Categorie: Analize

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, susţine că USR PLUS vrea desfiinţarea Secţiei Speciale de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie pentru a nu se afla frauda de la alegerile din Sectorul 1. ”Oricum se va afla adevărul”, susţine Marcel Ciolacu, care crede că Clotilde Armand are şase de 10% să termine mandatul.

”Deodată, domnul ministru al Justiţiei vrea să facă sesiune extraordinară să desfiinţeze SIIJ-ul. De ce, pentru că SIIJ e în vacanţă până în septembrie, când se termină oficial ancheta doamnei Clotilde. O anunţ oficial: Oricum se va afla adevărul”, a declarat, luni seară, la Antena 3.

Întrebat dacă crede că USR încearcă să desfiinţeze SIIJ pentru a nu se afla frauda de la Sectorul, Ciolacu a afirmat: ”Bineînţeles, bineînţeles”.

Ciolacu a reiterat ideea că PSD susţine orice iniţiativă de demitere a primarului Clotilde Armand şi a precizat că aceasta are şase de 10% să-şi termine mandatul. 

Printre investitorii Transilvania Smart City, cartierul de lux care se va construi la Cluj, s-ar număra şi Elena Udrea şi partenerul ei, Andrei Alexandrov, scrie Evenimentul Zilei. Miercuri, 16 iunie, Consiliul Local Cluj a aprobat PUZ-ul pentru Transilvania Smart City, iar lucrările ar urma să fie finalizate în cinci ani. Costurile vor depăşi 700 de milioane de euro,iar o parte din apartamente au fosy deja puse în vânzare, iar primul bloc a fost vândut în totalitate în mai puţin de două luni. Potrivit sursei citate, în proiect sunt implicate mai multe companii, printre care Transilvania Smart City, SC Realtopfarma SA, SC Chester SRL, SC Merlin Constructii SRL si SDC Imobiliare. Finanţarea megaproiectului se face din surse proprii ale proprietarilor si din finanţări externe, mai multe fonduri mari de investiţii de afară fiind implicate.

Noul cartier va avea heliport, staţii pentru încărcat maşini electrice, concierge şi staţie pentru drone, cu care vor fi livrate pachete la domiciliu. În plus, proiectul mai prevede şi amenajarea a două lacuri, un amfiteatru în aer liber, spa şi piscină interioară şi exterioară. Nu în ultimul rând, cartierul va avea propriul sistem de pază, monitorizare şi supraveghere. 

Colectarea banilor pentru așa-zis-ul fond al clasei ar putea fi pedepsită contravențional cu amendă între 1000 și 2000 de lei, prevede un proiect de lege semnat de parlamentari USR-PLUS, depus joi la Parlament, care modifică Legea educației naționale. Președintele Federației Asociațiilor de Părinți, Iulian Cristache, spune însă că inițiativa „este o prostie”, întrucât această interdicție este deja reglemantată prin Regulamentul de Organizare și Funcționare.

„Am depus astăzi în Parlament o nouă inițiativă legislativă în care solicit ferm ca practica strângerii ilegale de bani de la părinți și copii să fie eliminată și pedepsită. Prezenta modificare legislativă introduce o nouă sancțiune cu caracter contravențional care poate fi constatată și aplicată de ofițerii sau agenții de poliție competenți din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Anticipăm faptul că aceste modificări legislative propuse vor duce la o corijare definitivă a modului în care elevii, părinții, dascălii, personalul din toate unitățile de învățământ și chiar factorul politic, văd și înțeleg obișnuința de a solicita, în mod regulat, la intervale de timp repetate, sume de bani pentru a putea oferi elevilor o educație adecvată în cele mai bune condiții”, a scris pe Facebook deputatul USR-PLUS Filip Hăvârneanu, inițiator al legii.

Fostul preşedinte american Donald Trump nu a apreciat deloc modul în care s-a desfăşurat miercuri summitul pe care succesorul său Joe Biden l-a avut cu preşedintele rus Vladimir Putin la Geneva, caracterizând această întâlnire drept ”o zi bună pentru Rusia”, relatează agenţia DPA conform Agerpres.

