Categorie: coronavirus

Se va scrie vreodată epopeea celor zece mii? Cum au străbătut țara mărșăluind glorios în lupta cu fiarele apocalipsului și cu gurile de iad care se cască în drumurile naționale altminteri pline de bune intenții? Nu e vorba despre luptele spartanilor cu atenienii sau cu persanii și nici de armata lui Garibaldi. E vorba despre traseul european al primului transport de zece mii de vaccinuri mai urmărit de presă și politicieni ca drumul lui moș Crăciun din sălbăticiile polare până în vârful pomului de Crăciun, spune într-un comentariu Radio Europa Liberă.

E foarte la modă să te pozezi azi cu vaccinul anti-COVID. Sociologii de serviciu cred că un vaccin bine injectat în lobii nervoși ai atenției și autogratificației publice crește ratingul și popularitatea. Însă endorfinele produse de speranță nu ar trebui să ne blocheze bosa aritmeticii care spune că dacă zece mii de doze parcurg traseul până la destinație într-o zi, și dacă se păstrează ritmul de livrare de până acum (să spunem 200 de mii de doze lunar), atunci cele patruzeci de milioane de care ar fi nevoie teoretic (practic doar 20 milioane de doze, de vreme ce doar vreo 50% dintre români vor să se vaccineze) ar ajunge la destinație la alegerile din 2040,mai spune REL.

Etapa de masă va începe mai la primăvară când, spun autoritățile, vor fi imunizate milioane de persoane, 60-70% din populație. E o aritmetică optimistă și demagogică pentru că, dacă e nevoie de două doze de vaccin și România are contract pentru 10 milioane de doze (în total), nu vor putea fi vaccinate decât cinci milioane de persoane. Probabil că se refereau la 70% din populația care iese la vot. Cine știe? Ca să nu mai spunem că statisticile referitoare la populație folosite de armată diferă de cele ale Autorității Electorale Permanente și că numărul de locuitori ai României a devenit o metodă de manipulare politică și economică.Duba care a ajuns pe 26 dimineața la Institutul Cantacuzino a fost întâmpinată cu noaptea în cap de noul prim ministru Câțu și de o întreaga suită de oficiali care vor să arate astfel că le pasă (de șeful lor, în primul rând), ca să nu mai vorbim de cohortele de telespectatori care au urmărit-o cu sufletul la gură cum ia curbele și pune frână, mai comentează Europa Liberă.

Elena Vlad, medic pneumolog în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu, este convinsă, după ce a suferit de COVID-19 şi a avut nevoie de tubul de oxigen pentru a putea să respire, că SARS-CoV-2 nu este creat de natură.

Medicul spune că un virus obişnuit, din laboratorul naturii, nu poate să se adapteze la orice condiţii climatice.

„Sunt convinsă că un astfel de virus nu este creat de natură. Orice virus care apare într-o zonă a naturii nu are criteriile biologice să supravieţuiască la orice condiţii de temperatură de pe planeta asta. Natura nu face astfel de greşeli. Dacă face cumva vreo greşeală şi este un virus care se adaptează la condiţiile climatic a unei zone, virusul nu supravieţuieşte peste tot decât dacă este cumva făcut de o minte sau a scăpat de undeva. Sunt şi alţi viruşi foarte periculoşi, cum este Ebola, dar nu s-a împrăştiat peste tot, pentru că are anumite condiţii în care trăieşte, adică în căldura mare a Africii şi nu s-a răspândit peste tot, aşa cum este acest virus“, a spus dr Elena Vlad.

Franţa va primi ”până la sfârşitul anului” aproximativ 1,16 milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19, a anunţat miercuri premierul Jean Castex în faţa Adunării Naţionale, relatează AFP.

România va primi 10.000 conform ministrului Sănătății Nelu Tătaru.

‘Ar trebui să primim 677.000 de doze suplimentare în perioada 5-6 ianuarie”, apoi ”în jur de 1,6 milioane de doze în februarie”, a spus premierul în cadrul prezentării strategiei guvernamentale de vaccinare.

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, afirmă că primele 10.000 de doze de vaccin anti-COVID-19, cu care vor fi vaccinate 5.000 de persoane, vor ajunge în țară în perioada dintre Crăciun şi Revelion, iar ele vor fi distribuite personalului medical care lucrează în secţiile de boli infecţioase.

