Categorie: Analize

Comisia Europeană în România a postat sâmbătă o hartă ce ar putea fi eronată a traseului trenului Connecting Europe Express în România. Eroarea a fost sancționată de pasionați, scrie Club Feroviar.

„Trenul ConnectingEurope Express va ajunge în România  pe 17 septembrie. După ce a plecat, la 2 septembrie, din Lisabona , până pe 7 octombrie, trenul va parcurge un traseu de 20 000 km, prin 26 de țări și peste 100 de localități, pentru a ajunge la destinația finală: Paris . Programul călătoriei este disponibil în link-ul din primul comentariu”, a anunțat Comisia Europeană la București.Harta atașată postării indică însă o rută directă între Giurgiu și București în condițiile în care toate trenurile fac un ocol pe la Videle. Traseul direct nu e posibil căci podul de la Grădiștea nu e funcțional.

„Trenul leviteaza? Sau cum ajunge la Giurgiu pe acel traseu? Ca noi nu suntem în stare sa construim un pod în mai puțin de 20 de ani”, a comentat o persoană postarea. Cu mijloacele din filmul F9 (film science fiction), totul e posibil, a opinat altul.

Dacă se poate crede că eroarea este cauzată de scara mică a reprezentării grafice, eroarea se regăsește și pe situl oficial al inițiativei. Trenul va ajunge pe 16 septembrie 2021 la Ruse (Bulgaria), iar a doua zi va fi la București. Pe 18 septembrie, garnitura specială va ajunge la Brașov, Sibiu, Oradea și Arad. Pe teritoriul României, în perioada 17-19 septembrie 2021, tracțiunea va fi asigurată de CFR Călători. Pe 19 septembrie 2021, trenul va trece granița în Ungaria, la Lőkösháza.

Mai multe persoane au încercat să treacă granița dinspre Ucraina spre România, notează BucPress Cernăuți.

O patrulă de frontieră a înregistrat mișcarea unui grup de oameni către granița cu România.Dându-și seama că au fost depistați, infractorii au luat-o la fugă.Urmărindu-i pe fugari, grănicerii au dat peste un rucsac lăsat de criminali. După cum s-a dovedit, în el erau 5 articole similare muniției pentru un lansator de grenade și o siguranță pentru o grenadă de mână.

Europa nu face suficiente eforturi pentru a se pregăti pentru o posibilă criză în aprovizionarea cu gaze la iarnă, în special având în vedere că livrările de gaze naturale lichefiate din SUA nu pot fi majorate, a declarat vineri un consilier de top în materie de securitate energetică din cadrul Departamentului de Stat, transmite Bloomberg, preluată de Agerpres. Amos Hochstein a subliniat că livrările de gaze naturale lichefiate din SUA către Europa se derulează în prezent la capacitate maximă și, dacă iarna care va veni va fi una dură, livrări suplimentare vor trebui să fie trimise spre Europa prin conductele de gaze.

Diplomatul american s-a declarat îngrijorat de faptul că gradul de umplere a depozitelor de gaze din Europa este sub media din ultimii cinci ani, ceea ce a condus la prețuri record pe unele piețe, precum și de faptul că Rusia, o sursă importantă pentru aprovizionarea cu energie a continentului european, „vine după o perioadă prelungită de livrări inexplicabile de mici”.

O anchetă a fost deschisă după ce patru angajați ai Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) ar fi jefuit doi oameni care au murit într-un accident rutier, la începutul acestei săptămâni, relatează Digi24.ro. Potrivit sursei citate, cei patru suspecți sunt cercetați în libertate.

Accidentul rutier s-a produs luni, pe E85, la Șindrilița (județul Ilfov). A fost o coliziune între o mașină în care se aflau cele două persoane care au decedat – soț și soție – și un camion.

Potrivit Digi24, cei patru angajați ai Companiei de Drumuri au fost chemați de polițiști pentru a curăța șoseaua în urma accidentului. Angajații CNAIR veniți la fața locului se pare că au furat un telefon mobil și 250 de lei de la victimele decedate.

