Categorie: Social

  • Un liberal și un social democrat apără o familie căreia i s-au luat cei 7 copii de Protecția Copilului din Germania


    Într-un caz similar familiei Bodnariu, Petru și Camelia Furdui au rămas fără cei 7 copii, care le-au fost luați de Protecția Copilului din Germania și dați spre plasament, separat, în trei grupuri, către trei familii diferite.În perioada 6-9 iulie, alături de colegul senator Titus Corlățean, m-am deplasat pentru o misiune oficială în Germania pentru a face demersuri pentru urgentarea reîntregirii familiei, afirma pe facebook deputatul PN Ben Oni Ardelean.

    În prima parte a vizitei au fost prezenți pentru susţinerea misiunii o serie de reprezentanţi ai asociaţiilor şi comunităţilor româneşti din Germania, Franţa şi Italia, precum şi înalţi reprezentanţi ai bisericii creştine evanghelice din care face parte familia Furdui, atât din România, cât şi din Germania şi Europa de Vest.Programul a inclus contacte oficiale cu autorităţi ale guvernului și Parlamentului landului, responsabili politici și ai administrației districtului în care locuiește familia, responsabili cu competențe în materie de protecția minorilor, la nivel local şi la nivelul landului, precum şi întâlniri cu părinţii, comunitatea românească din regiune şi comunitatea religioasă. Totodată, a inclus la Berlin întâlniri cu înalţi reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe din Germania şi ai Bundestag-ului.Și de această dată binele va învinge! Vom face tot ce este posibil pentru ca familia Furdui să fie împreună din nou. Doamne, ajută! Doamne, dă izbândă!, mai spune Ardelean.

  • Șeful CJ Hunedoara cere, din nou, în administrare Termocentrala Mintia: Vom asigura cărbunele în următorii 10 ani şi 500 de locuri de muncă


    Așa cum 𝒂𝒎 𝒑𝒓𝒐𝒎𝒊𝒔, am transmis oficial o nouă 𝒔𝒐𝒍𝒊𝒄𝒊𝒕𝒂𝒓𝒆 prin care Consiliul Județean Hunedoara își reafirmă intenția de a prelua în administrare 𝐓𝐞𝐫𝐦𝐨𝐜𝐞𝐧𝐭𝐫𝐚𝐥𝐚 𝐌𝐢𝐧𝐭𝐢𝐚. Astfel, am informat atât conducerea Guvernului României, ministerele de resort, cât și conducerea Parlamentului României cu privire la demersurile noastre întreprinse pentru a stabili o colaborare în vederea asigurării cărbunelui necesar funcționării Termocentralei în următorii 𝟏𝟎 𝐚𝐧𝐢! Am solicitat Ministerului Energiei să ne comunice dacă a fost înaintată analiza tehnico-economică către Compania Naţională de Transport a Energiei Electrice ”Transelectrica” S.A, în vederea comunicării unui punct de vedere privind importanța grupurilor energetice ale Termocentralei Mintia în sistemul energetic al României, afirma presedintee CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor.

    Am subliniat că, în situația în care se va da curs favorabil solicitării noastre în sensul preluării Termocentralei Mintia, vor fi asigurate 500 de locuri de muncă pentru personalul care își desfășoară activitatea în cadrul unității. În final, am atras atenția că se impun demersuri pentru pregătirea reluării activității Termocentralei Mintia în condiții de siguranță pentru a asigura energia termică consumatorilor din municipiul Deva în sezonul de iarnă 2021/2022, mai afirma Nistor.

    Termocentrala Mintia face parte din CEH, societate aflată în insolvenţă. În cadrul procesului de restructurare al CEH, de la Termocentrala Mintia vor fi disponibilizaţi circa 700 de angajaţi, adică aproape toţi salariaţii unităţii. 

  • 28% din români sunt de părere că România trebuie să respecte regulile UE chiar şi atunci când sunt afectate interesele naţionale


    Aproape 60% dintre români ar vota un partid naţionalist, care promovează valori religioase şi susţine familia tradiţională. Sunt datele unui sondaj INSCOP care mai indică faptul că aproximativ două treimi din cei chestionati  nu ar mai susţine o astfel de formaţiune dacă ea ar promova ieşirea României din Uniunea Europeană, apropierea de Rusia sau restrângerea drepturilor minorităţilor naţionale, transmite RFI.

    Sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false” – Partea a II-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului Strategic Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States şi finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.  