Este posibil ca vaccinul rusesc ”Sputnik V” să asigure o protecție împotriva bolii Covid-19 timp de doi ani, în condițiile în care vaccinul dezvoltat de compania americană Pfizer oferă o imunitate de circa patru-cinci luni, a declarat șeful Centrului de Cercetare ”N. Gamaleya”, Aleksandr Ghințburg, citat de presa rusă.

O prognoză pe care omul de știință a formulat-o comparând platformele pe baza cărora au fost dezvoltate cele două vaccinuri. Astfel, preparatul rusesc ”Sputnik V” a fost realizat, potrivit lui Ghințburg, pe platforma folosită pentru realizarea vaccinului împotriva virusului Ebola.

”Există date experimentale ce demonstrează că acest vaccin similar asigură o protecție pe o durată de cel puțin doi ani, dacă nu chiar mai mult. Care este perioada de protecție oferită de preparatele Pfizer este greu de spus dar, pornind de la mecanismul general de acțiune a unor astfel de produse, ne putem gândi că perioada de protecție nu va fi mai mare de patru luni, cinci cu indulgență”, a spus șeful Centrului ”N. Gamaleya”, citat de RBK.

Ghințburg a adăugat, totodată, că despre perioada de protecție a vaccinului împotriva coronavirusului se pot face, deocamdată, doar presupuneri. Sunt date ce trebuie verificate experimental, a adăugat cercetătorul rus.

Dar dacă populația nu va reuși să se vaccineze complet, iar perioada de acțiune a vaccinului a expirat deja, în acest caz ”nu va mai exista perpetuum mobile, ci va fi ruinare veșnică”, a afirmat Ghințburg. În acest caz, a subliniat omul de știință, nu vor exista nici un fel de garanții că infecția cu coronavirus va deveni controlabilă prin vaccinare.

România a rămas printre ultimele state UE care nu folosesc o aplicație de mobil pentru detectarea și alertarea contacților în cazurile de Covid-19, deși ține la sertar o aplicație pe care a plătit bani, iar o alta a fost lansată deja la liber de un ONG care a obosit să mai aștepte autoritățile, transmite Radio Europa Liberă.

Pe CovTrack, statul a plătit bani (circa 165.000 de euro) și a fost dezvoltată de firma unor cercetători în domeniul spațial de la Măgurele (Romanian in Space Engineering) într-un consorțiu format din Institutul de Științe Spațiale, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și Administrația Națională de Meteorologie (ANM), în urma câștigării unui concurs de proiecte desfășurat de Ministerul Cercetării.

Aplicația, împreună cu un model epidemiologic de tip SIR (susceptibili, infectați, recuperați) și un alt modul IT pentru detectarea anonimă a marilor aglomerații din diverse zone, este gata încă din luna septembrie. De atunci, autoritățile stau cu ele la sertar, nefolosite.

„De atunci așteptăm ca autoritățile să decidă cum vor să meargă mai departe cu implementarea. Nici noi nu înțelegem. Noi am încercat să informăm, să fim cât mai transparenți în toate direcțiile. Așteptăm și noi un semn, să știm care este implicarea autorităților”, spune dezamăgit Mugurel Bălan, unul dintre cercetătorii care a lucrat la dezvoltarea aplicației CovTrack.

„Pot să înțeleg argumentul că o aplicație de acest gen ar speria populația, ar crede că este urmărită, asta dacă autoritățile nu investesc în promovarea și explicarea unei astfel de aplicații și a beneficiilor pe care le aduce. Dar acum, folosind funcțiile comune de la Google și Apple, este absolut imposibil pentru un dezvoltator de aplicații să facă ceva care să și urmărească utilizatorii”, spune Mugurel Bălan, pentru Europa Liberă.

Scrisoare adresata Colegiului Medicilor Valcea

Povestea mea

Durerea este mare. Nu pot să o descru în cuvinte. Sunt din Rm. Vâlcea și mă numesc Banu Alida Carla și sunt soție de pompier(ISU VÂLCEA). Soțul meu a decedat pe data de 26.10.2020 în urma unui șir lung de zile de spitalizare din cauza unor complicații și din cauza neglijenței personalului medical de la Secția infecțioase Râmnicu Vâlcea. Fiind pompier-paramedic pe SMURD, acesta era expus la tot felul de accidente sau boli pe care le putea lua în timpul misiunilor.