Trump, care a spus odată că are mai multă încredere în Putin decât în serviciile secrete americane, a estimat într-o dezbatere la postul Fox News că Biden i-a făcut preşedintelui rus un cadou oferindu-i un rol de principal protagonist pe scena mondială.

”Noi (SUA n.red) nu am obţinut nimic. I-am oferit un rol foarte mare Rusiei, iar pentru noi nimic”, crede fostul preşedinte republican. ”A fost o zi mare pentru Rusia (…) Nu văd cu ce ne-am ales noi” din această întâlnire, a adăugat el.

Părerea sa este împărtăşită şi de alţi politicieni republicani, ce remarcă faptul că Putin nu a făcut nicio concesie majoră la summitul cu Biden.

În perioada când a fost preşedinte, Trump a avut şi el un summit cu Putin, la Helsinki în 2018, având atunci şi o conferinţă de presă comună cu liderul de la Kremlin, ceea ce nu s-a mai întâmplat la summitul de miercuri, unde cei doi lideri au avut apariţii separate în faţa presei. La acea conferinţă de presă, Trump chiar i-a luat apărarea lui Putin în faţa acuzaţiilor serviciilor secrete americane conform cărora Rusia s-ar fi amestecat în alegerile prezidenţiale din SUA în 2016.

Capitala rusă suspectează apariţia unor ”noi variante” ale coronavirusului, a declarat joi primarul Moscovei, Serghei Sobianin, pentru a explica agravarea bruscă a epidemiei în oraş, unde campania de vaccinare a fost lentă de luni de zile, relatează AFP conform Agerpres.

„Cel mai probabil, ne confruntăm cu variante noi, mai agresive şi cu răspândire mai rapidă”, a apreciat Serghei Sobianin, în cursul unei reuniuni prin videoconferinţă cu responsabili guvernamentali responsabili cu lupta împotriva Covid.

El a menţionat că în capitală cazurile depistate zilnic au crescut în câteva zile de la ”3.000 la 7.000 şi mâine (vineri), potrivit datelor preliminare, numărul ar putea fi mai mare de 9.000”.
 

Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, a salutat joi într-o declaraţie pentru TASS rezultatele întrevederii dintre preşedintele american Joe Biden şi cel rus Vladimir Putin, îndemnând totodată Uniunea Europeană (UE) să menţină, după exemplul summitului ruso-american, dialogul cu Moscova şi să discute deschis asupra divergenţelor existente.

„Sunt bucuros de summitul de ieri (miercuri) dintre preşedinţii Joe Biden şi Vladimir Putin şi pentru revenirea ambasadorilor lor, pentru că aceasta permite deschiderea unor canale pentru dialog între cele două superputeri. Trebuie să mergem pe această cale (a dialogului) şi în UE. Este important să menţii dialogul şi o poziţie clară în caz de divergenţe, de exemplu, asupra problemelor drepturilor omului, pe care trebuie să le discutăm deschis”, a afirmat cancelarul austriac, într-o declaraţie transmisă agenţiei de presă ruse de către cancelaria lui.

Prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene nu trebuie percepută în sensul înlăturării sau desconsiderării identităţii constituţionale naţionale, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituţională a respins o serie de excepţii şi a decis că sunt constituţionale mai multe articole din lege care se referă la înfiinţarea şi operaţionalizarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ).

„O reglementare specială în Constituţia României o are raportul dintre dreptul naţional şi dreptul Uniunii Europene (…). Astfel, clauza de aderare la Uniunea Europeană cuprinde în subsidiar o clauză de conformitate cu dreptul UE, potrivit căreia toate organele naţionale ale statului sunt obligate în principiu să implementeze şi aplice dreptul UE. Acest lucru este valabil şi pentru Curtea Constituţională, care asigură, în virtutea art.148 din Constituţie, prioritatea de aplicare a dreptului european. Însă această prioritate de aplicare nu trebuie percepută în sensul înlăturării sau desconsiderării identităţii constituţionale naţionale (…) ca garanţie a unui nucleu identitar de fond al Constituţiei României şi care nu trebuie relativizată în procesul integrării europene”, se arată în motivare.

CCR afirmă că, în virtutea acestei identităţi constituţionale, este abilitată să asigure supremaţia Legii fundamentale pe teritoriul României.

