Categorie: Uncategorized

Un patiser român a declarat că nu vrea să angajeze britanici pentru că nu muncesc la fel de mult precum compatrioţii săi, relatează Kentwood Post conform agerpres.

– Reclama –

Fiecare dintre cei 16 angajaţi ai lui Ovidiu Şarpe de la „Pastisserie Romana” din Burnt Oak, suburbie aflată în nord-vestul Londrei, provine din România.

Bărbatul, care a fugit din România în 1979, spune că britanicii inventează scuze pentru a evita orele suplimentare şi că nu au nici aptitudinile, nici hotărârea celor veniţi din ţara sa natală.

„Sunt disperaţi să muncească. Sar imediat la oportunitatea de a munci. Dacă apar două ore suplimentare, se oferă. Un englez ar putea spune în schimb ‘da, dar nu duminica asta, cealaltă’ „, şi-a apărat patronul român decizia de a angaja numai concetăţeni.

„Ei muncesc din greu pentru a trimite banii peste hotare. De aceea vin aici. Muncesc din greu pentru a trimite banii acasă. De asemenea, este mai uşor pentru ei să comunice unul cu altul”, a mai spus Ovidiu Şarpe.

Românul a venit în Marea Britanie ca refugiat politic care fugea de regimul comunist al dictatorului Nicolae Ceauşescu, dar spune că a votat pentru Brexit deoarece acolo unde trăieşte el britanicii au devenit o minoritate.

Burnt Oak este cunoscut sub numele de „Little Romania” datorită comunităţii imense de români, iar localnicii au ajuns să-i spună „Bontoc”, după modul în care numele este pronunţat de români, scrie Kentwood Post.

Românii i-au depăşit pe irlandezi şi au devenit a doua cea mai mare comunitate non-britanică din Marea Britanie după polonezi. Ovidiu Şarpe spune că nu-şi permite să-i pregătească de la zero pe britanici. „Dacă iau un patiser englez trebuie să fac un curs intensiv, probabil de una sau două luni. Nu am timp să-i pregătesc”, a spus el.

Patronul român pretinde că îşi tratează concetăţenii mai bine decât în România şi că se vede cu ochiul liber că sunt mulţumiţi.

Românul în vârstă de 72 de ani care este tată a şase copii mai spune că „dacă saluţi pe cineva în româneşte pe stradă, cinci oameni îşi vor întoarce capetele”.

„Sunt mai mulţi români decât britanici aici. Este vina guvernului britanic pentru că a spus ‘bună ziua, veniţi’. Frontiera este mult prea deschisă”, a opinat el.

El atrage atenţia că pentru româniii care vorbesc între ei limba natală şi urmăresc posturi tv româneşti, este important să se integreze.

Starul internaţional Gabriel Garko, unul dintre cei mai cunoscuţi actori din Italia, va prezenta serile de concurs şi Gala Festivalului Cerbul de Aur, informează un comunicat al Televiziunii Române transmis AGERPRES.

– Reclama –

Secţiunea concurs a Festivalului va avea 18 protagonişti din 15 ţări care se vor întrece pentru Marele Trofeu al Festivalului Cerbul de Aur sau unul dintre celelalte premii.

– Advertisement –

La 50 de ani de la prima ediţie, pe scena Festivalului Internaţional Cerbul de Aur 2018 vor susţine recitaluri Andra, Delia, Horia Brenciu, Loredana, The Motans, Carla’s Dreams, Flavius and Linda Teodosiu Show Band, The Humans, James Blunt, Amy Macdonald, Gigliola Cinquetti, Eleni Foureira, Edvin Marton.

Desfăşurat în perioada 29 august – 2 septembrie, în Piaţa Sfatului din Braşov, în anul Centenarului României şi semicentenarului Cerbului de Aur, festivalul va avea un format special, cu o Gală Aniversară, două zile de concurs, o Gală a Festivalului, spectacolul România Centenar şi evenimente adiacente.

– Advertisement –

Evenimentul va fi transmis în direct şi în exclusivitate de Televiziunea Română.

Festivalul Internaţional Cerbul de Aur a debutat în anul 1968 şi a avut 17 ediţii, ultima dintre acestea fiind organizată în anul 2009. Evenimentul a devenit cel mai mare festival internaţional de muzică organizat în România şi, în mod tradiţional, la Braşov.

– Advertisement –

Ministrul Justiţiei a relatat, miercuri, cum una dintre candidatele la şefia DNA i-a povestit, în cadrul interviului, că are o competenţă managerială foarte redusă, că are doar câţiva procurori pe care îi coordonează, Tudorel Toader precizând că i s-a părut că se distanţează de fosta şefă DNA.