Pe 6 Octombrie 2020 a participat la o intervenție pe Valea Oltului când un tir a căzut în Lotru. A stat două ore în apă rece până la brâu. Atunci a căpătat o răceală care a dus-o pe picioare, iar pe data de 9 octombrie 2020 a intrat în schimb de tură și a dus misiunea la bun sfârșit. Pe data de 12 octombrie a fost din nou la muncă în schimb sănătatea s-a degradat, s-a simțit foarte rău iar colegii l-au izolat într-o cameră și l-au scos de pe intervenție. Colegii și șeful de tură nu au sesizat și nici nu au raportat nimic în legătură cu acest eveniment în condițiile în care suntem pandemie iar colegii erau reticenți.

A venit acasă conducând 35 de km, iar după aceea a anunțat doctorul de familie legat de starea de sănătate în care se afla. Acesta l-a îndrumat să meargă la UPU Vâlcea pentru a își face analizele și testul de covid. În așteptarea rezultatului testului covid, i-a prescris un tratament. A început acest tratament, iar pe 14 octombrie ora 23:00 s-a primit confirmarea pozitivității testului.

Pe 15 octombrie s-a făcut o anchetă epidemiologică și la ora 16:00 soțul meu s-a Internat la Spitalul Infecțioase Râmnicu Vâlcea. a plecat pe picioarele lui cu speranța că se va face bine și se va întoarce în sânul familiei. A fost preluat de doctorița Stoian Marinuța, o tânără de 31 de ani care l-a îngrijit până pe data de 26 octombrie când acesta a decedat . Două zile a stat în salonul rece, neîncălzit cerând pătură de acasă pentru că era frig.

Pe 17 octombrie a început să abiă dificultăți de respirație și a fost mutat în Secția Înfecțioase unde depindea de masca de oxigen. I s-a schimbat din nou tratamentul și de atunci în fiecare noapte s-a chinuit cu temperatură, dureri de cap și crize de respirație. Nu știu cât de interesată a fost doctora de acest pacient și de starea lui de sănătate pentru că eu consider că el a avut o pneumonie, dar tratamentul făcut a fost pe schema de Covid și aceasta nu și-a facut deloc efectul pe pacient, de aceea sănătatea s-a deteriorat zilnic.

Am înregistrări în care soțul meu dădea telefon după telefon la asistente pentru că avea crize sau i se termina butelia de oxigen, care nu răspundeau din primul apel. Tratamentele făcute erau Planquenil, Paracetamol, Vitamina C, B1, B12 și alte medicamente pe care nu le știu. În ultimele zile de viață 24-25-26 octombrie, starea lui de sănătate s-a deteriorat foarte repede. Mă întreb și acum de ce acea doctoră dacă a văzut că nu poate fi stabilizat? De ce nu a luat atitudine ca să poată fi transferat la ATI- UPU Vâlcea sau în alt spital.

Era un paramedic pe SMURD, nu un boschetar. Colegii lui și cadrele în funcție de la ISU Vâlcea nu s-au interesat de starea lui și asta mă dezamagește cel mai mult. Doctorul de familie fiind angajat al unității s-a interesat doar de trei ori și cam atât, fără să raporteze starea lui de sănătate. De ce? Lipsă de respect față de oamenii care sunt carne de tun la intervenții. Oamenii care își pun viața în pericol și doar atât.

Familia rămâne cu trauma pe viață dacă se întamplă evenimentul nefericit, legea junglei. Eu ca soție(pentru că asta voi fi), nu văduva pompierului de la Vâlcea, voi avea grijă să rămână în amintirea noastră ca un erou, nu ca un nimeni. E trecut în rezervă și atât. Nu am nevoie de altceva, doar recunoașterea că el s-a îmbolnăvit în timpul și din cauza serviciului. Nimeni nu vrea să recunoască acest lucru. Deși colegii știu asta dar nu pot vorbi, țin de jobul lor.

Durerea este mare când văd atâta nepăsare. Au ajutat foarte mult colegii, dar puteau face mai mult pentru a-i putea salva viața. Dacă se sesiza din timp problema de sănătate a soțului meu acum ar fi fost încă în viață. Banii donați au fost de ajutor, dar nu îl pot înlocui, totuși le mulțumesc tuturor celor implicați pentru acest lucru. Dar EL este omul de care aveam nevoie toată viața atât eu cât și copii mei. Au rămas cu șocul și durerea care le va marca toată viața. Ce am să le pot spune lor?

Pe 26 octombrie când starea lui s-a întrăutățit s-a încercat transferul lui către UPU-ATI Spitalul Județean Vâlcea. Aici nici nu știu ce s-a mai întâmplat pentru că a făcut un CT pulmonar, iar plâmânii lui nici nu mai erau funcționali. O radiografie din data de 13 octombrie arată că plămânii erau în stare normală de funcționare, iar pe data de 26 aceștia nu mai erau funcționali(parcă ar fi fost gazat). A făcut două stopuri cardio-respiratorii iar acestea i-au adus sfârșitul. În timpul spitalizării a făcut 5 atacuri de panică, deci vă dați seama prin ce a trecut soțul meu pe parcursul sptalizării…

Aceasta este trista mea poveste!

