Categorie: Politica

Un grup de 12 „disidenţi” care îi fac opoziţie deputatului Silviu Dehelean în cadrul USR-PLUS Bihor s-a înscris în alegerile pentru conducerea organizaţiei municipale Oradea, programate la finele acestei săptămâni, promiţând că dacă vor fi votaţi vor aduce partidul „înapoi la cetăţean”, transmite Ebihoreanul.

Cei 12 acuză servilismul, mediocritatea, cenzura şi interesele personale promovate de actuala conducere, promiţând că vor înlocui politica de excludere a vocilor critice cu meritocraţia, transparenţa şi „convertirea sloganurilor în fapte”.

Sub sloganul „Înapoi la cetăţean!”, 6 reprezentanţi ai grupării anti-Dehelean din USR şi 6 din PLUS şi-au anunţat candidaturile la alegerile pentru Biroul Local al filialei USR-PLUS Oradea, programate de vineri, 18 iunie, până duminică, 20 iunie, la sediul USR Bihor din strada Vasile Alecsandri.

Cei 12 – între care fostul preşedinte al USR Bihor Cristian Rusu şi foştii candidaţi USR-PLUS la Consiliul Local Oradea Delia Ungur şi Vasile Dumitriu, precum şi nume necunoscute opiniei publice din PLUS, cu excepţia lui Marian Filip, fost membru PD – au dat publicităţii şi un comunicat acuzator la adresa actualei conduceri, controlată de deputatul Silviu Dehelean.

„E momentul să începem reconstrucţia unei filiale care, după ce debutase promiţător acum 4-5 ani, a reuşit, în ultima vreme, să dezamăgească tot mai mulţi alegători şi să demotiveze tot mai mulţi membri”, au transmis aceștia.

Cei 12 semnatari şi candidaţi afirmă că „rezultatele extrem de slabe de la ultimele alegeri, mai ales cele locale (n.r. – unde USR-PLUS a reuşit să nu propulseze niciun consilier local în Oradea şi niciun consilier judeţean), sunt efectul unor decizii politice luate cu spatele către cetăţean”.

Contactat de BIHOREANUL, fostul preşedinte al USR Bihor Cristian Rusu, primul pe lista semnatarilor, a refuzat să detalieze despre problemele de care suferă, în opinia sa şi a colegilor săi, organizaţia, afirmând că acestea sunt cunoscute de membrii partidului, dar şi că vrea să evite referirile la persoane. „Se ştie foarte bine care este situaţia şi care este atmosfera în partid. Aş vrea să nu mă refer la persoane”, a spus Rusu.

În USR Bihor şi în PLUS Bihor există tensiuni de anul trecut, când sub conducerea deputatului Silviu Dehelean şi a Ioanei Mihăilă, devenită între timp ministru al Sănătății, cele două organizaţii au eşuat lamentabil în alegerile locale, ambii fiind siliţi să demisioneze la presiunea „disidenţilor”, pe când la alegerile parlamentare cele două partide aliate au obţinut un procent sub cel reuşit de o altă formaţiune nouă, şi anume AUR.

De atunci, USR Bihor este condus de Ioan Gal, necunoscut opiniei publice, iar PLUS Bihor de ecologistul Andrei Acs.

Într-o conversație foarte tandră cu emoționata presă de la Sibiu, Florin Fantasticu a fost invitat să comenteze declarațiile lui Șică potrivit cărora peneliștii care îl susțin azi pe Cîțu la președinția PNL l-ar fi părăsit pe Orban cînd a negociat cu USR și UDMR împărțirea ministerelor actualului guvern, scrie pe facebook jurnalistul Sorin Faur care prezintă declarațiile sefului Guvernuui.

– Cîțu: „Nu are cum să fie o declaraţie a domnului Orban, pentru că nu este adevărată. La împărțirea ministerelor – AM FOST LA NEGOCIERI – au participat doar președintii partidelor. Nici măcar premierul desemnat (adică Cîțu! – nota mea ) nu a participat la împărțirea acestor ministere. Deci eu nu cred că a făcut această declaraţie, pentru că ar însemna că ar minţi, deci nu cred că este adevărată declaraţia.”

