Categorie: Uncategorized

Premierul conservator al Ungariei, Viktor Orban, a salutat vineri ideea lui Steve Bannon, fostul strateg al lui Donald Trump, de a crea un nou grup anti-UE, ‘Mişcarea’ (‘The Movement’), spunând că era timpul ca cineva din SUA să vină în Europa pentru a răspândi gândirea conservatoare în locul valorilor liberale, relatează Reuters.

Noul grup, cu sediul la Bruxelles, pe care Bannon l-a ales ca o platformă, urmăreşte să ajute organizaţiile care au aceleaşi poziţii naţionaliste şi anti-imigraţie de pe întreg teritoriul Europei.

Bannon a declarat pentru Reuters că obiectivul este impulsionarea prezenţei anti-UE în Parlamentul European la alegerile din luna mai a anului viitor.

Fondatorul acestui grup a mai spus pentru Reuters că ar vedea şase sau şapte lideri, în special din Italia şi Europa Centrală, care şi-ar putea uni forţele pentru a influenţa deciziile din Consiliul European al şefilor de stat şi de guvern.

Orban nu a declarat direct dacă se va alătura grupului iniţiat de Bannon sau dacă va susţine platforma acestuia, dar a transmis „mult succes” proiectului.

Orban a mai spus că Bannon, care a fost demis de Trump anul trecut, şi-a dat seama că este loc pentru răspândirea valorilor conservatoare în Europa şi că acest lucru este pozitiv, pentru că aduce ‘diversitate’ şi le permite europenilor să vadă şi latura conservatoare a Americii.

Bannon s-a aflat în Ungaria la sfârşitul lunii mai. El a susţinut un discurs la o conferinţă la Budapesta şi s-a întâlnit de asemenea şi cu Orban, oponent fervent al politicilor UE privind migraţia.

István Beke şi Zoltán Szőcs, liderul organizaţiei municipale Târgu Secuiesc, respectiv al celei transilvănene a Mişcării de Tineret 64 de Comitate (HVIM), condamnaţi pentru terorism, vor fi transferaţi în Peninteciarul de Maximă Siguranţă Mărgineni, aflat în sudul României – a anunţat Csilla Beke, soţia lui István Beke cu ocazia unei conferinţe de presă susţinute joi în cadrul Universităţii de Vară de la Băile Tuşnad.

Conform informării d-nei Beke, cei doi condamnaţi din Ţinutul Secuiesc au fost informaţi despre mutarea lor, miercuri, în Penitenciarul de Maximă Siguranţă din Codlea. Conform site-ului oficial al închisorii din Mărgineni, acolo sunt deţinute persoanele care ispăşesc pedepse privative de libertate de peste zece ani.

György Csóti, directorul Institutului pentru Apărarea Drepturilor Minorităţilor din Budapesta a informat că în cauza deţinuţilor din Târgu Secuiesc se vor întreprinde paşi în trei planuri. Pe de o parte, după comunicarea sentinţei şi a motivării oficiale, avocaţii celor doi vor solicita remediu legal printr-o petiţie adresată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În paralel, institutul pentru apărarea drepturilor se va adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului. György Csóti a apreciat ca fiind fără
precedent procedura Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a modifica fără dovezi încadrarea juridică a acuzaţiilor formulate în procesul Beke-Szőcs şi de a nu asigura inculpaţilor posibilitatea
apărării faţă de aceste noi capete de acuzare.

El a anunţat că au fost făcute demersuri şi în plan politic. György Csóti a informat: institutul i-a solicitat guvernului maghiar să facă uz de toate mijloacele politice disponibile pentru
eliberarea condamnaţilor, iar dacă acest lucru nu este posibil pentru ca ei să fie ţinuţi în arest la domiciliu până la epuizarea tuturor căilor de atac.

László Tőkés, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) a afirmat: aproape douăzeci de mii de persoane au semnat petiţia iniţiată pentru eliberarea lui István Beke şi
Zoltán Szőcs. El a apreciat că prin această sentinţă s-a pornit o“vânătoare” nu doar împotriva celor doi condamnaţi, ci şi împotriva întregii comunităţi maghiare din România. László Tőkés a opinat că,
în semn de protest, Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) şi Partidul Civic Maghiar (PCM) ar trebui să denunţe acordul de colaborare parlamentară încheiat cu partidele de guvernământ.

István Beke, preşedintele organizaţiei municipale Târgu Secuiesc a HVIM şi Zoltán Szőcs, liderul organizaţiei transilvănene a HVIM au fost condamnaţi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la
câte cinci ani de închisoare pentru terorism. Celor doi li s-a întocmit dosar penal pentru că autorităţile româneşti au concluzionat pe baza convorbirilor telefonice interceptate, purtate
de cei doi şi a petardelor găsite în locuinţa primului că au plănuit să detoneze o bombă artizanală în centrul municipiului în data de 1 decembrie 2015, cu ocazia paradei militare organizate de
Ziua Naţională a României.