,,La data de 10 septembrie a.c., polițiști din cadrul Serviciului Rutier Ilfov au dispus reținerea, pentru 24 de ore, a 4 bărbați, angajați ai unei companii, pentru săvârșirea infracțiunii de furt. Din cercetările efectuate a rezultat faptul că, la data de 6 septembrie a.c., odată cu intervenția de curățare a părții carosabile, ca urmare a accidentului rutier produs în afara localității Șindrilița din județul Ilfov, care a avut drept consecință decesul a 2 persoane, cei 4 bărbați ar fi sustras, din geanta uneia dintre persoanele decedate,  240 de lei și un telefon. În cauză, cercetările sunt continuate, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt.” a transmis IPJ Ilfov.

Compania de Drumuri a precizat într-o reacţie oficială că, pentru cei patru angajaţi se va propune desfacerea contractului de muncă : ,,Referitor la faptele celor 4 angajați ai companiei, precizăm că se vor respecta prevederile CCM, iar sancțiunile se vor aplica după convocarea de urgență a comisiei de cercetare disciplinară ce va analiza toate aspectele. Având în vedere gravitatea acestor fapte, vor fi puse in aplicare prevederile Art.128, paragraf 1) e,din CCM, care mentionează conditiile in care angajatorul are posibilitatea desfacerii contractului de muncă ca urmare a abaterilor disciplinare grave.” a transmis Compania de Drumuri.

Preşedintele polonez Andrzej Duda nu se va mai întâlni cu cancelarul german Angela Merkel sâmbătă în timpul vizitei şefei executivului german la Varşovia, a anunţat vineri un înalt oficial din administraţia lui Duda, în contextul în care, potrivit presei locale, nemulţumirea faţă de gazoductul Nord Stream 2 a jucat un rol în această modificare de program, transmite Agerpres.

Schimbarea programului intervine la scurt timp după ce Rusia a anunţat că a finalizat un controversat gazoduct către Germania, un proiect împotriva căruia Polonia s-a opus demult, notează agenţia DPA.

Guvernul german a anunţat la începutul acestei luni că Merkel şi Duda urmau să se întâlnească.

Dar Pawel Soloch, şeful biroului securităţii naţionale al preşedintelui polonez, a declarat vineri că întâlnirea nu va loc din cauza „coincidenţei circumstanţelor şi nepotrivirii” programelor.

Duda va fi la Katowice pentru o vizită planificată de mult timp, în timp ce Merkel se află la Varşovia, a declarat Soloch pentru radioul polonez, adăugând că ambasada germană a fost informată despre deplasările preşedintelui.

Însă sincronizarea anunţului ridică semne de întrebare, deoarece intervine la scurt timp după ce Rusia a anunţat că lucrările la construcţia conductei de gaze naturale Nord Stream 2 către Germania au fost finalizate, notează dpa.

Polonia, alături de alte ţări din Europa de Est şi Statele Unite, au criticat gazoductul, numindu-l proiect geopolitic al Moscovei ce ar putea submina securitatea energetică a Europei.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a declarat că rata de vaccinare a personalului IGSU este una destul de mică, ajunge la 38 – 39 la sută, potrivit celei mai recente evaluări. În schimb, la DSU, unde sunt aproximativ 100 de persoane, rata de vaccinare ajunge la 80 la sută, transmite news.ro.

Arafat a explicat şi care este motivul pentru care cei de la IGSU nu s-au vaccinat, decât în număr mic. Potrivit acestuia, sunt idei preluate din social-media.  ”Sunt nişte idei care sunt răspândite printre ei, pe care le-au preluat poate de la social media. (…) Nu am cifră separată (pentru SMURD – n.r.). Pe partea medicală, la UPU, la medici procentul de vaccinare este mult mai mare. La asistenţi, din păcate, şi la personalul auxiliar este mai scăzută rata de vaccinare”, a declarat Arafat.

„Maghiarii nu au pierdut niciodată din vedere misiunea lor” – a declarat prim-ministrul ungar Viktor Orbán joi, la deschiderea noului an, la Colegiul Mathias Corvinus din Budapesta.

În discursul său premierul a afirmat: faptul că secolul 21 va
fi secolul Asiei “nu este deloc de la diavol”, dar în acelaşi timp
“consumă sufleteşte Europa, care este atât de mândră de primatul
său spiritual” şi Statele Unite, obişnuite să fie forţa
conducătoare, economică şi militară, a lumii.