„Potrivit clauzei de conformare cuprinse chiar în textul art. 148 din Constituţie, România nu poate adopta un act normativ contrar obligaţiilor la care s-a angajat în calitate de stat membru (…), însă cele anterior arătate cunosc desigur o limită constituţională, întemeiată pe conceptul de ‘identitate constituţională naţională’”, se precizează în documentul citat.

Curtea Constituţională menţionează că „principiul statului de drept presupune securitate juridică, respectiv încrederea legitimă a destinatarilor în efectele dispoziţiilor legale în vigoare şi în modul de aplicare al acestora, astfel încât orice subiect de drept să-şi determine în mod previzibil conduita”.

„Or, în măsura în care unele instanţe judecătoreşti lasă neaplicate din oficiu dispoziţii naţionale pe care le consideră ca fiind contrare dreptului european, în vreme ce altele aplică aceleaşi reglementări naţionale, considerându-le conforme dreptului european, standardul de previzibilitate al normei ar fi puternic afectat, ceea ce ar genera o gravă insecuritate juridică şi, implicit, încălcarea principiului statului de drept”, se mai arată în motivare.

Curtea Constituţională a respins, pe 8 iunie, o serie de excepţii, hotărând că sunt constituţionale mai multe articole din lege care se referă la înfiinţarea şi operaţionalizarea SIIJ.

Potrivit unui comunicat transmis atunci de CCR, judecătorii constituţionali au respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 88 ind.1 alin.(1)-(5), ale art. 88 ind.2- ind.7, ale art.88 ind.8 alin.(1) lit.a)-c) şi e) şi alin.(2), precum şi ale art.88 ind.9 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

De asemenea, cu unanimitate de voturi, CCR a respins, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.88 ind.1 alin.(6) art.88 ind.8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară.

Tot cu unanimitate de voturi a fost respinsă, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a OUG nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

În comunicat, CCR îşi exprimă punctul de vedere în legătură cu decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la SIIJ.

„Din perspectiva controlului de constituţionalitate, hotărârea CJUE nu aduce elemente de noutate, nici cu privire la efectele juridice pe care le produc Decizia 2006/928 şi rapoartele MCV întocmite de Comisie pe baza acesteia, stabilind, aşa cum o făcuse în prealabil şi instanţa constituţională română, caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928 şi caracterul de recomandare al rapoartelor MCV, şi nici cu privire la conţinutul Deciziei 2006/928, stabilind că România are sarcina de a colabora cu bună-credinţă cu Comisia Europeană ‘pentru a surmonta (…) dificultăţile întâmpinate cu privire la realizarea obiectivelor de referinţă menţionate’. Prin urmare, Curtea şi-a menţinut jurisprudenţa anterioară şi a constatat că singurul act care, în virtutea caracterului său obligatoriu, ar fi putut constitui normă interpusă controlului de constituţionalitate realizat prin raportare la art.148 din Constituţie – Decizia 2006/928 -, prin dispoziţiile şi obiectivele pe care le impune, nu are relevanţă constituţională, întrucât nu complineşte o lacună a Legii fundamentale şi nici nu stabileşte un standard mai ridicat de protecţie decât normele constituţionale în vigoare”, susţine CCR.

Curtea Constituţională aminteşte că CJUE a stabilit că reglementările privind înfiinţarea SIIJ trebuie să respecte următoarele:

* să fie justificate de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a Justiţiei;

* să fie însoţite de garanţii specifice care să înlăture orice risc care să aducă atingere independenţei judecătorilor şi procurorilor;

* în cadrul procedurii de investigare, judecătorii şi procurorii să beneficieze de dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil, de prezumţia de nevinovăţie şi de dreptul la apărare.

„Având în vedere cele trei aspecte asupra cărora s-a pronunţat CJUE, care decurg din dreptul Uniunii şi în special din valoarea statului de drept prevăzută la articolul 2 TUE, Curtea Constituţională a analizat în ce măsură principiul statului de drept, care are consacrare expresă în dreptul naţional, în art.1 alin.(3) din Constituţia României, este afectat prin reglementările care guvernează înfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie şi a constatat că acestea reprezintă o opţiune a legiuitorului naţional şi îndeplinesc garanţiile stipulate în Hotărârea CJUE, în acord cu prevederile constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) şi în art.21 alin.(1) şi (3) referitoare la accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi, implicit, în acord cu prevederile art.2 şi art.19 alin.(1) TUE”, transmite CCR.