– Reporter: „A spus (L.Orban) că a fost părăsit de echipa de negciere…”

– Cîțu: „Eu tocmai v-as spus că nu avea cum. La momentul respectiv, cînd au fost împărțite ministerele, au participat doar președinții de partide, nici măcar premierul desemnat. ERAM ACOLO CU TOȚII (!). Deci nu. Eu nu cred că e o declarație făcută, pentru că nu poate să fie adevărată.”

Două concluzii se iscă de aici:1. Florin Cîțu nu știe precis unde a fost Florin Cîțu cînd Florin Cîțu n-a fost la negocierile la care Florin Cîțu susține că ar fi fost. 2. Dacă Florin Cîțu a vrut să spună ce pare să fi vrut să spună – el, ca premier desemnat, n-a participat la negocierile privind formarea propriului guvern -, atunci actualul titular de la Palatului Victoria e o decorațiune interioară, iar aceea nu este ficusul din biroul lui Florin Cîțu, ci dimpotrivă, conchide Faur.

Pe 28 noiembrie 2020, imediat după ce a fost ales primarul municipiului Timișoara, useristul Dominic Fritz și-a depus declarația de avere, așa cum cere legea românească. Nu oricum, ci în două exemplare: una secretizată, care tronează pe site-ul Primăriei Timișoara, cealaltă ”la liber”, care se regăsește pe pagina electronică a Agenției Naționale de Integritate. Singura diferență între cele două documente constă în faptul că, pe site-ul ANI, apar cu nume și prenume toți cei cărora, sub o formă sau alta, edilul municipiului de pe Bega le datorează diverse sume de bani. Pe scurt, creditorii primarului Dominic Fritz, conform documentului depus la autoritatea de integritate, sunt: Viorel Buga, dezvoltator imobiliar și patron ”Sedako” – 50.000 RON, Răzvan Negrișanu, consilier local USR și arhitect – 25.000 RON și Ruben Lațcău, viceprimar USR – 12.000 RON. Debitele, care apar în declarația de avere, sunt catalogate drept ”împrumut campanie electorală”, au fost accesate în 2020 și sunt scadente până la finele anul în curs, transmite Vocea Timisului.

Conform legii, un oficial public este în conflict de interese atunci când, în virtutea funcției administrative pe care o ocupă, ia o decizie sau participă la luarea unei decizii cu privire la care are și un interes personal. Așadar, conflictul de interese, arată Agenția Națională de Integritate, apare atunci când funcționarul public are un interes personal, în exercitarea atribuțiilor sale oficiale cu imparțialitate și obiectivitate, care poate include un beneficiu pentru sine sau familia sa, pentru rudele sale apropiate, pentru prieteni, persoane sau organizații cu care funcționarul public a avut sau are relații politice sau de afaceri.

Sub auspiciile prevederilor articolului 292 din Codul Penal, privind falsul în declarațiile publice, arhitectul și consilierul local Razvan-Gabriel Negrișanu confirmă, sub semnătură privată, că realizează venituri și din activitățile de ”director, administrator și arhitect” de la SC RD Sign SRL din Timișoara, firmă în care deține și calitatea de asociat cu 45% din părțile sociale. Acest lucru se regăsește în declarația de interese, depusă conform legii. Și, pe lângă asta, Razvan Negrișanu mai este și creditorul primarului Dominic Fritz, căruia i-a acordat un împrumut de 25.000 RON, scadent în 2021. Fix a treia zi de la depunerea jurământului ca primar al Timișoarei, pe data de 2 noiembrie 2020, primarul Dominic Fritz a semnat un referat de aprobare a unui proiect de Hotărâre de Consiliu Local, privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal – ”Modificare PUZ aprobat prin HCL 453 din 21 noiembrie 2017, strada Pictor Ioan Zaicu nr. 5 Timișoara”. Documentul, înregistrat la cabinetul primarului cu nr. UR2020 – 011731 din data de 2 noiembrie 2020, face referire la SC Alenia Arenas SRL, dezvoltator al proiectului “Park Plaza”, ”documentație elaborată de proiectantul general SC RD Sign SRL, specialist cu drept de semnătura arh. Răzvan Gabriel Negrișanu”. Practic, primarul Dominic Fritz și-a pus semnătura, în favoarea și în beneficiul arh. Negrișanu, devenit și el, între timp, consilier local USR, pe o ”edificare a unei zone cu funcțiuni mixte – locuire colectivă și funcțiuni complementare”.