Cu durere în suflet,

Banu Alida Carla

Sursa: Ziarul de Vâlcea

În România competența se capătă viral, prin promovarea politică: poți fi sculer matrițer, dar să devii competent prin diverși contacți asimptomatici de la partid pentru postul de secretar de stat la tineret, poți fi casier într-o fabrică de confecții, dar să ai în raniță bastonul de ministru al Educației (exemplele nu au legătură neapărat cu realitatea, dar descriu exact mecanismul de selecție). În general, există o perioadă de grație pe care trebuie s-o acordăm administrațiilor urcate în șaua decizională: deși și-au dorit cu multe gesturi și zgomot să conducă, odată ajunși la volan intră în catalepsie chiar dacă mașina se îndreaptă către zidul catastrofei umanitare sau financiare. Este motivul pentru care ministrul Finanțelor nu se simte de fel vinovat pentru deficitul de aproape 10% anunțat pentru acest an. Desigur, de vină a fost anteriorul guvern. Ca și pentru gradul mare de îndatorare. Când nu e vinovat PSD, e vinovat COVID-19. Niciodată noi, mereu ei, fie că vorbim de „ciuma roșie”, fie de zilioanele de virusuri care închid orașele unul după altul ca luminițele unui Crăciun care nu va mai avea loc, se spune într-un comentariu Radio Europa Liberă.

FRAGMENT DIN COMENTARIUL RADIO EUROPA LIBERĂ:

Marile orașe sunt asediate. În vreme ce flagelanții sunt lăsați să se biciuiască pentru culpe colective că așa a fost mereu pe vremuri pestilențiale, se scot din buzunare cheile orașelor pentru a le zăvorî porțile. Inițial, ar fi trebuit să intre în carantină localitățile care depășeau rata de infectare de 3 la mia de locuitori. Cum s-a dovedit că e în pericol să intre în carantină toată țara, pragul inferior al ratei a fost ridicat la 6 la mie, iar acum este subiectul licitațiilor și târgurilor făcute de politicienii care simt că li se aproprie alegerile de gât și că s-ar putea să nu mai iasă din urna de vot. Campionul acestor derogări a fost Sibiul. Oraș prezidențial a cărui închidere a fost mult întârziată din pricina unei dileme shakespereane: dacă era în carantină, președintele nu-și mai vedea consoarta și imobilele, dacă era oraș deschis, Sibiul devenea cel mai inflamat focar de COVID din țară și o importantă resursă de boală și moarte la nivel național. Coriolanus, nu alta! Nu știm cât a contat președintele în calculele Comisiei pentru situații excepționale dar alte orașe au intrat după gratii și pentru culpe mai mici. Bucureștiul pare și el pe muchie de cuțit și a ajuns să-și exporte către secțiile de terapie intensivă din Bacău și Iași bolnavii, pentru că în capitală nu mai sunt locuri.

De decenii se fac și se desfac la nivelul administrației locale tot soiul de scenarii de urgență, impotetice planuri de luptă împotriva catastrofelor: dacă se rupe barajul lacului Ciurel? Dacă e un incendiu într-o zonă populată? Dacă vine cutremurul cel mare? Dacă se repetă catastrofa de la Colectiv? Se fac bani buni din proiecțiile catastrofelor, cam ca din blockbusterele de la Hollywood. Finanțatori sunt cei care plătesc taxe și impozite. Cu ce am rămas? Cu găurile uriașe făcute de toate aceste think-tankuri oficiale care au zămislit un șoarece. Nimeni nu învață nimic. Tragediile se petrec aproape de la sine, conform unei agende cumva previzibile lăsând în urmă numai pete umane.

Fiecare dramă înghițită de labirintul birocrației și incompetenței e la fel de izolată și însingurată ca acel copac care cade în pădure fără a-l auzi nimeni țipând.

La spitalul Colentina din București, din 1390 de angajați, doar 890 au optat pentru vaccinarea anti-Covid, adică un procent de 63,57%. Potrivit managerului, procentul relativ scăzut este legat de faptul că o parte din persoanalul medical a avut deja boala, deci are anticorpi, iar alții pur și simplu au refuzat, transmite Radio Europa Liberă.