Referitor la competenţa instanţei de judecată cu privire la interpretarea şi aplicarea dreptului european, CCR susţine că, în primul rând, o instanţă judecătorească are competenţa să analizeze conformitatea unei dispoziţii din „legile interne” cu dispoziţiile de drept european prin prisma art.148 din Constituţie şi, în cazul în care constată contrarietatea, are competenţa să aplice cu prioritate dispoziţiile de drept al Uniunii în litigiile ce antamează drepturile subiective ale cetăţenilor.

„În toate cazurile, prin noţiunea de ‘legi interne’, Constituţia are în vedere exclusiv legislaţia infraconstituţională. Legea fundamentală îşi prezervă poziţia ierarhic superioară în virtutea art.11 alin.(3) din Legea fundamentală, art.148 neatribuind dreptului Uniunii prioritate de aplicare faţă de Constituţia României, astfel că o instanţă judecătorească nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziţii din ‘legile interne’, constatate ca fiind constituţională printr-o decizie a Curţii Constituţionale, cu dispoziţiile de drept european prin prisma art.148 din Constituţie”, mai arată CCR.

În opinia Curţii Constituţionale, declarând caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928, CJUE a limitat efectele acesteia dintr-o dublă perspectivă: pe de o parte, a stabilit că obligaţiile ce rezultă din decizie cad în sarcina autorităţilor române competente să colaboreze instituţional cu Comisia Europeană (par.177 din hotărâre), deci în sarcina instituţiilor politice, Parlamentul şi Guvernul României, şi, pe de altă parte, că obligaţiile se exercită în temeiul principiului colaborării loiale, prevăzut de art.4 TUE.

„Din ambele perspective, obligaţiile nu pot incumba instanţelor de judecată, organele statului care nu sunt abilitate să colaboreze cu o instituţie politică a Uniunii Europene”, este una dintre concluziile CCR.

„În al treilea rând, Curtea a constatat că dispozitivul Hotărârii CJUE, potrivit căruia o instanţă de judecată ‘este autorizată să lase neaplicată din oficiu o dispoziţie naţională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 şi pe care o consideră, în lumina unei hotărâri a Curţii, ca fiind contrară acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE’ nu are niciun temei în Constituţia României, întrucât art.148 din Constituţie consacră prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii faţă de dispoziţiile contrare din legile interne. Or, rapoartele MCV, întocmite în baza Deciziei 2006/928, prin conţinutul şi efectele lor, astfel cum acestea au fost stabilite prin Hotărârea CJUE din 18 mai 2021, nu constituie norme de drept european pe care instanţa de judecată să le aplice cu prioritate înlăturând norma naţională. Aşa fiind, judecătorul naţional nu poate fi pus în situaţia de a decide aplicarea prioritară a unor recomandări în detrimentul legislaţiei naţionale, declarată conformă Constituţiei naţionale de către Curtea Constituţională, întrucât rapoartele MCV nu normează, deci nu sunt susceptibile de a intra într-un conflict cu legislaţia internă”, mai explică CCR.

În concluzie, CCR consideră că hotărârea din 18 mai 2021, pronunţată de CJUE, nu poate fi considerată un element ce poate determina un reviriment jurisprudenţial sub aspectul constatării incidenţei Deciziei 2006/928/CE în controlul de constituţionalitate şi, implicit, a încălcării art.148 din Constituţie.

Pe 18 mai, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că este de competenţa instanţelor naţionale să verifice dacă înfiinţarea Secţiei speciale de investigare a infracţiunilor din Justiţie, care are competenţa exclusivă de anchetare a judecătorilor şi procurorilor, respectă cerinţele prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Potrivit Curţii de Justiţie a UE, „revine instanţelor naţionale sarcina de a verifica dacă reforma care a condus în România la înfiinţarea unei secţii specializate în cadrul Ministerului Public însărcinate cu anchetarea judecătorilor şi a procurorilor, precum şi normele privind numirea procurorilor încadraţi în această secţie nu sunt de natură să facă secţia menţionată permeabilă la influenţe exterioare”

Premierul britanic Boris Johnson a avertizat că nu va ezita să acţioneze unilateral în aşa-zisul ”război al cârnaţilor” cu Uniunea Europeană, căreia i-a cerut amânarea unor măsuri post-Brexit cu privire la Irlanda de Nord, relatează miercuri AFP, transmite Agerpres.