Tot în calitate de primar al municipiului Timișoara, Dominic Fritz, din postura de debitor al viceprimarului său, useristul Ruben Lațcău, care-l împrumutase cu 12.000 RON, semnează în beneficiul acestuia autorizația de construcție nr. 12 din data de 8 ianuarie a.c. Practic, documentul a fost eliberat pe numele soției viceprimarului Ruben Lațcău, arhitecta Loredana Gaiță, și face referire la ”schimbare destinație spațiu din pivniță în spațiu de locuit”.

Ministrul Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, afirmă că îl va susţine pe Dan Barna la alegerile pentru preşedinţia USR-PLUS, menţionând că aceasta “a cules USR-ul când era efectiv pe jos”, când fondatorul partidului dezertase, când mai erau 1.000 de membri şi când era criză. El crede că Barna este ca un ceas elveţian care “funcţionează focusat pe un obiectiv”. Ghinea a precizat că Dacian Cioloş este un om foarte bun, dar “nu are focus, stă prea mult să se gândească”, transmite news.ro.

Întrebat ce s-a întâmplat deoarece în urmă cu două luni afirmase că nu ar dori să-l voteze nici pe Dan Barna, nici pe Dacian Cioloş pentru că nu ar vrea să aibă această opţiune radicală, Ghinea a răspuns: “În urmă cu două luni am spus că voi face ce depinde de mine ca cei doi să nu se contracandideze, să nu existe o concurenţă între cei doi lideri naţionali, cunoscuţi ai partidului. Se pare că ne îndreptăm spre o confruntare şi atunci votul este sfânt”.El a mai fost întrebat dacă i-a cerut lui Dan Barna să nu candideze la preşedinţia USR-PLUS. “Nu, dimpotrivă, când i s-a cerut am spus: ”În niciun caz”. Ar fi complet nemeritat să se întâmple acest lucru. Dan Barna a cules USR-ul când era efectiv pe jos,  aveam 1.000 de membri, fondatorul a dezertat, era criză, toată lumea a spus se rupe USR”, a explicat Ghinea. Realizatorul emisiunii Insider Politic a menţionat că lumea spune că Nicuşor Dan a fost dat afară din partid. “Nu, fondatorul a dezertat. La o mică problemă de nu s-a înţeles cu Biroul Naţional a plecat pe motivul ”Faceţi ca mine sau plec”. Bine, pleacă! Asta e dezertare, nu l-a dat nimeni afară. A ales. Partidul era varză, au fost câteva luni, aveam o conducere interimară. A venit Dan Barna, care efectiv, cu o energie fantastică şi cu o răbdare de neînţeles pentru mine …Eu cu Dan lucrez foarte bine, dar sunt destul de diferiţi, eu sunt mai dur aşa, el este pe pace şi găsească soluţii. Nu cred că cineva putea să ia acest partid de pe jos, să îi împace pe toţi, să găsească un echilibru între democraţie pe bune internă şi funcţionalitate, să câştige un milion patru sute de voturi la alegerile prezidenţiale…”, a afirmat ministrul Proiectelor Europene. 

