Categorie: Dezvaluiri

Primarul unei comune din Teleorman susține că a fost chemat la sediul unei firme din Prahova pentru a se întâlni cu secretarul general adjunct al Guvernului, Costel Barbu, care i-a cerut să treacă la PNL în schimbul susținerii proiectelor din comuna sa, transmite Radio Europa Liberă.

Comisarul, un site apropiat PNL, l-a numit pe Costel Barbu: Omul cu sacoșa din Guvernul Orban.

Apropierea campaniei electorale pentru alegerile locale a declanșat și operațiunea de racolare a primarilor aflați în funcție. PNL a început să anunțe transferul mai multor primari PSD, chiar dacă liberalii anunțaseră că nu vor încuraja migrația politică. Social-democrații susțin că s-a recurs la amenințări și șantaj și vor depune plângeri penale. Acuzația este respinsă vehement de PNL. Europa Liberă prezintă câteva situații privind racolarea primarilor.

Județul Teleorman a reprezentat peste trei decenii un fief al PSD. În timpul mandatului lui Liviu Dragnea ca președinte al organizației și președinte al Consiliului Județean, social-democrații au dominat autoritar celelalte partide.

PNL încearcă să spargă acest monopol prin racolarea primarilor PSD. În presă, au apărut informații despre primari social-democrați care vor candida la alegerile locale sub sigla PNL. Numărul exact al acestora nu este cunoscut, deoarece se poartă negocieri intense pentru racolarea acestora.

Narcis Pietreanu este primarul comunei Blejești. Îi acuză pe liberali că șantajează primarii PSD din Teleorman cu blocarea lucrărilor de infrastructură în diferite localități dacă nu migrează spre PNL. Social-democratul afirmă că negocierile sunt purtate de Costel Barbu, secretar general adjunct al PNL și secretar general adjunct al Guvernului. În relatarea făcută de Narcis Pietreanu pentru Europa Liberă, Costel Barbu apare sub numele de Cristi Barbu, deoarece așa este cunoscut în județul Teleorman.

Edilul a declarat pentru Europa Liberă că a participat la negocieri pentru a trece la PNL fără voia sa. Narcis Pietreanu afirmă că a fost invitat de administratorul societății CONI pentru a se întâlni în localitatea Mănești, județul Prahova, acolo firma își are sediul. Potrivit acestuia, nu știa că acolo va da peste Costel Barbu de la PNL.

„Vă dați seama, doi cetățeni din județul Teleorman se întâlnesc în județul Prahova. Cristi Barbu este secretar general adjunct, mâna dreaptă a premierului Orban, a fost primar în Teleorman. Când am ajuns acolo, am fost la sediu, am intrat în curte, atunci l-am văzut pe domnul Cristi Barbu și m-a bufnit râsul. Le-am spus >. Știam că sunt discuții cu primarii noștri de la PSD să treacă la PNL. Mi-a cerut să trec la PNL, credeți că mă chema degeaba. Dacă ei urlă despre noi că suntem ciuma roșie, că am distrus România, de ce ne ia domnule la pachet?”, a început Narcis Pietreanu relatarea despre discuțiile purtate cu reprezentantul PNL.

Potrivit primarului PSD, negocierile s-au purtat în jurul sumelor alocate pentru comuna sa la rectificarea bugetară.

„Cristi Barbu mi-a spus: la rectificare vei primi între 5 și 7 miliarde lei vechi și dacă nu îți ajung îți mai dau eu un miliard de lei vechi. I-am spus că rectificarea trebuia făcută în iunie. Mi-a spus că se va face rectificarea în momentul când e gata toată situația cu primarii PSD care vor trece la PNL. Cine trece la ei, va primi bani. Eu am un proiect pentru asfaltare drumuri, altul la canalizare. Mi-a spus despre un proiect: îți poți lua gândul de la el dacă nu treci la noi. Dacă treci, ți-l pun la CNI și ai lucrarea. Dacă nu treci, nu se asfaltează nimic. Apoi m-a întrebat: și ce mai vrei să faci prin comună. I-am spus: stai, bă, puțin, ai fost primar, ai idee cum este. Mi-a spus: termină repede, te bag și cu alt proiect pe CNI. Sunt în licitație acum cu 39 km de gaze naturale. Mi-a spus: te bag și cu ăla la ceva cu POS Mediu. I-am spus: bun, îmi mai dai și altceva. Mi-a răspuns: da, orice vrei. Mi-a spus că îmi dă o mașină nouă la Primărie. O dă prin Inspectoratul de Stat în Construcții”, afirmă Narcis Pietreanu că s-a discutat la negocierea pentru trecerea sa la PNL.

Primarul din Blejești a adăugat că la întâlnire a fost prezent și directorul general al Inspectoratului de Stat în Construcții. I s-a cerut să dea un răspuns în 48 de ore dacă va trece la PNL, iar el a refuzat la expirarea termenului printr-un sms trimis lui Costel Barbu.

Întrebat de Europa Liberă dacă va face o sesizare oficială către autorități pentru această tentative de racolare, primarul a răspuns negativ.

„Nu am timp, la cine să mă adresez, ce să spun? Că dacă trec la PNL le primesc pe toate, dacă nu trec la PNL, nu primesc nimic. Sunt gogoși, nu au făcut nici o rectificare. Din câte știu eu, au fost vreo șapte, opt, nouă primari PSD contactați de PNL. După alegerile din 2016 ei aveau vreo 25 de primari din 97 de localități. Barbu a spus: >. Noi avem 59 de primari PSD”, a fost poziția primarului social-democrat.

El a adăugat că reprezentatul PNL, Costel Barbu, i-a transmis că Teleormanul reprezintă un pariu al său cu premierul Ludovic Orban și de aceea trebuie să „câștige cu orice chip”.

