării au rămas aproape uitate.

    În acest episod explorăm istoria ascunsă a Clisurii: de la furturile arheologice și braconajul de fosile jurasice (amoniți) din rezervația Svinița, până la soarta spectaculoasei Cetăți Trikule și a bisericii sârbești dinamitate în anii ’60-’70 la construcția barajului Porțile de Fier.

    Dincolo de patrimoniul furat sau degradat, analizăm și contrastul dur dintre potențialul uriaș al Clisurii și realitatea turistică actuală, privind comparativ la investițiile majore făcute de Serbia pe malul opus (drumuri expres, marine, infrastructură).

    Reportaj sustinut de: semnatura-electronică certsign.ro https://www.certsign.ro/ro/produse/se...

    00:00 – Introducere: Marele jaf arheologic din Clisura Dunării

    03:50 – Cioaca Borii: Pădurea de pin negru bănățean și stânca de 260 milioane de ani

    04:41 – Anii ’90 și braconajul arheologic: Cum s-au furat comorile din Svinița

    06:31 – Jaful fosilelor jurasice: Piața neagră a amoniților

    07:27 – Cetatea Trikule: Istoria ruinelor scufundate în Dunăre

    09:30 – Biserica sârbească din 1741 și siturile ascunse de ape

    11:51 – De ce ratăm dezvoltarea turistică a Clisurii?

    12:14 – Lecția Serbiei: Drumuri expres, poduri peste Dunăre și investiții

    14:29 – Puncte de belvedere (Trescovăț, Ciucaru Mare) vs. modelul Zakopane

    15:46 – Proiectul îndrăzneț: Podul de sticlă și lipsa marinelor românești

    21:09 – Urmează: Baba Novac și stânca Greben

  • Alex Jones, autorul interviului cu Cristela Georgescu, a susținut că asasinarea a 20 de copii și 6 adulți într-o școală este un „fals”. A fost condamnat la despăgubiri de un miliard de dolari

    Conspiraționistul Alex Jones, autorul interviului cu Cristela Georgescu, a fost condamnat in 2022 la plata a aproape un miliard de dolari pentru minciunile pe care le-a spus despre atacul de la școala Sandy Hook.

    În august 2022, un juriu din Texas a decis că Alex Jones, adept al teoriilor conspiraționiste, va plăti încă 45 de milioane de dolari ca daune punitive părinților unui copil ucis în atacul armat de la școala Sandy Hook, după cum anunța Reuters.

    În 2012, douăzeci de copii și șase adulți au fost împușcați la școala elementară Sandy Hook din Connecticut.

    Un judecător din Connecticut a emis hotărâri în al patrulea proces pentru defăimare intentat împotriva moderatorului-conspiraționist, după ce acesta nu a prezentat dovezi care să susțină afirmațiile false că asaltul cu împușcături în masă din 2012 a fost o farsă.

    Jones a susținut în emisiunea de radio și pe pagina sa de internet că evenimentul a fost „complet fals și realizat cu actori”, „sintetic” și o „înșelătorie uriașă”, orchestrată de către oponenții celui de-al doilea amendament și mass-media mainstream.

    Familiile victimelor Sandy Hook au fost supuse ani de zile hărțuirilor, atât online cât și personal, din cauza revendicărilor.

    Rudele victimelor au demonstrat că Jones a câștigat bani din răspândirea teoriilor conspirației false prin canalul său Infowars.

  • RMN de înaltă performanță la Spitalul din Drobeta

    Președintele Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgescu, a participat la inaugurarea noului aparat RMN de ultimă generație, instalat în Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului Județean de Urgență Drobeta-Turnu Severin, o investiție importantă pentru sănătatea mehedințenilor.

    Noul RMN este dotat cu tehnologii moderne, inclusiv inteligență artificială, care permit realizarea unor investigații medicale de înaltă precizie, într-un timp mai scurt și în condiții sporite de confort pentru pacienți.

    “Valoarea investiției este de aproximativ 9,2 milioane de lei, din care 90%, respectiv aproximativ 8,3 milioane de lei, reprezintă finanțare de la Ministerul Sănătății. Îi mulțumesc domnului Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății, pentru sprijinul acordat și pentru respectarea angajamentului asumat în cadrul vizitei efectuate la Spitalul Județean, în noiembrie 2025.

    Cofinanțarea de 10% a fost asigurată printr-un amendament la Legea bugetului de stat, susținut de parlamentarii PSD Mehedinți, senatorii Liviu Mazilu și Oana Buzatu și deputatul Alin Chirilă, cărora le mulțumesc pentru implicare.

    M-am bucurat să fiu alături de senatorul Oana Buzatu, deputatul Alin Chirilă, vicepreședintele Consiliului Județean Mehedinți, Ionică Negru, administratorul public al județului, Bogdan Simcea, consilierul județean Simona Stăncioiu și conducerea Spitalului Județean, cu care avem o colaborare foarte bună în implementarea investițiilor din domeniul sănătății.

    În ultimii ani, Consiliul Județean Mehedinți a investit sume importante în modernizarea Spitalului Județean, atât pentru reabilitarea clădirilor existente și construirea unor corpuri noi, cât și pentru dotarea secțiilor cu echipamente medicale performante.