“Am lucrat foarte mult cu Dacian, Dacian nu are acest focus. Cu Dacian au fost discuţii să vină la USR în 2016. Nu a vrut să vină. S-a întâmplat, nu mai vreau să zic iar cu Nicuşor Dan cum a fost, a plecat discuţia de la faptul că Dacian a spus că vrea să vină în USR….”, a povestit Ghinea.Întrebat dacă Cioloş îşi dorea să vină doar ca preşedinte în USR, Ghinea a răspuns:  “Nu, ăsta este un fals propagat de Nicuşor Dan la acel moment. Nicuşor Dan a spus: ”Nu, du-te şi fă-ţi partid!”. Şi atunci i-am zis; ”Cum adică, cine eşti tu să zici omului pe care tocmai l-am susţinut ca premier, pentru care am venit şi în guvern şi apoi în politică, să vină?”. Şi a fost acea gâlceavă în interiorul USR. După care Dacian nu a venit în USR. S-a mai gândit, după care şi-a făcut partid separat. Şi iată că am ajuns din nou în acelaşi partid, după un proces foarte complicat”, a spus el.. Cristian Ghinea a precizat că Dacian Cioloş este un om foarte bun, doar că nu are focus şi stă prea mult să se gândească. “Dacian este un om foarte bun, doar că nu are focus, stă prea mult să se gândească, stă prea mult să… Este un om bun, este un performant lider de grup parlamentar, negociază foarte bine acolo, promovează oameni buni şi pe mine m-a promovat şi de asta pentru mine este o situaţie inconfortabilă pe care a-şi fi vrut să o evit şi am încercat să o evit. Dar dacă nu se poate ajunge la o înţelegere, votul este singura soluţie. Nu se poate chestia asta în care hai să ne dăm amândoi la o parte să vină altcineva. Oricine va veni va fi fie din fostul USR, fie din fostul PLUS, deci nu este soluţie să unificăm partidul dându-i la o parte pe cei doi lideri. Oricine ar veni va fi această problemă. Evident că echipa Barna are un lider informal, evident că echipa cealaltă are…Deci nu ar face să fie aşa un fel de varză în care ai doi lideri puternici care nu conduc partidul şi conduce altcineva. Acea soluţie hai să ne dăm amândoi la o parte o resping vehement, cred că votul este de aur şi singura modalitate de a merge mai departe este să fie pe vot şi eu îl susţin pe Dan Barna”, a explicat Ghinea. 

„Nu am găsit neapărat acele voturi pentru a dărâma Guvernul, dar avem șanse mai mari să avem mai multe voturi. Vom face o sinteză a celor șase luni de guvernare, o carte neagră a guvernării. Vă dau un exemplu de nemulțumire transpartinică: modul în care Guvernul Cîțu a gândit repartizarea sumelor din PNRR pe teritoriul României. Știm că avem o Transilvanie și un Banat mai dezvoltate și o disproporție față de Moldova și Țara Românească. Au protestat foarte mult cei din organizațiile PNL și USR din zonele defavorizate.”, a declarat președintele Consiliului National al PSD Vasile Dîncu pentru Radio Europa Liberă.

Vă spun un lucru care mi se pare este șocant și pentru mine. Noi studiem cu atenție prin sondaje, focus grupuri atitudinea populației față de noi, față de modul în care facem opoziție. Nici votanții noștri și nici organizațiile locale cu care ne-am întâlnit, în toate acestea nu am avut o presiune din interior pentru a depune moțiune de cenzură sau pentru a încerca să preluăm puterea. A fost un lucru care mie mi s-a părut ciudat. Când ești în opoziție este o presiune a primarilor, a președinților de Consilii Județene. Noi nu am avut această presiune în acest moment. Din această vară intrăm într-o altă fază în ceea ce privește strategia politică și acțiunea politică., a mai precizat Dîncu.

Am primit semnale credibile de la organizațiile Partidului Mișcarea Populară din țară, conform cărora candidații PMP la alegerile parțiale, care vor avea loc în data de 27 iunie 2021, sunt supuși unor presiuni inadmisibile pentru a renunța la candidaturi, demersuri inițiate de reprezentanți ai administrației locale din PNL, spune liderul PMP Cristian Diaconescu intr-o scrisoare adresată liderilor PNL Florian Cîțu și Ludovic Orban.

Textul scrisorii deschise:

Domnule Președinte Ludovic Orban

Domnule Prim-Ministru Florin-Vasile Cîțu

Am primit semnale credibile de la organizațiile Partidului Mișcarea Populară din țară, conform cărora candidații PMP la alegerile parțiale, care vor avea loc în data de 27 iunie 2021, sunt supuși unor presiuni inadmisibile pentru a renunța la candidaturi, demersuri inițiate de reprezentanți ai administrației locale din PNL.Puteți să vă informați, dacă nu ați făcut-o deja, în legătură cu “activitățile” unor primari, directori numiți în Instituțiile publice precum și ale unui parlamentar al cărui nume nici nu contează, din județul Hunedoara ( comunele Sarmizegetusa și Romos) vizând determinarea unor candidați ai Partidului Mișcarea Populară să nu participe la alegeri.