În opinia sa, supremaţia mondială a Occidentului timp de 400 de
ani a fost susţinută şi de conştiinţa acestuia privind
excepţionalitatea şi misiunea sa, care îi era sursă de inspiraţie
şi de încredere în sine. Cu toate acestea – a continuat premierul –
ceva s-a schimbat la începutul secolului 21, iar civilizaţia
occidentală se confruntă acum cu provocări serioase. El a amintit
aici faptul că, în America, neomarxismul numit “woke” preia
conducerea instituţiilor care formează ideile şi gândirea, în timp
ce în Europa are loc în prezent un flux demografic, politic şi
economic musulman, care creează o situaţie inedită în Franţa,
Italia, Olanda, Belgia, Germania şi Austria.

Viktor Orbán a remarcat că Occidentul nu este în măsură să
ofere răspunsuri politice adecvate la aceste probleme “de nicio
parte a Oceanului”. “Pe scurt, noi, cei din Europa Centrală, credem
că Occidentul şi-a pierdut treptat încrederea în propria misiune” –
a spus el, continuând: Occidentul nu mai caută sensul istoriei
proprii, ci mai degrabă vorbeşte despre sfârşitul său iminent,
reinterpretează sau şterge anumite perioade, unele din ele le
consideră de-a dreptul ruşinoase, demne de eliminat şi nu reuşeşte
să le înlocuiască cu nimic. El a mai adăugat că cei care nu sunt
paralizaţi, ci sunt chiar foarte activi, sunt consideraţi “forţe
deconstructive şi dezintegratoare”, care “poate că ar fi mai bine
dacă ar fi paralizaţi”.

Premierul a evocat constatarea din lucrarea lui Karl Popper
care stă la baza ideologiei societăţii deschise: oricine acordă o
valoare specială şi o misiune istorică propriei naţiuni sau
propriei comunităţi politice este un duşman al societăţii deschise
şi, de fapt, construieşte tirania. Această concepţie poate fi
considerată declaraţia cea mai influentă şi cea mai distructivă a
gândirii occidentale de după Al Doilea Război Mondial – a spus
Orbán, menţionând că, conceptul de societate deschisă a privat
Occidentul de credinţa sa în propriile valori şi în misiunea
istorică, iar acum, în perioada “fluxului musulman” şi a
ascensiunii Asiei, împiedică Occidentul să-şi confrunte propria
misiune cu noile centre ale puterii intelectuale şi politice,
aflate în ascensiune.

Prim-ministrul a atras atenţia asupra faptului că
central-europenii cred că, în lipsa unei misiuni, sunt sortiţi
eşecului. “Cel care îşi pierde credinţa în propria sa excelenţă şi
misiune, pierde şi inspiraţia, motivaţia de face eforturi pentru
mai bine şi, în cele din urmă, devine nesemnificativ”, a spus el.

Viktor Orbán a subliniat că sarcina maghiarilor în trecut a
fost organizarea Bazinului Carpatic şi asigurarea coexistenţei şi
prosperităţii popoarelor din zonă. “Timp de mai multe secole,
misiunea şi vocaţia noastră a fost protejarea Bazinului Carpatic
independent”, pentru ca “să nu ne lăsăm încadraţi” în sistemul
politic, cultural şi de stat german sau otoman, a spus premierul
ungar.

Orbán a amintit că invaziile tătarilor, câştigul de teren al
lumii musulmane în Evul Mediu, ocupaţia nazistă şi cea sovietică,
anticreştinismul deceniilor comunismului au îmbinat protejarea
Bazinului Carpatic şi a creştinismului, creând o mare vocaţie cu
semnificaţie naţională, central-europeană şi chiar europeană.

El a menţionat că procese similare au avut loc în Polonia şi în
Balcani, unde trăiesc, de asemenea, popoare care pot răspunde la
întrebarea care este misiunea şi vocaţia lor naţională.

Potrivit prim-ministrului, creştinismul constă din două
elemente, din credinţă şi din forme de viaţă inspirate şi create de
credinţă. Guvernele nu sunt competente în materie de credinţă, de
aceea, când vorbesc despre creştinism şi democraţie creştină, se
referă la forme de viaţă născute din societăţi impregnate cu
credinţa creştină.

Orbán a subliniat că toate acestea au creat o perspectivă
diferită asupra vieţii şi un altfel de respect de sine al
naţiunilor din Europa Centrală. Când se discută cu liderii ţărilor
din Europa de Vest despre gen, migraţie, suveranitate naţională sau
“tendinţele imperiale periculoase de la Bruxelles”, partenerii de
discuţie interpretează dezbaterile şi diferenţele de opinii ca
întârzieri de fază ale procesului de dezvoltare, a spus premierul.