Europa Liberă l-a contactat și pe Costel Barbu. Liberalul a precizat că nu îl cunoaște pe primarul de la Blejești și că nu s-a întâlnit cu acesta. După aceea a închis telefonul, spunând că se află într-o ședință.

Primarul Pietreanu susține însă că are în telefon numărul lui Costel Barbu și sms-ul pe care i l-a trimis când a respins oferta PNL.

Costel Barbu, secretarul general adjunct al Guvernului, despre care zilele trecute au apărut dezvăluiri care indică că are cel puțin 3 condamnări penale la activ are o istorie plină de scandaluri. Despre Barbu se spune că ar fi omul de încredere al premierului Ludovic Orban,

Costel Barbu, zis Bitanu’, e genul de politician cu apucături huliganice: a sărit să bată arbitrii la un meci de fotbal între sate, a organizat o răscoală împotriva unui om de afaceri care concesionase o baltă în Teleorman, a fost declarat  incompatibil ca primar, dar a găsit o soluţie tradiţională: şi-a lăsat soţia în funcţie, era descris personajul în ziarul Adevărul.

Cariera politicianului Costel Barbu se învârte în jurul comunei Suhaia din judeţul Teleorman, aflată la câţiva kilomteri de Dunăre. În 2008, Bitanu’ a fost ales primar din partea PDL, într-o regiune dominată de PSD.

DEZVĂLUIRILE DIN ADEVĂRUL, 10 DECEMRBIE 2019:

În 2009, dihonia s-a lăsat peste sat. Un om de afaceri din zonă, Eduard Dinu, a concesionat o baltă de paşte de la marginea comunei şi le-a interzis localnicilor să mai arunce undiţa în apă. Aşa a început răscoala de la Suhaia. Imediat, Costel Barbu i-a convocat pe săteni la primărie, le-a pus la dispoziţie maşini, tractoare şi buldozere şi, împreună, au luat cu asalt casa afaceristului.

„Puhoiul de oameni, aproximativ 200 de persoane s-a dezlănţuit la vederea oamului de afaceri şi cu buldozerul au distrus gardul casei, au incendiat un autoturism Dacia, au răsturnat un Jeep şi au spart geamurile de la casă şi de la uşi. Toate acestea se întâmplau în prezenţa edilului şef, care era urcat pe una dintre maşini şi flutura titlul de proprietate al bălţii“, a explicat procurorul Cocuţa Ruscu, căci răscoala a devenit caz penal. Revolta a fost  transmisă şi la TV. Prezent în platoul emsiunii „Acces Direct“, publicistul Florian Bichir comenta: „Aduce a răscoala de la 1907“.

Huliganul Bitanu’

La evaluarea pagubelor, Eduard Dinu a observat că, pe lângă bunurile distruse, îi lipseau două autovehicule de tip ATV şi ustensilele pentru pescuit. Localinicii nu plecaseră cu mâna goală. În 2014, Costel Barbu a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii publice.

Costel Barbu e un suporter înfocat al echipei de fotbal din localitate, pe care a sponsorizat-o din bugetul primăriei. La un derby de tradiţie între Tineretul Suhaia şi CS Nanov, Costel Barbu s-a transformat din primar în huligan: i-a înjurat şi ameninţat pe arbirii şi pe observatorul meciului. A primit şase etape de suspendare şi o amendă de 200 de lei. Era recidivist, conform presei locale.

În 2013, Costel Barbu, aflat deja la al doilea mandat în fruntea comunei, a fost găsit incompatibil de ANI.

Ca primar, era şi şeful soţiei sale, Polexia, referent în cadrul Compartimentului Impozite şi Taxe Locale, Control Comercial şi Urbanism. Legea interzice afacerile de familie în funcţii publice.

Doi ani mai trziu, după ce sentinţa a rămas definitivă, prefectul din Teleorman l-a demis din funcţia de edil. Cine era prefect? Carmen Dan. Însă Costel Barbu a rămas în primărie pe funcţia de city manager. „Am dat concurs. A venit un reprezentant de la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi a făcut parte din comisie. Totul este perfect legal“, a declarat Barbu pentru „Adevărul“ în primăvara lui 2016.

La alegerile locale din 2016, pentru că avea interdicţie să candideze, Bitanu a aruncat-o în cursă pentru primărie pe soţia sa, Polexia, care e şi azi primăriţă.

(…) De profesie, Costel Barbu e jandarm. Ulterior, ca să-şi mai cosmetizeze CV-ul, a urmat cursurile „prestigioasei“ universităţii private Alexandru Ghica din Alexandria, o fabrică de diplome frecventată de majoritatea politicienilor din Teleorman, în frunte cu Liviu Dragnea, susţin surse politice pentru „Adevărul“. Universitatea a fost închisă de procurori. În prezent, Bitanu e singurul demnitar din Guvern care nu şi-a publicat nici CV-ul, nici declaraţia de avere.(n.red-între timp și-a publicat declarația de avere)

”Penalul” Relu Fenechiu, fostul baron liberal de Iași, a fost fotografiat recent cu ministrul Mediului, Costel Alexe, considerat creația sa politică, la o întânire de taină. Fotografia a fost trimisă de un cititor redacției FLUX 24.

Costel Alexe candidează la Consiliul Județean Iași.

Conform dezvăluirilor din presa din Iași, Relu Fenechiu a revenit recent în afaceri cu sprijinul lui Costel de la Mediu.