Exemplele sunt mai multe și situația este critică. În absența unor demersuri privind revenirea la decență, vă precizăm că urmatoarea noastră sesizare va fi facută către Instituțiile Judiciare ale Statului Român.

Primiți, vă rog, domnule Președinte și domnule Prim-Ministru asigurarea distinsei mele considerațiuni.

Conducerea USR PLUS a decis ca partidul să nu susțină transferul unor bunuri ale statului către privat, fără licitație. Cearta din Coaliție pleacă de la cedarea terenului de la Romexpo, un adevărat „tun imobiliar”, după cum e caracterizat de USR PLUS, dar și a unor bunuri care ar ajunge la BOR.

Surse guvernamentale au declarat pentru Europa Liberă că Dan Barna și miniștrii USR PLUS s-au opus în Guvern ca mai multe imobile să ajungă din proprietatea statului în cea a Bisericii Ortodoxe. Potrivit surselor citate, USR PLUS nu va fi de acord ca bunurile statului să mai fie cedate gratuit.

Pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din 3 iunie se afla un proiect prin care Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei a solicitat „transmiterea, fără plată, în proprietate a unui imobil”.

Acesta se află în proprietatea publică a statului, în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte și în folosința Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei.

Imobilul este sediul protopopiatului Sfântul Gheorghe și are o suprafață utilă de 281 mp.

Episcopia menționată a solicitat și transmiterea, fără plată, în proprietate a imobilului complex hotelier „Bradu”. În ambele cereri se menționează că solicitările sunt făcute deoarece se dorește renovarea imobilelor.

Arhiepiscopia Craiovei a cerut de la Guvern să primească gratuit un imobil în Călimănești, parter plus două etaje și teren de 600 mp, în vederea amenajării acestuia într-un centru balnear de recuperare cu componenta de cazare.

„Solicitarea formulată de către Arhiepiscopia Craiovei de a primi în proprietate acest imobil este întemeiată pe necesitatea derulării urgente a unor ample lucrări de restaurare a structurii de rezistenţă în vederea unei integrale renovări, starea de avansată degradare fiind în proporţie de 70%, cauzată fiind de igrasie şi o considerabilă erodare pluvială, precum şi de intenţia de reamenajare a clădirii ca un Centru balnear de recuperare cu componentă de cazare, parte a unui proiect integrat complex ce urmează a fi derulat în localitatea Călimăneşti, Căciulata, judeţul Vâlcea”, arată Secretariatul de Stat pentru Culte.

Din consultarea proiectelor adoptate de Guvern pe 3 iunie se poate observa că solicitările nu au fost aprobate momentan. Surse din Guvern au precizat că premierul Dan Barna s-a opus.

Viorel Ştefan, 67 de ani, vicepremier din februarie 2018 şi până în iunie 2019, în Guvernul condus la acea vreme de Viorica Dăncilă, este unul dintre cei care au vândut acţiuni la transportatorul de mărfuri fluviale Transport Trade Services (TTS) în oferta premergătoare listării companiei la bursa de la Bucureşti, scrie Ziarul Financiar.

Astfel, Viorel Ştefan, care în prezent este membru al Curţii de Conturi Europene pentru un mandat început în 2019 şi care se va încheia în 2025, a vândut 1,5 milioane de acţiuni TTS la preţul de 19,2 lei pe unitate, echivalentul unei tranzacţii de 29,5 milioane de lei (6 mil. euro).

Viorel Ştefan, membru PSD timp de aproape 28 de ani, a fost şi ministru al finanţelor în Guvernul Grindeanu.

TTS a încheiat vineri, 4 iunie 2021, o ofertă prin care cei 14 acţionari ai companiei, deci inclusiv Viorel Ştefan, au vândut 50% din companie către investitori pentru 288 milioane de lei (58,8 mil. euro).

Reprezentanţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au precizat că ancheta în dosarul privind alegerile locale din Sectorul 1 nu a fost finalizată, termenul fiind prelungit până la 1 august, la cererea Poliţiei Capitalei, care a invocat volumul mare de muncă. „(…) din verificările efectuate nu s-a putut stabili diferenţa de voturi între candidaţi, nefiind finalizate activităţile dispuse de către procuror”, arată PICCJ.