Potrivit lui Orbán, ei cred că “noi suntem pur şi simplu
înapoiaţi, dar cu siguranţă îi vom ajunge din urmă”. Nu înţeleg că
este vorba de fapt de o diferenţă culturală, geopolitică şi
filosofică profundă, a adăugat şeful guvernului de la Budapesta.

El a spus că în Europa Centrală, munca şi realizările personale
ale tuturor membrilor comunităţii, ai naţiunii, se adaugă “într-un
mare efort comun al îndeplinirii misiunii noastre”. De aceea, toţi
cetăţenii Ungariei sunt mândri în mod conştient, ei sunt conştienţi
de importanţa vieţii lor şi a muncii pe care o depun – a adăugat
prim-ministrul, menţionând că o concepţie de viaţă bazată pe
misiune este în primul rând o chestiune de inimă şi nu de raţiune.

Producătorii agricoli primari sunt dezavantajați în ceea ce privește veniturile și puterea de negociere în comparație cu ceilalți operatori din lanțul de aprovizionare cu alimente. Această situație favorizează depopularea zonelor rurale și subminează interesul tinerilor de a activa în sectorul agricol.Am abordat această problemă în raportul comisiilor pentru agricultură (AGRI) și mediu (ENVI) din Parlamentului European referitor la Strategia UE „De la fermă la consumator”. Strategia stabilește principalele politici ale Uniunii în domeniul agroalimentar european pentru următorii zece ani, afirmă europarlamentarul PNL Dan Motreanu.

CE SUSȚINE DAN MOTREANU:

Astfel, am susținut mai multe măsuri pentru întărirea poziției producătorilor agricoli primari în lanțul de aprovizionare cu alimente. Dorim ca producătorii mici și mijlocii să obțină o cotă echitabilă din valoarea adăugată a alimentelor pe care le produc. Printre acestea se numără: sporirea cooperării fermierilor și încurajarea organizațiilor producătorilor pentru a le crește puterea de negociere cu intermediarii, angrosiștii și alți comercianți;dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare, prin vânzarea directă de la fermier sau organizațiile producătorilor către consumatorul final (sau printr-un număr cât mai mic de intermediari);creșterea transparenței în raportarea prețurilor de-a lungul întregului lanț agroalimentar;stabilirea de acorduri în ceea ce privește stabilirea preturilor între diferiții operatori din sector.Un venit stabil și echitabil pentru producătorii primari va permite tranziția sistemului alimentar către un model durabil, îndeplinirea obiectivelor UE în materie de mediu și climă, precum și o gestionare eficientă a riscurilor și a situațiilor de criză.Noua Politică Agricolă Comună (PAC), care va intra în vigoare în 2023, va consolida drepturile sociale și de muncă ale lucrătorilor agricoli și va mări sprijinul financiar pentru fermele mici și pentru tinerii fermieri.#eppgroup

Lideri locali ai Uniunii Creştin-Democrate (CDU) din localitatea Limbach-Alstadt (landul Saarland) au decis să nu folosească afişele electorale cu imaginea lui Armin Laschet, candidatul pe care conservatorii germani îl doresc să-i succeadă Angelei Merkel în postul de cancelar după alegerile legislative din 26 septembrie, considerându-l deja învins, relatează vineri agenţia EFE conform Agerpres.

”Am primit afişe (cu Laschet). Nu le aruncăm la gunoi, pur şi simplu nu le lipim. Dacă vor fi distruse multe dintre afişele noastre, probabil că atunci le vom lipi pe cele cu Laschet”, a declarat pentru Der Spiegel şeful local al CDU, Carsten Baus.

Solicitat să-şi justifice decizia, el a spus că Armin Laschet nu este un candidat care ar putea face Germania să progreseze, ci doar un reprezentant al continuităţii epocii Angela Merkel. ”El reprezintă o poziţie în care lucrurile nu sunt spuse clar şi în care se menţine spiritul vremurilor în care trebuia să fie deranjată cât mai puţină lume. Asta nu are cum să iasă bine. A fost o decizie greşită alegerea lui Laschet drept candidat” al blocului conservator, argumentează Baus.