Aproape 60 contracte de consultanță și-a adjudecat firma Integra Business Consulting (IBC) cu primării comunale din diferite județe ale țării. Obiectul: obținerea de finanțare nerambursabilă pentru investiții în iluminatul public.Unic asociat al IBC este Mariana Fenechiu, soția lui Relu Fenechiu, fost lider PNL, fost ministru al Transporturilor. Primăriile comunale și din orașele mici pot accesa aceste fonduri de la Ministerul Mediului, prin Administrația Fondului pentru Mediu. Ministru la Mediu este Costel Alexe, unul dintre „copiii” politici ai lui Fenechiu, dezvăluia recent Reporter Is.

Firme patronate de fiul și soția lui Relu Fenechiu sunt pe cale să ridice vile în zona cartierului pe care acesta l-a construit în Bucium. El revine astfel la construirea de vile în Cartierul I.C. Brătianu,  afacerea care l-a lansat puternic în afaceri înainte de ascensiunea la vârful PNL. Fenechiu face bani frumoși din imobiliare în condițiile în care Statul Român nu a reușit să recupereze prejudiciile din dosarele în care a fost condamnat, fostul liberal depunând la instanță, atât personal cât și prin soție, mai multe dosare menite să tergiverseze procedurile de executare, mai scria Reporter Iași.

Relu Fenechiu, fost important lider PNL și fost ministru al Transporturilor, a fost condamnat definitiv în ianuarie 2014. În dosarul cunoscut drept „Transformatorul”, acesta a fost acuzat că, prin firmele sale, a vândut transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrice Moldova.

Tribunalul Vaslui l-a condamnat, pe 9 martie 2017, la cinci ani şi jumătate de închisoare pe Relu Fenechiu pentru mai multe fapte de corupţie, a notat Digi 24.
Judecătorii au contopit pedepsele primite atât în ianuarie 2014, în dosarul „Transformatorul”, cât şi în noiembrie 2016, în speţa în care, în calitate de deputat, ar fi primit 900.000 de euro de la o firmă de software pentru „sprijinul promis şi acordat în câştigarea şi derularea unor proiecte” la Ministerul Justiţiei şi la o societate farmaceutică, cu acţionar majoritar Ministerul Sănătăţii.

În acest al doilea dosar, Fenechiu a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției. „Practic, magistraţii Tribunalului Vaslui au reţinut pedeapsa cea mai grea, de cinci ani, din dosarul «Transformatorul», la care au mai adăugat un spor de şase luni, pedeapsa rezultantă fiind de cinci ani şi jumătate”, au notat jurnaliștii Digi 24.
Fostul președinte al PNL Iași a stat în pușcărie trei ani și jumătate, fiind eliberat condiționat în vara anului 2017. „Voi face afaceri, nu mai vreau să aud de afaceri cu statul român”, a spus fostul ministru la ieșirea din Penitenciarul Vaslui, citat fiind de Digi 24.

Lorena-Mariela Pirtea, sora deputatului de Timiș Marilen Pirtea, a fost numită la conducerea Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorilor Regiunea Vest (Timiș), ordinul de numire fiind dat azi de Agenția Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC)., scrie Press Alert din Timișoara.

În 2018, Lorena-Mariela Pirtea făcea parte din Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România, fiind președintele Instanței Locale de Disciplină Timișoara, din cadrul filialei Timiș a UNPIR. De asemenea, aceasta a lucrat și la Casa de Insolvență Rava. Numele Marielei Pirtea apare și pe pagina Camerei Deputaților, la secțiunea declarațiilor de avere și interese ale celor din „departamentul secretariatului tehnic”, cu funcția de „consilier parlamentar”.

Pirtea a fost implicat în doctoratul dubios al șefei DNA, Laura Codruța Kovesi.

Deputatul Marilen Pirtea, rector al Universităţii de Vest Timişoara, l-a adus să predea și pe fostul șef operativ al SRI, Florian Coldea.

Fondul Proprietatea trage un semnal de alarmă privind numirile în conducerea marilor companii de stat a unor persoane exclusiv pe criterii politice și fără experiență relevantă în domeniul de activitate al acestor companii. Astfel, printre cei aflați în Consilii de Administrație sau de Supraveghere ale diverselor companii ale statului se găsesc contabili care se ocupă de producția de sare, foști polițiști care administrează porturi, președinți de asociații civice care supervizează aeroporturi și consilieri de parlamentari care controlează producția de plante medicinale, transmite Radio Europa Liberă.

DEZVĂLUIRILE RADIO EUROPA LIBERĂ:

Complexul Energetic Oltenia

Dumitru Mărculescu este președintele Consiliului de supraveghere a Complexului Energetic Oltenia și secretar general al PNL Mehedinți. Conform declarației de interese, pentru prima funcție a primit anul trecut 2486 de lei, la care se adaugă 12.646 de lei indemnizația de consilier județean liberal în Mehedinți. Până să fie numit președinte al Consiliului de supraveghere al CE Oltenia a fost consilier juridic la Hidroserv SA Porțile de Fier.

Alt membru al Consiliului de supraveghere al CE Oltenia numit politic este Constantin Săceanu. El deține funcția de vicepreședinte al PNL și este consilier județean liberal în Mehedinți. Meseria sa de bază este cea de inginer topograf, având și o firmă specializată în acest domeniu.

Salrom SA

Nicolae Tulici a fost numit membru în Consiliul de administrație al Salrom în iulie 2020. Fără experiență în extracția și valorificarea sării, el este de meserie consilier juridic.

Ionică Simbanu este de profesie contabil și a fost numit recent în Consiliul de Administrație al Salrom. Potrivit CV-ului său, este membru PNL și consilier județean, lider de grup al aceluiași partid la Galați.

Cătălin Paraschiv a fost până în 15 iulie membru provizoriu în CA al Salrom. Angajat la o firmă privată din 2004, care distribuie anvelope și uleiuri pentru autoturisme. Este membru marcant al organizației PNL Galați.