„În afară de cazul în care vom vedea progrese în aplicarea protocolului (de Brexit privind Irlanda de Nord), care în opinia mea este total disproporţionat în forma actuală, va trebui să luăm măsurile necesare”, a declarat Johnson în audierea săptămânală din parlament.

Protocolul nord-irlandez negociat în cadrul acordului de Brexit şi intrat în vigoare la 1 ianuarie menţine de facto provincia britanică a Irlandei de Nord pe piaţa unică şi în uniunea vamală europeană în ce priveşte mărfurile, prevăzând controale vamale pentru bunurile care intră în Irlanda de Nord provenind din Marea Britanie, care sunt separate de mare.

Obiectivul este de a evita aplicarea de controale între provincie şi Republica Irlanda, în sud, şi de a împiedica restabilirea unei aşa-zise graniţe dure între cele două teritorii, ceea ce ar putea compromite pacea Irlandei de Nord, după trei decenii de violenţe.

Controalele care au loc perturbă însă schimburile şi îi înfurie pe unionişti, care denunţă crearea de facto a unei graniţe maritime irlandeze, în interiorul Marii Britanii.

Guvernul britanic este preocupat în special de faptul că în iulie este preconizată intrarea în vigoare a unor reguli ce împiedică între altele expedierea în Irlanda de Nord a produselor din carne refrigerate, cum sunt cârnaţii englezeşti.

Autorităţile slovace au confirmat miercuri că un urs a fost cel care a ucis un bărbat în vârstă de 57 de ani al cărui trup dezmembrat a fost găsit în urmă cu două zile, evenimentul relansând dezbaterea cu privire la interzicerea vânării acestor animale, relatează AFP.

„Acesta este primul caz cunoscut al unei întâlniri fatale cu un urs din istoria modernă a Slovaciei”, a declarat pentru AFP Marina Debnarova de la agenţia naţională a pădurilor Lesy SR.

Corpul dezmembrat al unui excursionist a fost descoperit luni, înconjurat de urme de urs, în valea Bansko, la o distanţă de 250 de kilometri de Bratislava.

„Bărbatul a fost muşcat de cap şi de gât, iar o autopsie a confirmat că a murit în urma rănilor provocate de un urs”, a spus Marina Debnarova.

Incidentul a stârnit furia în rândul vânătorilor, care solicită abrogarea interdicţiei vânătorii urşilor pe teritoriul ţării.

„Am făcut tot ce era posibil pentru a proteja urşii. Acum este timpul să protejăm oamenii”, a declarat directorul Asociaţiei Vânătorilor din Slovacia, Imrich Suba.

Potrivit acestuia, populaţia de urs brun din Slovacia, care ajunsese la doar 30 de exemplare în anii 1920, depăşeşte în prezent 2.700, cifră aflată în concordanţă cu cea a agenţiei forestiere.

Cadavrul unui jurnalist din Birmingham, Alabama, care a dezvăluit ştirea despre controversata întâlnire din 2016 între fostul preşedinte Bill Clinton şi procurorul general al momentului – Loretta Lynch – a fost găsit sâmbătă dimineaţă. Cauza morţii este în acest moment „aparent sinucidere”.

Christopher Sign, în vârstă de 45 de ani, un moderator de ştiri al canalului ABC 33/40 din Birmingham, a fost descoperit în jurul orei 8.00 dimineaţa.

Sign a dezvăluit întâlnirea ilegală pe care fostul preşedinte Bill Clinton a avut-o la bordul unui avion staţionat pe un aeroport, în timpul căreia a cerut procurorului general din perioada Obama dosarul investigaţiei făcute de Departamentul de Justiţie în care era implicată soţia sa, Hillary.