El a criticat de asemenea conducere formaţiunii CDU că a luat această decizie fără să asculte ”bazele” formaţiunii. ”Conducerea trebuie să se ducă la naiba după înfrângerea electorală. A luat o hotărâre păguboasă pentru partid”, mai spune politicianul creştin-democrat. El crede că şansele ar fi fost mai bune dacă în locul lui Laschet ar fi candidat premierul bavarez Markus Soeder, liderul Uniunii Creştin-Sociale (CDU), formaţiunea care împreună cu CDU formează blocul conservator.

Întrebat în final despre ce ar putea face CDU pentru a evita o înfrângere pe 26 septembrie, Carsten Baus a răspuns scurt: ”Nimic!”

Toate sondajele recente dau Partidul Social-Democrat (SPD), care îl are pe ministrul de finanţe Olaf Scholz candidat pentru postul de cancelar, peste CDU în intenţiile de vot. SPD este cotat cu 24-26% din intenţiile de vot, iar blocul CDU/CSU cu 20-21%.

În orice caz, pare clar că oricare dintre cele două formaţiuni va avea nevoie de aliaţi pentru a forma guvernul federal. Ideea evocată a unei posibile coaliţii a SPD cu Verzii şi cu extrema stângă Die Linke stârneşte multe controverse. 

de Bogdan Tiberiu Iacob preluare Inpolitics

Întrebarea zilei în România e de ce se încăpățînează Klaus Iohannis să țină mortul politic Florin Cîțu în viață pînă la congresul PNL din 25 septembrie? Pentru simplu motiv că nu înțelege nimeni ce s-ar putea face cu un lider de partid care e cvasi-terminat de pe acum, iar ideea de nou suflu în partid s-a fîsîit deplin. Răspunsul ar putea fi mai simplu decît credem: nu spre congresul PNL trage cu ochiul Iohannis, ci spre alegerile din Germania, cele care vor decide premierul din România.

Poate fi o simplă coincidență, dar deranjul din politica autohtonă s-a petrecut în ultimele săptămîni în paralel cu un fenomen important: în Germania, Partidul Social Democrat a țîșnit în sondaje spectaculos. Spre jumătatea lunii august era pe locul trei în sondaje, după partidul lui Merkel și ecologiști și deja se vorbea despre o posibilă mare surpriză a alegerilor, respectiv preluarea guvernării de către omologul PSD.

În acest moment, e aproape bătut în cuie: SPD a trecut în goană pe locul 1 și distanța dintre el și CDU/CSU, de 4%, crește vertiginos.
Candidatul stîngii, Olaf Scholz, actual ministru de Finanțe, o spune clar: ”Vreau să devin cancelar, despre asta este vorba“. Și vorbește despre o alianță cu ecologiștii și partidul stîngii, Die Linke.

O alianță care deja însumează în acest moment 47%, conform sondajelor date ieri publicității, și va lăsa mai mult ca sigur creștin-democrații complet pe dinafara guvernării, în premieră după 2005.

Oamenii Angelei Merkel se confruntă cu perspectiva opoziției, după 16 ani frumoși.
Problema e că Bundesregierung-ului îi place de multă vreme să dețină controlul asupra guvernului de la București. Ne amintim cum Traian Băsescu și-a trecut partidul, PD, peste noapte, în 2005 de la socialiști la popularii lui Merkel, doar pentru a juca cu cei mari de la Berlin și, implicit, din UE. Candidatura PD pentru PPE fusese depusă cu vreo 2-3 luni înaintea alegerilor din Germania, la care creștin-democrații se arătau favoriți. Băsescu se orientase din timp.

La fel va dori și un Bundesregierung social-democrat: să aibă ”guvernul său” la București.
Și Iohannis se orientează din timp, la fel ca Băsescu.

Relațiile SPD cu PSD au înflorit teribil, în premieră, în perioada guvernării Năstase, cînd social-democrații germani erau conduși de Gerhard Schroder. SPD a fost artizanul introducerii PSD în Internaționala Socialistă, la porțile căreia partidul lui Iliescu și Năstase bătea de multă vreme, zadarnic, pe motiv de ciumă roșie urmașă a PCR, să zicem.

Cînd a bătut Berlinul cu pumnul în masă, PSD a fost primit rapid în lumea bună a politicii internaționale.
Erau vremuri cînd delegații ale conducerii PSD, cu Năstase și Geoană în frunte, erau primite cu onoruri la manifestări precum împlinirea a 140 de ani de la înfiinţarea SPD, unde venea toată lumea bună a social-democrației europene.