Aeroporturi București

La Aeroporturi București Adrian Constantin Florescu a fost numit în Consiliul de Administrație pe 20 aprilie 2020. Este secretar executiv al Partidului Mișcarea Populară, consilier în Consiliul local al municipiului București și membru în Consiliul de Administrație al firmei de pază Ordine și Protecție S3 SRL, firmă din subordinea primăriei Sector 3. În același timp, este președintele unei asociații care colectează deșeurile electrice, loc de unde a încasat anul trecut 419.000 de lei, adică peste 100.000 de euro salariu.

Gabriel Plăiașu, fost deputat PNL în urmă cu 12 ani, ocupă în prezent funcția de secretar general al PNL Dâmbovița și a fost numit membru în CA al Aeroporturi București. Primește o indemnizație de 20.000 de lei pe an de la Consiliul Județean și 32000 de lei de la Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP) Dâmbovița. Singura legătură a lui Plăiașu cu aeroporturile a fost un mandat de 3 luni în CA al Romaero.

Cosmin Mihălțan a fost până în 2017 administratorul unei ferme de creștere a porcilor cu sediul în Târgu Mureș. În ianuarie 2020 este numit membru în CA Aeroporturi București apoi, din mai 2020, președinte al Consiliului. Susținut de ministrul Transporturilor Lucian Bode, Mihălțan nu are nicio experiență în administrarea aeroporturilor.

Aeroportul Timișoara

Din Consiliul de Administrație al Aeroportului Timișoara face parte Ovidiu Ciurdar, numit pentru un mandat de 5 luni, din iunie până în octombrie. Inginer în mecatronică, Ciurdar s-a înscris recent în PNL și este consilierul primarului din Timișoara, Nicolae Robu.

Colegul său în CA este Lazăr Faur, fost redactor șef la un post de televiziune din Arad și actualul manager al unei clinici medicale, el fiind sprijinit politic de liberalii din zonă.

Compania de Porturi Galați

Compania Porturilor Maritime Galați îl are în Consiliul de Administrație pe Marian Toniță, fost șef de schimb înainte de 1989 la combinatul siderurgic Galați, fost primar de comună, fost inspector de protecția muncii, fost prim-vicepreședinte al PNL Galați. Acum administrează porturile din Galați.

Coleg cu Toniță în CA este și George Șinghi. Secretar general al organizației municipale a PNL Tulcea, consilier județean și specialist în alimentație publică și imobiliare.

În februarie 2020, Guvernul îl numea pe liberalul Florin Cîrligea în CA-ul de la Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi. Remuneraţia membrilor a fost stabilită la 5.040 lei brut/lună. Cîrligea este și prim-vicepreședintele PNL Brăila, fost subprefect și om de afaceri.

Porturi Maritime Constanța

Costel Stanca este directorul general în CA al Administrației Porturilor Maritime Constanța. A fost numit în funcție în decembrie 2019 cu mandat până în septembrie 2020. Este consilier județean PNL și prim-vicepreședinte al organizației municipale. Decan al Universității Maritime din Constanța, Stanca a încasat anul trecut pe lângă salariu de profesor și indemnizația de consilier, dividende în valoare de 289.000 de lei de la firma Atlas Research SRL.

Administrația Porturilor Fluviale Giurgiu

La Administrația Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu (APDF) îl regăsim ca șef al consiliului de administrație pe Nelu Sandu Buciu, ofițer MAI în rezervă, sprijinit de liberali. Pe lângă pensia de 10.000 de lei pe lună, acesta încasează aproximativ 3.500 de lei pentru buna funcționare a porturilor din Giurgiu.

Membru provizoriu în CA este și Alexandru Aurel Balov. Fost consilier parlamentar și consilier județean liberal în Ialomița, Balov n-are niciun fel de experiență legată de administrarea porturilor fluviale.

Plafar SA

La SN Plafar SA este propusă de Guvern pentru a face parte din CA consiliera parlamentară a lui Gheorghe Falcă, Mihaela Parmena Țibrea. Ea făcea parte la începutul anului și din CA al Iprochim SA.

Colegul ei, Andrei Florea este propus și el pentru un post în consiliul de administrație al Plafar SA, din 2012 el fiind consilier parlamentar la grupul liberal din Camera Deputaților.

Fondul Proprietatea se revoltă

Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Investments, administratorul Fondului Proprietatea, arată că toate aceste numiri fără noimă blochează dezvoltarea companiilor statului. „România nu va putea niciodată să își atingă potențialul economic și social dacă va continua să încalce regulile guvernanței corporative în companiile de stat și, astfel, să pună obstacole imense în calea dezvoltării unor business-uri promițătoare. Este timpul pentru o nouă normalitate, în care guvernanța corporativă este regula și nu excepția”, a declarat pentru Europa Liberă, Johan Meyer.

Fondul Proprietatea arată într-un comunicat de presă că “lipsa continuă a punerii în aplicare a legislației privind guvernanța corporativă la companiile de stat este deosebit de evidentă în opt dintre companiile din portofoliul Fondului, dar nu se limitează la acestea: Complexul Energetic Oltenia S.A., Societatea Națională a Sării S.A. Salrom, C.N. Aeroporturi București S.A., S.N. Aeroportul Timișoara – Traian Vuia S.A., C.N. Administrația Porturilor Maritime Galați, C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța, C.N. Administrația Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu și Plafar. Potrivit datelor Fondului, peste 90% dintre numirile reprezentanților Guvernului în Consiliile de Administrație ale acestor companii nu sunt conforme cu regulile de guvernanță corporativă, așa cum sunt prevăzute în OUG 109/2011, pentru că fie sunt stabilite politic sau persoanelor în cauză le lipsește experiența profesională relevantă”.