Motivele refuzului sunt în conexiune cu teama de efectele adverse ale unui vaccin nou, cu o tehnologie nouă care nu a mai fost folosită niciodată, explică pentru Europa Liberă Laura Zarafin, medic ATI la Spitalul Colentina.

”Este foarte puțin timp de când se vorbește despre aceste vaccinuri, nici măcar nu știm ce vrea să achiziționeze statul român, că sunt și aici niște discuții și niște diferențe. Și atunci medicul, care știe primul că el nu este Dumnezeu, încearcă să nu-și facă rău cu mâna lui. Este un tip de vaccin care nu s-a mai folosit niciodată, care utiliează ARN mesager, e o altă tehnolgie. Este frica să nu aibă pe termen lung efecte adverse notabile, este foarte puțin timp, de obicei trebuie să treci testul timpului. De aici vine reticența asta. Foarte mulți vor să aștepte să vadă ce se întâmplă. Eu prefer să aștept anticopii monoclonari.”.

Medicul susține că reticența medicilor nu va constitui un semnal pentru populație, pentru că de opinia medicilor oricum nu se ține cont.

O decizie recentă a Ministerului Sănătății naște noi semne de întrebare: cum poate deveni spital suport COVID-19 un spital care nu are secție de ATI, în condițiile în care, potrivit noului ordin semnat de Nelu Tătaru, unitatea medicală va trebui să aloce 5 paturi ATI pacienților cu coronavirus? Este vorba despre Spitalul Orășenesc Oravița, cel care nu are o secție ATI, și, prin urmare, nici personal suficient specializat în acest sector, scrie Express de Banat.

Să transformi în spital suport COVID-19 o unitate medicală care nu doar că nu are dotările necesare, ci nici personal specializat pentru a face față unei astfel de situații înseamnă să condamni practic zeci de pacienți la un risc maxim. Se știe doar că evoluția acestui virus este imprevizibilă. Totuși, în 18 noiembrie, Ministerul Sănătății a emis un ordin prin care Spitalul Orășenesc Oravița se alătură celor din Reșița și Caransebeș în lupta cu SARS-CoV-2. Se pune întrebarea: s-a gândit cineva și dacă acest spital are dotările și personalul necesar pentru a rezerva 140 de paturi, dintre care 5 paturi ATI, pacienților cu coronavirus, fie ei și cu simptome ușoare și medii?

„Spital suport COVID-19 înseamnă că o parte din resursele unității medicale: paturi, saloane etc., trebuie alocate acestui segment. Vorbim aici despre tratarea cazurilor ușoare și medii. Cazurile grave sunt tratate la spitalele din Reșița și Caransebeș, cele care au secții de ATI. Întrucât spitalul din Oravița va deservi atât pacienților infectați cu SARS-CoV-2, cât și pacienților care se prezintă cu alte probleme medicale, reprezentanții unității spitalicești trebuie să aibă o aripă separată, adică să stabilească anumite circuite, astfel încât pacienții cu SARS-CoV-2 să nu se întâlnească cu cei care au nevoie de sprijin medical în privința altor probleme de sănătate. În ceea ce privește posibilitatea prelevării de probe în vederea stabilirii dacă pacientul a fost infectat (sau nu) cu temutul virus, medicii din Oravița probabil că vor putea face acest lucru, însă probele vor fi trimise către laboratoarele specializate. Totodată, în mod categoric, spitalul trebuie să asigure triajul epidemiologic al pacienților”, spune purtătorul de cuvânt al Direcției de Sănătate Publică Caraș-Severin, Daniel Botgros.

Compozitorul Horia Moculescu a declarat, sâmbătă, la Focşani, că artiştii sunt afectaţi în mod nemijlocit de pandemia de COVID-19, veniturile din acest an fiind „cam 15% din ce luau de obicei”.

„Această pandemie îngrozitoare ne afectează pe noi, artiştii, în mod nemijlocit. Pentru că, în calitate de artişti de scenă, nu ne invită nimeni, nicăieri, că nu există evenimente. În calitate de compozitor, e mai rău. Neexistând evenimente, nu sunt nici bilete de vânzare. Şi noi din bilete primim drepturi de autor. De acolo provin drepturile de autor, dintr-o bucăţică de bilet. Care nu mai există. Previziunile noastre au fost sumbre anul acesta. O să luăm cam 15% din ce luam de obicei”, a declarat Horia Moculescu, în cadrul unei conferinţe de presă prilejuită de desfăşurarea Festivalului internaţional de muzică uşoară „Florentin Delmar”.