În 2005, PSD și socialiștii germani au cedat puterea dreptei, fiecare în țara lui, iar relațiile s-au cam răcit, că, deh, șederea în opoziție nu e chiar așa productivă.

În 2012, însă, SPD-ul german a redevenit interesat de PSD, după ce Ponta devenise premier și se pregătea să o facă din nou după alegerile din noiembrie. Era cît pe aci ca marele congres al PES-ului european să aibă loc la București, dar a încurcat ploile suspendarea lui Băsescu și s-a ales Bruxellesul, în loc.

Cu tote astea, în campania electorală, preşedintele SPD, Sigmar Gabriel, ieșea într-o conferinţă de presă susţinută în comun cu omologul său de la PSD, Victor Ponta, și lansa un mesaj foarte important, aproape tăios, spunînd că aşteaptă de la UE şi de la cancelarul german, Angela Merkel, să declare clar că partidul care câştigă alegerile în România desemnează şi premierul.

„Ne bucurăm că sondajele arată bine, dar în cele din urmă nu sondajele hotărăsc, ci rezultatele alegerilor. De aceea, vă ţinem pumnii ca rezultatele să fie bune şi aştepăm ca rezultatele alegerilor să fie respectate de toţi actorii politici, incusiv de preşedintele României. Aşteptăm de la Uniunea Europeană şi de la cancelarul federal să spună clar că partidul care a câştigat alegerile va fi cel care va desemna premierul. Privim cu suspans asupra datei de 9 decembrie”, spunea Sigmar Gabriel.

E de la sine înțeles că SPD voia să preîntîmpine o eventuală cerbicie a președintelui Traian Băsescu de lăsa PSD să facă guvernul.

„România a avut foarte mult succes sub guvernarea social-democrată inclusiv colaborarea cu liberalii în a restrânge deficite. Ce ne trebuie e creşterea economică. Doar dacă ne întoarcem pe calea creşterii economic în întreaga Europă vom reuşi să îmbunătăţim condiţiile de trai. Este greşit atunci când partidele conservatoare pledează pentru restrângerea cheltuielilor europene, care ar duce la mari dificultăţi economice nu numai în România, ci şi în alte ţări. De aceea îl susţin pe Victor pe Ponta şi partidul său”, mai spunea Sigmar Gabriel.

PSD a reușit să preia frîiele guvernării, dar SPD nu, pînă în ziua de azi, chiar dacă a prins fotolii ministeriale în alianțe.
Vedeta germană a fost gruparea condusă de Angela Merkel, CDU/CSU, ai cărei parteneri în România au fost în ultimii ani PNL, PD, PMP ori UDMR.

Acum, se anunță schimbări majore.
Pe 26 septembrie, a doua zi după congresul PNL, puterea în Germania se conturează a fi preluată de omologii PSD, iar cancelar va fi Olaf Scholz.

Care va dori un guvern la București condus de cei din echipa lui, membri ai aceluiași partid europen, PES, cu al său grup Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților.

În numele bunei relaționări cu noii lideri de la Berlin, Klaus Iohannis e gata să ofere guvernarea partidului lui Marcel Ciolacu, sacrificînd liberalii fără milă.
Dar pentru asta are nevoie de ceva ca de aer: de garanția că nu se întîmplă vreun accident în alegerile din Germania și lucrurile se vor derula exact așa cum se estimează de pe acum.

Dacă l-ar sacrifica acum pe Cîțu și ar investi un nou guvern PNL-UDMR-USRPLUS, ori unul PNL cu sprijin minoritar de la PSD, ipotetic vorbind, Iohannis nu ar mai avea cum să deschidă rapid ”comunicarea” cu noua putere de la Berlin, pentru că ar trebui să facă o nouă schimbare de guvern, după o nouă criză, eventual. Și iarna bate la ușă.

Mult mai comod e să țină cu orice sacrificiu scaunul de premier ocupat cu expiratul Cîțu pînă la congresul PNL/alegerile din Germania și apoi să instaleze la Victoria guvern pesedist, fie și cu susținerea PNL. Ceea ce explică și alinierea PSD la tărăgănările prezidențiale cu moțiunea de cenzură, nemaivorbind de brusca înviorare a lui Marcel Ciolacu.

Pentru că, nu-i așa?, în România a contat dintotdeauna nu situația din țară, ci aceea din marile cancelarii.