Fondul Proprietatea a fost creat în 2005 pentru a asigura resursele financiare necesare despăgubirii persoanelor expropriate în mod abuziv. În urma îndeplinirii unor etape strict determinate de lege, titularii drepturilor de despăgubire au devenit acționari ai Fondului Proprietatea.

Un material foarte interesant difuzat de Europa Liberă ridică – a cîta oară? – serioase semne de întrebare privind felul în care oamenii serviciilor secrete penetrează organismele civile. E vorba de ceea ce s-ar putea numi povestea unei SRI-iste, racolate de serviciu înainte să-și dea BAC-ul, care a ajuns să se ocupe, pe un salariul lunar fabulos, de felul în care votează diasporenii în alegerile din România, transmite Inpolitics.

”Ingrid Bicu s-a ocupat la alegerile parlamentare din 2016 de implementarea votului prin corespondență pentru cetățenii din afara României” scrie E.L.

”Ingrid Bicu are 33 de ani și reprezintă România ca expert la Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (International IDEA) – Stockholm. Toate costurile privind cazarea, diurna, salariul și transportul sunt suportate de România prin Autoritatea Electorală Permanentă.
Cariera lui Ingrid Bicu începe însă pe băncile liceului, când are primul contact cu SRI. La 19 ani este angajată de Serviciul Român de Informații, iar la 26 de ani predă ca lector la Academia Națională de Informații. Și-a dat demisia din SRI la 29 de ani pentru a se angaja la Autoritatea Electorală Permanentă. În ultimul an și jumătate, ea a reprezentat România într-un for important privind promovarea democrației la nivel mondial, organism internațional din care România nu face parte încă.
Europa Liberă a încercat să afle câte persoane au fost detașate în afara României de Autoritatea Electorală Permanentă și care este experiența profesională a acestora. În răspunsul oferit pentru Europa Liberă, AEP precizează că există o singură persoană: Ingrid Bicu.

AEP susține că în „istoricul profesional” al lui Ingrid Bicu figurează faptul că între 2006 și 2016 aceasta a lucrat la SRI – Centrul Surse Deschise. Ținând cont de faptul că aceasta este născută în octombrie 1986, ea nu avea 20 de ani în momentul angajării în SRI ca subofițer. Era în primul an de facultate. Potrivit informațiilor Europa Liberă, primul contact între Ingrid Bicu și SRI a avut loc în timpul liceului, înaintea examenului de Bacalaureat(…)
Colaborarea lui Ingrid Bicu cu SRI se termină la finalul anului 2015, prin demisie.
După demisia de la SRI, Ingrid Bicu se angajează la AEP, la Departamentul de Comunicare. Potrivit profilului de Linkedin, ea a fost coordonator al biroului electoral pentru cetățenii români aflați în străinătate între octombrie 2016 și decembrie 2016, în timpul alegerilor parlamentare”.

Pentru activitatea derulată în străinătate, AEP o plătește cu bani (foarte) grei:
„Doamna Ingrid Bicu încasează un salariu net de 5.932 lei pe lună, iar indemnizația de delegare este de 26.710 lei (aproximativ 5.564 de euro) pe lună”, este răspunsul oferit de Autoritatea Electorală Permanentă pentru Europa Liberă. Mai multe despre această foarte interesantă poveste despre răspîndirea geografică internațională a agenților serviciilor secrete din România citiți aici

de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, e la un pas de declanșarea unui scandal de proporții după ce s-a implicat într-o acțiune de intimidare a unui ONG de protecție a victimelor traficului de carne vie, al cărui leadership și-a permis să facă ample dezvăluiri în fața Comisiei pentru Drepturile Omului. Un scandal cu bătaie internațională și pe una dintre cele mai fierbinți problematici imputate țării noastre.

Scriam aici pe 17 iulie despre o veste salutară: Comisia parlamentară de anchetă pentru copiii dispăruți, înființată în martie la propunerea deputatei PNL Adriana Săftoiu, și-a început activitatea. Pe 8 iulie avusese loc o ședință a respectivei comisii, cu audierea conducerii unuia dintre cele mai reputate ONG-uri din domeniul traficului de carne vie, Reaching Out Romania, iar informațiile furnizate de directoarea Iana Matei erau năucitoare: în România, marele furnizor de carne vie la nivel european, ”marfa” e livrată traficanților chiar de către instituțiile statului specializate în protejarea copiilor.

”La cea de-a treia audiere, ONG-urile invitate la audieri au relatat că există Direcţii Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (ne-au fost nominalizate judeţele în cauză) care furnizează “marfă” pentru reţelele de trafic de persoane, respectiv prostituţie şi/sau cerşetorie.
Reţelele sunt aproape imposibil de destructurat, fiind o încrengătură între “instanţe, poliţie, politicieni”, conform afirmațiilor de la audieri. Ne-au fost prezentate cazuri concrete, unde dosarele sunt fie dosite, fie clasate pe motiv că minora a consimțit sexul” scria pe Facebook, la acea vreme, deputata PNL Adriana Săftoiu, membră a comisiei.

De aici, încep problemele.
Dezvăluirile și acuzațiile Ianei Matei, de la Reaching Out Romania, ONG care se ocupă cu ajutorarea tinerelor între 13 și 22 de ani exploatate în industria sexului, provoacă deranj mare la nivel guvernamental.
Fusese picătura care umpluse paharul nervilor guvernanților, care, și așa deranjați de activitatea ONG-ului care a scos, în timp, sute de tinere din ghearele proxeneților, îi suspendaseră recent licența.

Așa se face că, la cîteva zile după audierea din parlament, pe 23 iulie, ministrul Muncii în persoană, Violeta Alexandru, descinde brusc la sediul din Pitești al ONG-ului, într-o vizită inopinată neanunțată pe agenda sa oficială din acea zi și despre care nici nu a făcut vorbire ulterior.
Mai mult, în ziua respectivă șefa ONG-ului nici nu se afla acolo, vizita derulîndu-se în absența acesteia.