    „N-aș spune că este o surpriză, pentru că aici vorbim de o intenție generică de vot. Cumva acest procent, de 60% reprezintă acea parte a electoratului din România cu valori conservatoare.  Acest tip de electorat înglobează votanți ai mai multor partide, de la să spunem, noua vedeta AUR care astăzi este al treilea partid în Romania (15%), până la electorat PSD , chiar părți din electoratul PNL, deci acest procent de 60% nu e deloc o surpriză. Asta nu înseamnă că dacă mâine am avea alegeri paramentare, să spunem, ne-am trezi cu un partid care ar lua 60% din voturi pentru că promovează valori religioase și traditionale dar ne arată o pondere a electoratului care împărtășește mai degrabă valori conservatoare și mai puțin progresiste”, a precizat preşedintele Strategic Thinking Group, Remus Ştefureac.

    Totodată, potrivit datelor sondajului:

    * 64,8% dintre respondenţi au fost de părere că România trebuie să îşi apere interesele naţionale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să îşi piardă poziţia de stat membru al UE. Pe de altă parte, 28% au fost de părere că România, în calitate de stat membru, trebuie să respecte regulile UE, chiar şi atunci când sunt afectate interesele naţionale.

    * 64,5% au fost de părere că ieşirea României din UE ar afecta interesele naţionale ale ţării (procentul reprezintă aproximativ 42% din totalul populaţiei). 29,4% au apreciat că ieşirea României din Uniunea Europeană nu ar afecta interesele naţionale ale ţării (procentul reprezintă aproximativ 19% din totalul populaţiei).

    * 62,9% au apreciat că, în viitor, România s-a dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene, în timp ce 27% au considerat că România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara UE.

    * În ce priveşte interesele naţionale ale României: 32,6% au indicat dezvoltarea economiei; 24% întărirea rolului României în UE; 11,9% dezvoltarea infrastructurii de transport; 7,7% protejarea grupurilor de populaţie vulnerabile; 6,8% întărirea capacităţii militare; 6,6% păstrarea valorilor naţionale româneşti; 6% dezvoltarea relaţiilor economice cu China/Rusia; 4,4% naţionalizarea resurselor naturale.

    * 90,6% au fost de părere că România trebuie să protejeze drepturile minorităţilor etnice de pe teritoriul său, în timp ce 7,7% au fost în dezacord cu această afirmaţie.

    Datele au fost culese în perioada 1 -15 iunie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), de la 1100 de persoane, cu vârsta de 18 ani şi peste.

  • Cîțu prins cu minciuna educației sexuale


    ​​Senator PNL, premierul Florin Cîțu s-a declarat „foarte supărat” după votul care scoate educația sexuală din școli, declarând chiar că ar fi votat altfel decât colegii săi liberali. Cu toate acestea, lista cu votul înregistrat la Senat arată că, inclusiv el, a votat pentru respingerea cererii de reexaminare a președintelui Iohannis care ceruse reintroducerea orelor de educație sexuală, transmite Hotnews.

    Plenul Senatului a respins marți cererea președintelui Klaus Iohannis de reexaminare a legii prin care se înlocuiește sintagma „educație sexuală” cu „educație sanitară” și a votat în favoarea formei legii contestate de președinte, care prevede de asemenea necesitatea acordului scris al părinților pentru ca elevii să poată studia această disciplină.

    Premierul Florin Cîțu a declarat marți seară că, în urma votului pentru scoaterea educației sexuale din școli, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, va introduce de anul viitor un modul obligatoriu care se va numi educație pentru viață. Totodată, premierul a spus că este supărat pentru votul din Senat al colegilor PNL și că el ar fi votat altfel

  • În ce județ sunt cele mai mari pensii din România. Surpriză: nu Bucureşti


    Județul Cluj se află pe locul 7 în ceea ce privește valoare pensiilor. Cu un total de aproape 175.000 de pensionari, Clujul are o pensie medie de doar 1.646 de lei, potrivit unei statistici realizate de Casa Națională de Pensii Publice, informează Adevărul.ro.

    Potrivit statisticii, cele mai mari pensii se înregistrează în județul Hunedoara, unde pensia medie este de 2.122 de lei. Aceste pensii s-ar putea datora salariilor pe care le-au încasat angajații care lucrau în mine. Clasamentul este urmat de Capitală cu o medie de 2.024 de lei, iar pe locul trei urmează județul Brașov cu 1.889 de lei.