A doua întâlnire a preşedintelui Statelor Unite, Donald Trump, cu omologul său rus, Vladimir Putin, nu va avea loc anul acesta, ci abia în 2019, după încheierea anchetei privind amestecul Rusiei în alegerile din SUA, a anunţat miercuri John Bolton, consilier naţional pentru securitate, citat de Reuters.

– Reclama –

„Preşedintele crede că următoarea întâlnire bilaterală cu preşedintele Putin trebuie să aibă loc după ce se încheie vânătoarea de vrăjitoare (privind) Rusia se încheie, aşa că am convenit că va fi după anul nou”, a declarat Bolton.

Joia trecută, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Sarah Sanders, anunţase că Putin va fi invitat la Washington la toamnă, iar vineri ambasadorul rus în Statele Unite, Anatoli Antonov, a afirmat că Moscova este dispusă să discute subiectul.

Preşedintele american, Donald Trump, a lăsat deschisă marţi posibilitatea negocierii unui acord de denuclearizare a Iranului, transmite Reuters conform Agerpres.

– Reclama –

„Vom vedea ce se întâmplă, dar suntem gata să facem o înţelegere reală, nu una precum cea realizată de administraţia anterioară, care a fost un dezastru”, a spus Trump, într-un discurs adresat veteranilor de război.

Iranul a respins luni avertizarea furioasă a lui Trump conform căreia Teheranul riscă să suporte consecinţe grave, „aşa cum puţini au suferit în istorie”, dacă va mai ameninţa Statele Unite.

„Fiţi prudent!”, i-a răspuns luni pe Twitter preşedintelui american ministrul iranian al afacerilor externe, Mohammad Javad Zarif, la câteva ore după un avertisment de o rară virulenţă a lui Donald Trump la adresa Iranului, relatează AFP.
n
Folosind majuscule ca şi Donald Trump cu o zi înainte, Zarif a postat în engleză: „Nu suntem impresionaţi”.

Duminică, preşedintele american i-a adresat un mesaj preşedintelui iranian Hassan Rohani: „Nu mai ameninţaţi niciodată SUA sau veţi suporta consecinţe cum puţini au suferit în istorie”.

Parlamentul polonez a votat vineri o lege pentru accelerarea alegerii unui nou preşedinte al Curţii Supreme care să o înlocuiască pe Malgorzata Gersdorf, care refuză să plece la pensie aşa cum vor să o oblige conservatorii printr-o reformă a justiţiei contestată de opoziţie şi de Bruxelles, relatează AFP.

Legea a fost votată cu 230 de voturi pentru, 24 împotrivă şi patru abţineri, în timp ce manifestanţii protestează în faţa parlamentului de miercuri.

– Advertisement –

Opoziţia liberală a decis să nu participe la votul organizat în baza unei proceduri rapide în camera inferioară a Parlamentului, Dieta, în contextul în care Varşovia are termen până la începutul lui august să dea un răspuns UE privind reformele controversate de la Curtea Supremă.

Potrivit noii legi, alegerea noului preşedinte al Curţii va fi posibilă imediat ce două treimi dintr-un total de 120 de judecători vor fi numiţi, faţă de circa 110 în prezent. Or în prezent circa 40 de posturi sunt vacante din cauza haosului legislativ şi politic din jurul Curţii.

– Advertisement –

Legea trebuie să fie adoptată şi în Senat, controlat de Partidul Lege şi justiţie (PiS) şi de şeful statului conservator Andrzej Duda, o formalitate potrivit analiştilor.

„Avem nevoie de această lege pentru a ieşi din impas”, a declarat joi premierul Mateusz Morawiecki, reamintind că potrivit guvernului său „dna Gersdorf nu mai este prima preşedintă a Curţii Supreme”, conform unei legi adoptate recent care scade vârsta de pensionare la 65 de ani de la 70 anterior şi care afectează 27 de judecători ai Curţii, printre care şi dna Gersdorf.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins, miercuri, solicitarea judecătoarei Mariana Moncea de apărare a reputației, depusă de aceasta pe motiv că, într-un interviu difuzat de B1 TV, Elan Schwartzenberg ar fi făcut o serie de acuzații nefondate la adresa sa.

În cadrul plenului Consiliului Superior al Magistraturii, s-au înregistrat 14 voturi de respingere a cererii de a apărare a reputației, în timp ce doar 3 membri CSM au votat în favoarea cererii judecătoarei Marianei Moncea de la Tribunalul București.

Judecătoarea Mariana Moncea, cea care de șapte ani nu reuşeste să rezolve dosarul insolvenței Realitatea Media, cere apărarea reputaţiei. Moncea a susţinut în plenul CSM că a fost chiar ameninţată pentru a renunţa la judecarea dosarului.

Ea reclamă faptul că într-un interviu acordat pentru B1 TV, Elan Schwartzenberg ar fi făcut o serie de acuzații nefondate la adresa sa. Moncea a depus o cerere de apărare a reputației, în luna martie, imediat după difuzarea interviului, însă ședința în care se discută acest caz a fost amânată până acum.