– Reclama –

”O distinsă doamnă candidat la funcţia de procuror-şef la DNA spunea că are, în cadrul Direcţiei, o competenţă managerială foarte redusă, că e şef la o secţie, şi nu la o direcţie, că are doar câţiva procurori pe care îi coordonează şi că în felul acesta, am înţeles noi toţi din comisie, eu ca ministru şi cei patru secretari de stat, se distanţa de managementul realizat de fostul procuror şef. Dar nu ne-a spus că un şef, aşa cum a spus dânsa, cu competenţe reduse, are totuşi seif, are totuşi în lucru acele 300 de dosare referitoare la magistraţi, procurori sau judecători, dar dacă sunt 300 de dosare, în mod sigur pot fi mai mulţi magistraţi la care să se refere pentru că un dosar poate viza 2-3-4 făptuitori.Asta este realitatea”, a declarat Tudorel Toader, la Antena 3.

– Advertisement –

Cele două candidate pentru postul de procuror-şef DNA şi care au fost respinse de Tudorel Toader sunt Florentina Mirică, procuror-şef serviciu la Secţia de combatere a corupţiei din cadrul DNA şi Elena Grecu, procuror şef serviciu în structura centrală a DNA, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.

Ministrul Justiţiei a mai precizat, referitor la cele 300 de dosare în care sunt anchetaţi magistraţi, că părerea sa este că e vorba de judecători de secţii penale.

– Advertisement –

„După ce cele 300 de dosare vor fi transferate de la această secţie mică, mică, a DNA-ului la secţia specială de la Ministerul Public, vom vedea, vom afla câţi făptuitori sunt, pot fi cauze de urmărire penală in rem, cauze cu urmărire in personam, vom vedea la câţi judecători se referă, la câţi procurori, care e profilul judecătorului vizat. Eu tind să cred că e vorba de judecători de secţie penală”, a completat Toader.

– Advertisement –

Omul de afaceri Ioan Bene, condamnat de Curtea de Apel Cluj la 3 ani şi 8 luni de închisoare pentru dare de mită în dosarul fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, execută pedeapsa în Italia, conform legilor din această ţară, în libertate supravegheată.

– Reclama –

Potrivit unui comunicat al IPJ Cluj transmis, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, instanţele din România au retras formele de executare a mandatului de executare a pedepsei închisorii pentru Ioan Bene.

– Advertisement –

”Conform datelor deţinute de către Serviciul de Investigaţii Criminale, pedeapsa aplicată celui în cauză (Ioan Bene – n.a.) a fost preluată spre executare de către statul italian, în baza sentinţei nr. 3 din 09.04.2018 a Curţii de Apel din Lecce – Secţia Taranto, prin care s-a respins cererea de extrădare către autoritatea judiciară română şi s-a dispus executarea pedepsei în Italia, conform legislaţiei naţionale a acestei ţări. Astfel, prin adresa Tribunalului Cluj din data de 13.07.2018, s-au retras formele de executare a mandatului de executare a pedepsei închisorii”, se arată în documentul citat.

Surse judiciare au declarat corespondentului MEDIAFAX că Ioan Bene execută pedeapsa primită în România conform legilor italiene, care sunt mai blânde pentru fapte comise fără violenţă, astfel că omul de afaceri clujean nu este încarcerat.

– Advertisement –

Premierul ungar Viktor Orban a declarat vineri că „nu vrea o Uniune Europeană condusă de Franţa”, considerând că viitoarele alegeri europene sunt „decisive”, conform unui interviu apărut în cotidianul german Bild, citat de AFP.

– Reclama –

„Niciodată nu am mai fost în faţa unor alegeri atât de importante”, a spus Orban, întrebat de tabloidul german despre scrutinul european care urmează să aibă loc în mai 2019.

„Înainte de toate, germanii trebuie să fie vigilenţi. Există un concept francez care, fundamental, înseamnă: conducere franceză a Europei, plătită din bani germani”, a spus şeful guvernului ungar în acest interviu postat pe site-ul cotidianului german, fără a-l numi în niciun moment pe preşedintele francez Emmanuel Macron.

„E un lucru pe care eu îl resping. Nu vrem o Uniunea Europeană sub conducere franceză (…) Europenii trebuie să se facă auziţi şi trebuie aşteptate alegerile europene înainte de a lua decizii importante”, cum ar fi cele privind bugetul sau migraţia, a adăugat liderul populist ungar.