Andrei Rigu, ex-PSD și ex-PNL, a devenit liderul consilierilor municipali USRPLUS, la București, susțin surse politice pentru Newsweek. Acesta îl înlocuiește pe viceprimarul Horia Tomescu, provenit din PLUS.În 2020, când Rigu a fost propus pe listele de candidați USR pentru consiliul general al Municipiului București, în partidul său a izbucnit un scandal, întrucât acesta activase și la PSD, și la PNL, transmite Psnews.

În 2020, pe blogul “Știri USRPLUS“, era prezentată controversata sa biografie.

“2012-2014 – Andrei Rigu este membru PSD timp de 2 ani. Incearca in fel si chip sa obtina functii interne sau externe. Dupa 2 ani de incercari nereusite, Andrei realizeaza ca PSD este un partid prea mare, cu prea multi membrii care trebuie rasplatiti cu functii si sinecure, ca nu o sa prinda nici o functie in PSD. Se declara scarbit de PSD si pleaca. Doar ca avocatul Andrei Rigu nu a fost scarbit de PSD in 2013, cand a avut loc celebrul atac la justitie din Martea Neagra.

2015-2016 – Rigu este membru PNL pentru aproape 1 an. Pleaca din nou dezamagit ca nu a reusit sa prinda nici o functie si intelege ca trebuie sa mearga intr-un partid nou, cu potential de crestere si cu membrii idealisti si naivi. Adica USB/USR.

Aprilie 2016 intra in USB, precursorul USR de azi. Ca orice PSDist, MINTE MULT. Minte ca lucreaza cu Nicusor Dan la Asociatia Salvati Bucurestiul, minte ca nu il intereseaza functiile si ca vrea doar sa ajute. 2 saptamani mai tarziu se inscribe pentru un loc pe listele de consilieri la alegerile locale din iunie 2016, mintind ca Nicusor Dan i-a cerut sa candideze. Nicusor dezminte si Andrfei Rigu este nevoit sa isi retraga candidature pentru localele din 2016“, se arată pe acest blog.

Aceeași sursă susține că, în 2018, Rigu a fost angajat la secretariatul general al USR.

“Andrei Rigu este unul dintre cele 7 cozi de topor ale lui Barna din Comisia Nationala de Arbitraj care au datverdict pentru invalidarea candidaturii lui Vlad Teohari la alegerile parlamentare din diaspora“, potrivit postării.

PS News a scris zilele trecute despre faptul că Andrei Rigu este foarte supărat pe Nicușor Dan pe motiv că, susține el, edilul le întârzie nepermis proiectele. ”1 an și jumătate pierdut în 4 luni. Consilierii generali USR PLUS au depus în mandatul actual (început la sfârșit de octombrie 2020) 22 de proiecte de hotărâri”, scrie consilierul pe pagina lui de Facebook, făcând apoi o trecere în revistă a celor mai importante proiecte ale USRPLUS amânate de edil. Primul pe listă: ”realizarea unui studiu de fezabilitate pentru înființarea Muzeului Transportului Public și Mobilității din București – 128 zile de întârziere”.

”Această situație este dăunătoare orașului și cetățenilor întrucât inițiativele gândite în beneficiul acestora nu reușesc să parcurgă niște etape administrative obligatorii pentru a putea deveni aplicabile. Posibilitatea consilierilor generali de a reprezenta interesele cetățenilor este îngreunată deși există termene legale foarte clare în legislație care obligă aparatul de specialitate al Primarului General să le respecte.

Consider că această situație nu poate fi menținută în detrimentul cetățenilor și, după numeroase discuții purtate în acest sens în interiorul Primăriei Municipiului București, o voi adresa public cu fiecare ocazie pe care o am, reamintindu-i Primarului General că aparatul de specialitate este în subordinea acestuia și că are prerogative prevăzute de lege, întărite de principiile unei administrații locale moderne și oferite prin vot de cetățeni ca să se asigure că subordonații săi își fac treaba”, se plângea Rigu.