    Pe locul patru se situează județul Galaţi, cu 1.732 lei, clasamentul continuând cu Prahova (1.697 lei), Constanţa (1.693 lei) şi Cluj (1.646 lei).

    Cele mai mici pensii le regăsim în județele următoare: Botoşani (1.272 lei), Giurgiu (1.280 lei), Vrancea (1.298 lei), Bistriţa (1.336 lei), Buzău (1.389 lei), Ialomiţa (1.392 de lei).

  • Poliția se laudă după operațiunea Buzău în care 3 indivizi au bătut un bărbat sub ochii ei, iar procurorul nu îi consideră periculoși pe agresori


    Imagini demne de Vestul Sălbatic au fost filmate în județul Buzău. Un bărbat a fost urmărit, blocat și bătut în trafic de alți 3 indivizi, totul sub ochii polițiștilor, care au avut nevoie de intervenția mascaților să îi calmeze pe agresori. Deși în filmare se vede clar că agenții sunt depășiți de situație, reprezentanții Poliției Buzău spun că intervenția a fost una reușită. Ba mai mult, cei trei bătăuși au rămas liberi, întrucât procurorul de caz nu îi consideră periculoși, transmite Digi 24.

    În imagini se observă cum bărbatul de la volan este urmărit de trei indivizi pentru că ar fi încercat să îi filmeze atunci când vindeau ilegal păsări. Cursa nebună s-a întins pe mai multe localități, până în momentul în care agresorii au blocat drumul complet.

    Minute bune a cerut bărbatul ajutor din partea dispecerului de la 112. În tot acest timp, a fost sfătuit să stea pe loc și să îi aștepte pe agenți. Într-un final, a ajuns și Poliția. Mai exact, o singură patrulă.

    Polițista din imagini pare depășită de violența celor trei agresori, iar colegul ei a trebuit să le facă față singur agresorilor. N-a avut nicio șansă, așa că a cerut ajutor și altor patrule. Nici ceilalți agenți care au venit la fața locului nu au putut să calmeze situația, așa că totul s-a încheiat abia când au ajuns mascații.

    Pentru șefii din Poliția Buzău, agenții au intervenit corespunzător.

    „Echipajul care a intervenit la fața locului a despărțit părțile implicate în conflict, în vederea consilierii. Ambele părți implicate continuau să provoace la reacție conflictuală. Polițiștii au preluat apelantul și au hotărât să-l escorteze cu mașina în siguranță până la sediul poliției. Intervenția a fost etapizată și procedural, astfel încât consecințele stării conflictuale să nu se agraveze și mai tare”, a precizat, într-o intervenție la Digi24, Cosmin Stanciu, purtător de cuvânt al IPJ Buzău.

    După ce au dat explicații în fața polițiștilor, cei trei agresori au fost lăsați să plece acasă.

  • 66% dintre elevii de clasele a XII-a şi a XIII-a s-au înscris la bac


    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat, vineri seară, că doar 66% dintre elevii de clasele a XII-a şi a XIII-a s-au înscris pentru a susţine examenul de bacalaureat, mai puţin decât în alţi ani. Ministrul a precizat că există îngrijorări în rândul specialiştilor cu privire la riscul de abandon şcolar, problemele generate de pandemie suprapunându-se peste cele cronice ale educaţiei din România.

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a afirmat, vineri seară, la Digi 24, că problemele generate de pandemie s-au suprapus peste cele cronice din întăţământul românesc şi au amplificat discrepanţa dintre rural şi urban.

    ”Amplificarea acestor diferenţe a generat, pe de o parte, renunţarea la şcoală. Vedem, din păcate, şi în numărul celor înscrişi pentru examenul de bacalaureat, care sunt doar 114.000 din promoţia curentă, formată din 173.000 de elevi de clasa a XII-a şi a XIII-a. 66% înscrişi la examenul de bacalaureat  din promoţia curentă – 152.000 clasa a XII-a şi 21.000 elevi de clasa a XIII-a. Este un procent mai mic decât în anii anterior, procentul celor înscrişi la Bacalaureat”, a afirmat Sorin Cîmpeanu.