Pe 30 iulie, de Ziua Mondială Împotriva Traficului de Persoane, într-un interviu realizat de Presshub, cu participarea procurorului șef al DIICOT Georgiana Hossu, a ambasadorului britanic la București, Andrew Noble și a deputatei Adriana Săftoiu, Iana Matei a dezvăluit amănuntele vizitei ministrului Muncii.

Ce a vrut să afle Violeta Alexandru de la angajați și de la tinerele traumatizate care se aflau în grija organizației?
Ce soartă tristă au avut pînă să ajungă la centrul respectiv? Cine sunt cei care le exploataseră sexual, cum și în ce fel? De ce judecătorii și polițiștii locali susțin că dacă o minoră de 12 ani e de acord, se cheamă că sexul cu ea e ”consimțit” și nesancționabil?

Nici pomeneală: a vrut să știe dacă șefa ONG-ului le scoate la produs, pe străzi!!!
”Am crezut că fetele sunt mici nu au înțeles sensul întrebărilor, dar am foarte surprinsă cînd a doua zi o fată de 16 ani m-a întrebat direct: ”de ce au impresia oamenii ăștia că ne scoateți la produs?!” mai spune directoarea pentru Presshub.

Neprimind asemenea informații, ministrul a plecat, fără a face la final un raport de vizită, cum i se solicitase, motivînd că a fost doar o vizită pentru a vedea ”cum poate oferi ajutor”.

Contactată azi de Inpolitics, Iana Matei (foto), fondatoarea ROR, declarată în 2010 ”European of the Year” de către cea mai mare revistă americană a ultimelor decenii, Reader’s Digest, e categorică: vizita misterioasă și neanunțată a ministrului nu s-a produs întîmplător după declarațiile sale de la comisia parlamentară, ci s-a dorit a fi o formă de intimidare la adresa ONG-ului.

”Nu e o tentativă de intimidare, ci e o intimidare directă. Dacă eram pe bd.Magheru și nu la Pitești cu sediul, poate aș fi crezut că doamna ministru a trecut întîmplător prin față și a intrat să bea o cafea. Nu ne-a lăsat niciun raport de vizită, deși am rugat-o asta prin asistenta socială aflată la sediu, pentru că eu eram în acel moment la București, într-o acțiune de preluare a unei minore de 14 ani gravidă in cinci luni, la solicitarea poliției din Călărasi care o găsise pe stradă bătută” spune ea.

ONG-ul amintit se luptă de multă vreme cu un abuz incalificabil al autorităților, mai precis Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din județ extrage pur și simplu tinerele adăpostite de ROR fără a avea decizia unei instanțe în spate, conform legii.

”Numai un judecător poate decide ca cineva internat la noi să poată pleca, cum tot prin ordin al instanței se face internarea. Doamna Mariana Marinescu de la DGASPC Argeș (șef serviciu n.n.), care comite abuzuri după abuzuri, îmi ia copii din centru fără niciun fel de decizie a instanței, și i-am spus încă de la primul copil luat că vom merge în justiție, în contencios. Atunci s-a enervat foarte tare și a sunat-o pe o prietenă de la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială, doamna Jidovu (Adriana inspector social superior biroul inspecție socială n.n.), căreia i-a cerut să îmi ridice licența, iar aceasta s-a și conformat” mai spune Iane. Ea mai adaugă că va face demersuri în continuare la nivel înalt, intern și extern, incluzînd Parlamentul European.

Pînă atunci, poate ministrul liberal al Muncii va explica public ce a fost cu misterioasa și discreta vizită făcută la sediul Reaching Romania de la Pitești.
A vrut să ajute?
Ori să se asigure că ONG-ul nu va face și alte dezvăluiri incomode despre victimele traficului de carne vie din România? 

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunțat în cursul acestei săptămâni că polițiștii români se vor desparte de pistoalele Carpați și vor primi arme Beretta. Contractul, în valoare de peste 40 de milioane de lei, a fost atribuit fără licitație companiei de stat Romarm. Însă, în spatele acestei afaceri este firma italiană Interarm Impex, reprezentantul în România al producătorului italian de armament. Acționarii firmei au legături cu camarila din spatele lui Liviu Dragnea, scrie Gazeta de Cluj.

Societatea este administrată de Andrea Barsanti, care este acționar cu 50% din companie, alături de Nusco Michele (35%) și de Meuli Nicola (15%). Pentru anul 2018, societatea a declarat o cifră de afaceri de peste 4 milioane de lei și 5 angajați.

Riccardo Barsanti este și reprezentantul oficial al firmei italiene Fincantieri în România, societate care a fost interesată de contractul prin care statul român dorea să cumpere nave tip corvete. Chiar dacă este implicat în afacerile cu armament, omul de afaceri italian a cumpărat o firmă de construcții de la fiul Flaviei Teodosiu, avocata care îl reprezintă pe Liviu Dragnea. Este vorba de societatea firma Berkeley Square Construction SRL, înființată în noiembrie 2017 de către fiul avocatei, Flavius-Victor Teodosiu-Stupcanu.

Pe de altă, societatea comercială  Transcarpat Sportours Internațional S.R.L. a contestat la CNSC modalitatea în IGPR a dat contractul pentru pistoalele Beretta.

Potrivit contestației, firma cere suspendarea deciziei IGPR de încheiere a acordului-cadru și a atribuirii contractelor subsecvente pentru Lotul nr.1, in conformitate cu prevederile art. 22 din Legea 101/2016, până la adoptarea măsurilor ce asigură respectarea prevederilor legale în domeniul achiziţiilor publice, pentru a evita producerea unei pagube iminente în detrimentul legalității procedurii de achiziţie şi pentru a asigura respectarea principiului utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi pentru a evita derularea unui proces de atribuire ce este afectat de abateri legislative.