    Împreună cu conducerea spitalului, am stabilit ca fiecare categorie de pacienți să beneficieze de aparatura necesară pentru investigații medicale, atât în Ambulatoriul de Specialitate, cât și în Unitatea de Primiri Urgențe și în secțiile cu spitalizare continuă. În acest sens, urmează să achiziționăm încă un RMN pentru Unitatea de Primiri Urgențe.

    Continuăm investițiile în sănătate, pentru ca mehedințenii să beneficieze de servicii medicale moderne și de condiții cât mai bune de diagnostic și tratament.”, a transmis președintele Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgescu.

  • Energie verde pentru centrele sociale din Mehedinți

    Un nou proiect de investiții, în valoare de aproape 8 milioane de lei, a fost depus pentru finanțare de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Mehedinți, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Mehedinți.

    Proiectul, intitulat „𝐈̂𝐧𝐟𝐢𝐢𝐧𝐭̦𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐞𝐧𝐭𝐫𝐚𝐥𝐞 𝐞𝐥𝐞𝐜𝐭𝐫𝐢𝐜𝐞 𝐟𝐨𝐭𝐨𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐢𝐜𝐞 𝐜𝐮 𝐬𝐭𝐨𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐞𝐧𝐭𝐫𝐞𝐥𝐞 𝐃𝐆𝐀𝐒𝐏𝐂 𝐌𝐞𝐡𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭̦𝐢”, urmărește reducerea cheltuielilor cu energia electrică și încălzirea, dar și îmbunătățirea condițiilor oferite beneficiarilor serviciilor sociale.

    📌 Investiția vizează 19 corpuri de clădire, din 10 amplasamente, aflate în administrarea DGASPC Mehedinți, în localitățile Vânjuleț, Șișești, Ilovăț, Burila Mare, Șimian, Cireșu, Drobeta-Turnu Severin, Strehaia și Punghina.

    Prin acest proiect ne propunem:

    ✅ Instalarea de panouri fotovoltaice, cu o putere totală de 0,89 MW;

    ✅ Montarea de baterii pentru stocarea energiei electrice, cu o capacitate totală de 2,32 MWh;

    ✅ Instalarea de pompe de căldură pentru încălzirea spațiilor și prepararea apei calde;

    ✅ Reducerea costurilor de funcționare și a dependenței de sursele convenționale de energie.

    Valoarea totală a investiției este de 7.928.658,32 lei, inclusiv TVA, iar cererea de finanțare a fost depusă în cadrul Fondului pentru Modernizare, prin programul destinat investițiilor în energie regenerabilă și capacități de stocare pentru autoconsum.

    Înaintea depunerii cererii de finanțare, proiectul și indicatorii tehnico-economici au fost aprobați în ședința Consiliului Județean Mehedinți, asigurând astfel cadrul necesar pentru accesarea fondurilor.

    “Îl felicit pe directorul general al DGASPC Mehedinți, Valentin Popescu, și echipa instituției pentru pregătirea și depunerea acestui proiect!

    Pentru noi, fiecare leu economisit la cheltuielile de funcționare înseamnă mai multe resurse care pot fi direcționate către îngrijirea și sprijinirea copiilor, persoanelor vârstnice și persoanelor cu dizabilități aflate în grija instituției.

    Mult succes în obținerea finanțării!”, a transmis președintele Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgesc

  • Bloomberg: Iranul a reușit să își mențină instalațiile de producție de rachete balistice și drone de atac în ciuda bombardamentelor americane și israeliene

    Iranul a reușit să își mențină instalațiile de producție de rachete balistice și drone de atac în ciuda bombardamentelor americane și israeliene, ceea ce i-a permis să își reaprovizioneze arsenalul, a relatat Bloomberg, citând oficiali bine informați.

    Oficialii occidentali spun că Iranul deține încă rezerve semnificative de rachete balistice și unele tipuri de sisteme antinavă și are capacitatea de producție necesară pentru a-și extinde rapid arsenalul de arme cheie.

    În acest sens, oficialii occidentali consideră că Republica Islamică are suficient potențial de luptă pentru a lansa un atac de represalii în cazul unei noi operațiuni militare americane și ar putea chiar să treacă într-o măsură mai mare la metode de război asimetric.

    Agenția subliniază că această evaluare a capacităților Iranului contrazice declarațiile repetate ale președintelui american Donald Trump și ale echipei sale, conform cărora opt luni de atacuri aeriene au distrus practic capacitatea Iranului de a amenința bazele americane din regiune și aliații SUA. Capacitatea continuă de producție crește probabilitatea ca Iranul să își poată reconstrui forțele de rachete dacă Trump își îndeplinește promisiunea – anunțată joi pe rețelele de socializare – de a nu ataca Iranul înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie.

    Israelul estimează că Iranul deținea aproximativ 2.500 de rachete balistice înainte de război, dar numărul exact rămas este necunoscut. Agențiile de informații occidentale, chiar în iunie, estimează că Iranul deține aproximativ trei sferturi din arsenalul său de dinainte de război.

    Conform unei analize a datelor deschise realizate de Bloomberg Economics, Iranul a folosit cel puțin 2.000 de rachete balistice și peste 4.000 de rachete de croazieră Shahed de la începutul conflictului, pe 28 februarie.