  • Barna vrea să ii lase şomeri pe medicii care descurajează vaccinarea


    Vicepremierul Dan Barna, copreşedinte USR PLUS, a declarat, vineri, la Sibiu, că este „regretabil” faptul că există medici care descurajează vaccinarea, iar din punctul său de vedere în aceste cazuri trebuie pusă sub semnul întrebării ideea că „este o cuvenire” contractul cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

    „Faptul că există şi aud cu tristeţe şi un fel de amărăciune faptul că sunt medici care chiar descurajează vaccinarea promovând fake news-uri din acestea caraghioase (…) este un lucru regretabil. E părerea mea (…), eu cred că în momentul în care medicii susţinuţi şi finanţaţi de stat promovează politici împotriva politicii statului, ideea aceasta că este o cuvenire contractul cu Casa şi beneficiul de suport public este o chestiune care trebuie pusă sub semnul întrebării. Mie mi se pare de neacceptat ca medici de familie să îi dezinformeze pe oameni că vaccinul le va afecta sănătatea, îi va îmbolnăvi şi toate celelalte grozăvii pe care le-am văzut. Înţeleg dreptul fiecărui om de a se vaccina sau nu, dar dincolo de asta, când eşti medic şi se presupune că îţi pasă de sănătatea comunităţii, trebuie să ai un comportament şi o atitudine de promovare a liniilor acestora foarte clare de sănătate publică. Hai să nu ne mai dăm după deget, vaccinul este singura soluţie reală prin care putem să trecem de această pandemie”, a spus Barna, într-o declaraţie de presă susţinută la cortul USR PLUS pentru promovarea campaniei de vaccinare anti-COVID-19.

    În context, vicepremierul a reiterat importanţa vaccinării pentru a stopa pandemia de coronavirus, punctând că riscul unui val 4 nu a dispărut, arătând că şi celelalte partide ar trebui să preia modelul USR PLUS de promovare a campaniei de imunizare.

  • Nicușor a închis și WC-urile – Flux24.ro


    După scandalul legat de gunoaiele din Sectorul 1 și deratizarea tardivă făcută de Primăria Capitalei, bucureștenii se confruntă cu altă problemă. Cele mai multe dintre toaletele publice automate din oraș au fost desființate, din lipsa banilor pentru întreținerea lor.

    Primăria Capitalei mai are fonduri să plătească doar pentru 18 toalete publice automate, din cele 130 din oraș.

    E vorba de toaletele moderne, cu sistem de auto-dezinfectare, amplasate în special în parcuri și în zona centrală a Bucureștiului.

    Problema este cu atât mai gravă cu cât începe Campionatul European de fotbal, găzduit și de București, unde sunt așteptați mii de suporteri austrieci, ucraineni și macedoneni.

    Directoarea Centrului de Resurse pentru Participare Publică, Oana Preda, spune la RFI ce înseamnă un oraș fără toalete publice civilizate: ”Pot să înțeleg chestiunile birocratice, administrative. Pe de altă parte, mi se pare inacceptabil ca bucureștenii să aibă de suferit. Poate că de la etajul Primăriei pare o chestiune minoră, dar pentru viața de zi cu zi a oamenilor e un lucru foarte neplăcut. Ani la rând, bucureștenii s-au plâns că spațiile dintre blocuri, parcările, gangurile sunt folosite pe post de toalete publice, dar ce să faci, dacă nu există toalete publice? Bucureștiul e o Capitală europeană, vrem turism, lumea trebuie să meargă la toaletă”.

  • ”Milionul de români din diasporă” întors acasă


    Subiectul românilor pe care pan­de­mia i-a adus acasă din străină­tate anul trecut a fost pe buzele po­li­ticienilor români multă vre­me. De la începutul acestui an, au apărut două cifre: 1,3 milioane de români întorşi acasă în 2020, adus în discuţie de premierul Florin Cîţu, şi circa 1 mi­lion, număr apro­xi­mat de ministrul muncii, Raluca Turcan, transmite Ziarul Financiar.

    Cu toate acestea, Mi­nis­terul Muncii transmite, într-un răspuns oficial adre­sat Ziarului Financiar, că doar 1.889 de persoa­ne care s-au întors din străi­nătate s-au înre­gistrat pentru un loc de mun­că sau şomaj în anul 2020.

    „ANOFM are evidenţa cetăţenilor ro­mâni care se întorc în ţară şi se înre­gistrează ca persoane în căutarea unui loc de mun­că/şomeri, numărul acestora fiind foarte mic. Astfel, în anul 2020 s-au în­registrat 1.889 de persoane care s-au întors din străinătate, din care 1.859 au lucrat cu forme legale“, a trans­mis Ministerul Muncii.