”În fapt, la data de 08.05.2020, orele 20.36, IGPR ne transmite invitația de participare la NFPAP, având dată de depunere a ofertelor 11.05.2020, orele 15.00. Deci, procedura a avut termen de pregătire a ofertelor 2 zile nelucrătoare, respectiv zilele de sâmbătă și duminică, iar în ziua de luni nu se mai putea pregăti oferta în mod serios fiind necesară obținerea certificatelor fiscale, a cazierelor judiciare, etc. Precizăm că ziua de luni 11.05.2020 era o zi cu circulație restricționată a persoanelor, aflată sub imperiul stării de urgență. 3 Acesta este un prim motiv al încălcării principiilor fundamentale ale achizițiilor publice, deoarece a afectat concurența reală din procedură”, se arată în contestația depusă.

Parlamentul a adoptat, în urmă cu o lună, o lege care măreşte pedepsele prădătorilor sexuali, aşa încât ei nu mai puteau fenta puşcăria. Aceeaşi lege prevede că aceia care au violat sau au abuzat sexual copii nu vor scăpa niciodată de răspunderea penală, prin prescrierea faptei. E un tratament discriminatoriu, spune Guvernul, care a sesizat Curtea Constituțională, blocând astfel promulgarea legii. Sesizarea va fi analizată de CCR în 30 septembrie, scrie Libertatea.

Pe lângă majorarea pedepselor, noua lege prevede că violul şi actul sexual cu un minor devin imprescriptibile, aşa cum sunt acum crimele şi infracţiunile de genocid, contra umanităţii şi de război. 
”Soluţia legislativă aleasă pare arbitrară şi discriminatorie faţă de persoanele care săvârşesc infracţiunile de viol sau act sexual cu un minor”, argumentează Guvernul în sesizarea CCR, semnată de Ludovic Orban. Guvernul admite că ”infracţiunile contra libertăţii şi integrităţii sexuale au un specific aparte şi că, din cauza traumelor provocate victimelor, în multe cazuri trece o perioadă considerabilă de timp până când acestea pot aduce la cunoştinţa organelor judiciare fapta comisă”, dar critică imprescriptibilitatea ”din perspectiva autorului infracțiunii”.

Senatorul PNL de diaspora Viorel Badea și Ovidiu Burdușa, originar din Vrancea, șeful Departamentul pentru românii de pretutindeni, au mers la o nuntă în Italia pe banii statului român. Dezvăluirile au fost făcute de fostul deputat pentru Diaspora, Aurelian Mihai.

DEZVĂLUIRILE LUI AURELIAN MIHAI:

Tupeu la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, pe care îl voi numi în continuare DRP, excursii pe bani publici, cumetrii sau nunți de partid, având ca acoperire „delegații” și „vizite de lucru”!

Funcția de reprezentare parlamentară pentru diaspora, mi-a oferit posibilitatea unui angajament deplin și a unui dialog constant cu românii de pretutindeni, dialog menținut și după terminarea mandatului parlamentar, iar prin sesizările românilor din diaspora, mi-a fost adus la cunoștință faptul că zilele trecute a avut loc o vizită de lucru în cadrul delegației DRP, în Republica Italiană, regiunea Sicilia, în fapt, o vizită aranjată pentru a masca participarea demnitarilor români la o nuntă de partid.

Cât să fie cheltuielile asigurate pentru „activitățile” parlamentarului Badea lunar ? 5.000 Euro, 10.000? Câ? Și aici mă refer la indemnizații, sumă forfetară cabinet parlamentar, sume întregite de la bugetul public pentru pentru transport intern/extern, hoteluri, locuință etc., deplasări, diurne, participări ședințe etc.!

Nici veniturile(asigurarea cheltuielilor de la bugetul de stat) deloc modeste ale secretarului de stat Burdușa(indemnizații, sume întregite de la bugetul public pentru transport intern/extern, hoteluri, locuință etc., deplasări, diurne, la care se adaugă foarte mulți bani cheltuiți cu menținerea în funcție a personalului de la cabinetul secretarului de stat) nu erau suficiente pentru ca demnitarii români să își plătească singuri deplasarea la nunta colegului de partid?

Pentru această situație și clarificarea pe deplin a acestor lucruri, în decursul zilei de ieri, la postarea DRP cu privire la vizita recentă din Sicilia, ca orice alt cetățean, am cerut ambilor demnitari clarificări urgente, precum și nedecontarea acelor cheltuieli ocazionate cu deplasarea în Sicilia cheltuieli ce includ transportul aerian, ședere, diurnă etc., absolut toate acele cheltuieli ocazionate cu astfel de deplasări în alt interes privat.

Reacția celor din cadrul DRP/administratorului paginii instituției a fost una total neinspirată când a ales să restricționeze vizibilitatea comentariilor, probabil, considerate de către superiori, mult prea realiste în loc să prefere dialogul.

Nu este prima dată când cetățenii români se plâng de o abordare defectuoasă, nerespectuoasă, netransparentă, în ultimele luni, a acelor din cadrul DRP.

Nu este prima dată când cetățenii români mi se plâng asupra vizitelor neproductive a demnitarilor Badea și Burdușa, iar această ultimă lipsă de respect, folosirea „delegației” pentru a participa la unul  sau câte evenimente private or fi fost, în plină pandemie, au iritat puternic opinia publică, mai ales în situația în care românii din diaspora sunt supuși restricțiilor de tot felul, neputând veni în România, neputând participa la evenimentele familiei, nunțile care trebuiau organizate, zilele de naștere ale celor dragi, dar privind cum unii dintre demnitarii statului, un parlamentar și un secretar, clar, însoțiți de alaiul de consilieri și apropiați de partid, procedează în cel mai urât mod posibil, mergând la evenimente, altele decât cele pentru care aveau stabilite obiectivele delegației, CHEFUIND în plină PANDEMIE!