În luna martie, Secția de judecători a CSM a decis suspendarea pentru șase luni din magistratură a judecătoarei Mariana Moncea. Unul din membrii CSM a făcut opinia separată considerând chiar că măsura necesară este de excludere din magistratură. Decizia nu a fost una definitivă.

Decizia a venit după ce, la solicitarea jurnalistei B1 TV Sorina Matei, Inspecția Judiciară a comunicat faptul că, în ultimii șase ani, au existat 19 sesizări la Inspecţia Judiciară care o vizau pe Moncea. În zece dintre acestea era invocat dosarul „Realitatea TV”.

La 18 mai 2017, Inspecția Judiciară a exercitat acțiunea disciplinară față de Moncea pentru imixtiune în activitatea altui judecător sau procuror. În motivare se arată că aceasta a purtat discuții cu mama unei apelante despre un dosar aflat pe rolul instanței, a solicitat grefierului acces în aplicația ECRIS, deci a accesat dosarul, și chiar a abordat membrii completului de judecată ce trebuiau să soluționeze cauza.

Judecătoarea este şi în atenţia DNA de cinci ani. Procurorii anticorupţie anchetează modul în care aceasta a decis intrarea în insolvenţă a postului Realitatea TV. Magistratul ar fi primit aproape200.000 de euro ca să favorizeze gruparea Maricel Păcuraru-Cozmin Guşă- Rareş Bogdan, potrivit unui document din dosarul procurorilor.

Legat de acest caz, avocatul Gheorghe Piperea preciza că decizia CSM ar putea însemna sfârșitul Realitatea TV, prin excluderea din magistratură a judecătoarei.

Preşedintele Comisiei, Gianni Buquicchio, a trimis o scrisoare către judecătorii CCR, potrivit căreia deciziile Curţilor Constituţionale sunt definitive, obligatorii şi trebuie să fie implementate, ca răspuns la sesizarea lui Valer Dorneanu, în care acuza presiunile unor politicieni.

– Reclama –

Potrivit textului scrisorii intrată în posesia Q Magazine, preşedintele Comisiei de la Venezia arată că deciziile Curţii Constituţionale pot fi criticate pentru că libertatea de exprimare este o valoare fundamentală într-un stat democratic, „dar deţinătorii funcţiilor publice trebuie să se abţină în criticile lor. Criticile nerespectuoase şi apelurile publice la neexecutarea deciziilor Curţii sunt inadmisibile”.

„Deciziile Curţilor Constituţionale sunt definitive, obligatorii şi trebuie să fie implementate. Această poziţie importantă a Curţilor Constituţionale vine, de asemenea, cu o înaltă responsabilitate a Curţilor de a adopta decizii care să fie în conformitate cu Constituţia şi cu principiile sale”, se arată în scrisoarea Preşedintelui Buquicchio.

Scrisoarea vine într-un context în care preşedintele Klaus Iohannis a amânat luarea unei decizii cu privire la revocarea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, deşi Curtea Constituţională a motivat hotărârea care impune această măsură încă din 7 iunie.

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a semnat ordinul de numire a doctorului Alexandra Anca Mureşan în funcţia de director executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant, informează miercuri MS.

– Reclama –

„Se impune restructurarea Agenţiei Naţionale de Transplant, pentru buna funcţionare şi transparentizare a activităţii de transplant în România. Numirea de astăzi este un prim pas în acest sens. Am încredere că noul director executiv va reuşi să organizeze un sistem care să funcţioneze în condiţii optime, în beneficiul pacienţilor a căror viaţă depinde de efectuarea unui transplant. Mai mult, sperăm că nouă lege a transplantului va putea fi gata în cel mai scurt timp pentru consultare. Mi-am propus să continui să fac tot ce îmi stă în putinţă pentru ca drama tânărului care a pierdut ieri lupta cu viaţa să nu se mai repete”, a declarat Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii, citată în comunicat.

– Advertisement –

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat miercuri seara că, după schimbarea conducerii Agenţiei Naţionale de Transplant, se aşteaptă să fie schimbări şi în Consiliul ştiinţific al ANT.

Printre atribuţiile directorului executiv al ANT se numără: reprezentarea Agenţiei în relaţiile cu organele statului, precum şi cu persoane fizice sau juridice din ţară şi din străinătate, aprobarea Regulamentului de ordine interioară şi normele privind disciplina tehnologică şi administrativă, acreditarea şi reacreditarea centrelor de transplant, autorizarea importului şi exportului de organe, ţesuturi şi celule de origine umană destinate transplantării la om, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare, supravegherea sistemului de calitate, securitate sanitară şi trasabilitate a organelor, ţesuturilor şi celulelor de origine umană destinate transplantării, în conformitate cu directivele şi recomandările Uniunii Europene.

– Advertisement –

Noul director executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant, dr. Alexandra Anca Mureşan, este medic primar chirurgie generală din anul 2013. Până în prezent şi-a desfăşurat activitatea la Institutul Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie „prof. dr. Octavian Fodor” din Cluj-Napoca. Este un bun cunoscător al proceselor de control al calităţii şi normelor legislative din domeniul sanitar.

– Advertisement –