Persoană care nu știu să fi făcut vreodată parte dintr-o comunitate din diaspora, demonstrând minim cinci ani de zile trăiți alături de românii din afara țării, așa cum moral, ar trebui să fie cazul celor care se prezintă pentru o funcție de reprezentare parlamentară pentru circumscripția 43 diaspora, dl. parlamentar Badea de la PNL Diaspora, trebuie să vină cu explicații și în acest sens.

Din ceea ce cunosc, dumnealui a refuzat constant să explice apartenența la vreuna din comunitățile românești în toți acești ani, iar experiența celor trei mandate parlamentare, deja trei mandate, atenție, aproape 12 ani de zile de când este menținut politic în funcția respectivă, experiența aceasta, cel puțin, trebuia să fie o lecție pentru a nu folosi demnitatea publică pentru și banii statului pentru a se deplasa la evenimente private.

Vizitele organizate de către DRP pentru secretarul de stat cuplate cu vizitele parlamentarului sunt o altă anomalie, organizate fără a populariza și fără a detalia unde vor avea loc acțiunile respective, probabil, în ideea de a-și selecta audiența, venind în diaspora, pe banii noștri, pe bani publici, pe mulți bani publici, suportați de către noi toți!

„ÎN DIASPORA, PE FURIȘ, CA HOȚII”?

De ce oameni buni, să vă prezentați pe furiș și ca hoții, aproape prin efracție că doar sunteți demnitari!

Trebuie să cunoaștem aici și cât au costat testele pentru depistarea COVID-19, pentru că, îmi imaginez, trebuie să nu ai toate țiglele pe casă, atunci când faci deplasări în străinătate, la plecare și la revenirea în țară să nu ai efectuate aceste teste.

Socotiți dvs. ce cheltuială este pentru statul român, doar cu aceste teste, teste la care oamenii de rând, stau și așteaptă cu săptămânile, teste care costă enorm de mult, bani irosiți în vânt doar pentru capriciul de a fi prezent la o nuntă de partid sau aiurea, în diaspora, mai ales, când toate instituțiile statului, mențin un dialog on-line, așa cum procedăm, de fapt, cu toții, nu-i așa?

Poate că la actualii parlamentari ai diasporei aflați la putere, la unii demnitari, aceste lucruri nu mai contează din moment ce populația plătește.

Le solicit acestor domni și a celor care i-au însoțit în toate vizitele efectuate de la declanșarea stării de urgență din 16 martie 2020, să ne prezinte lista cheltuielilor publice efectuate în toate aceste deplasări și a persoanelor care au fost angajate în aceste deplasări și vizite publice ale DRP și ale dlui. parlamentar Badea, precum și motivația clară a prezenței acestora și de ce trebuie să fie prezent tot acest alai în străinătate, tocător al banilor publici, pentru ca instituția DRP nu are rolul unui oficiu turistic!!!

Să vedem cum sunt cheltuiți banii instituției până la ultimul leu și care este nota de plată a acestor deplasări turistice!

Să convină de minune domnului președinte Iohannis ce se întâmplă la DRP și „amprenta parlamentară” asupra instituției, risipa de bani publici de la bugetul de stat în perioada în care tocmai dl. președinte ne îndeamnă pe toți cetățenii la prudență și la cheltuiala chibzuită a banului public?

NU PREA CRED!

Oare foștii mei colegi, dl. premier Ludovic Orban, dl. Dan Motreanu, actual eurodeputat, au idee ce se petrece la DRP și cum sunt tocați banii publici în plină PANDEMIE?

Să convină premierului Orban astfel de lucruri?

NU PREA CRED!

De aici rezultă și secretomania cu privire la aceste vizite anunțate și efectuate mai pe furiș, mai pentru cei apropiați, mai puțin pentru românii din diaspora, mai pe fugă.

Îmi vin în memorie câteva rânduri din „Moromeții”, unde personajul Ilie Moromete, un liberal de marcă al comunei, le spunea lui Nilă și Paraschiv: „De ce să fugiți frățioare? Încet nu puteți să mergeți”?

Adaug și eu aici: Nu contează cât fug acești domni prin diaspora, adevărul oricum, îi va prinde din urmă.

După ce Klaus Iohannis a asociat UDMR-ul “răului din Parlament” cu PSD, care tergiversează legi ale guvernului, liderul UDMR a lansat prima acuză dură la adresa preşedintelui. Dar puţină lume a observat finalul declaraţiei: “Am impresia că președintele chiar caută să adune voturi suficiente pentru a da jos Guvernul. Parcă asta este singura lui preocupare”, transmite Newstandard.

„Arată nu ca un președinte echidistant și al tuturor, ci ca un robot care împrăștie ură în societate. Asta face, asta va face în continuare. Din păcate, România nu are un Executiv în frunte cu un președinte în stare să gestioneze criza, nici sanitară, nici economică, de niciun fel”, a spus Kelemen.

Liderul UDMR a precizat că a citit „așa-zisa declarație a așa-zisului președinte” și a constatat că acesta are idei extrem de puține și extrem de fixe.

„Vom vedea cum vom vota când va fi depusă moțiunea de cenzură și în funcție de situația epidemiolgică. Am impresia că președintele chiar caută să adune voturi suficiente pentru a da jos Guvernul. Parcă asta este singura lui preocupare”, a spus Kelemen Hunor.

Speculații de presă privind relațiile nu tocmai bune între președintele Iohannis și premierul Orban circulă de mai mult timp.