Preşedintele asociaţiei Alburnus Maior, Eugen David, i-a transmis lui Klaus Iohannis o scrisoare deschisă prin care îşi exprimă nemulţumirea după declaraţiile preşedintelui cu privire la proiectul Roşia Montană. FRAGMENTE DIN SCRISOAREA TRIMISĂ PREȘEDINTELUI: <>.
Ironia sorţii! Fostul secretar de stat de la Ministerul Justiţiei, Ovidiu Putura, a pus la cale împreună cu Ministerul Dezvoltării condus de Liviu Dragnea un plan de monitorizare a luptei anticorupţie (foto de la evenimentul de lansare).
„Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice derulează în prezent, prin Serviciul Anticorupție, proiectul „Dezvoltarea unui mecanism de monitorizare a implementării acţiunilor anticorupţie din cadrul SNA 2012-2015 la nivelul administraţiei publice locale, precum şi promovarea acestuia în vederea cunoaşterii de către toate instituţiile implicate” – cod SMIS 40606, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative”, se anunţa la vremea respectivă. Programul a inclus deplasarea fostului de secretar de stat de la Justiţie în ţară pentru a explica pe bani europeni lupta anticorupţie aleşilor locali.
Jurnalistul german Marcel Fürstenau face pe siteul Deutsche Welle o analiză dură a planurilor politicienilor și serviciilor secrete pentru adoptarea legilor Big Brother. V-aţi întrebat de ce au putut avea loc atentatele oribile de la Paris, în pofida faptului că în Franţa este permisă stocarea în masă a datelor personale, la gramadă, indiferent dacă există sau nu suspiciuni temeinice? întreabă jurnalistul german.
ANALIZA PUBLICATĂ DE DEUTSCHE WELLE:
După fiecare atentat, politicienii şi populiştii solicită instantaneu stocarea datelor personale. Asta deşi metoda s-a dovedit a fi inutilă în lupta contra terorismului. În schimb, toată populaţia devine suspectă.
Sunteţi un om sincer, care respectă legile? Spuneţi întotdeauna adevărul şi plătiţi la timp impozitele? Felicitări. Dumneavoastră sunteţi direct vizat de principiul „cine nu are nimic de ascuns, nu are de ce a se teme”, enunţat de reprezentanţii statului şi alţi adepţi ai stocării datelor personale. Dincolo de faptul că acest enunţ s-a dovedit a fi greşit, mai gândiţi-vă o dată la el: chiar nu aveţi nimic de ascuns? Niciun lucru, niciun gând pe care nu doriţi să-l împărtăşiţi cu toată lumea?
Chiar dacă răspunsul dumneavoastră este „nu”, vă rog să citiţi acest comentariu până la capăt, poate voi reuşi, totuşi, să vă declanşez câteva îndoieli cu privire la rostul stocării datelor personale.
Nu este vreun secret şi nici nu vreau să fac un secret din faptul că sunt de meserie jurnalist. Eu fac parte din categoria celor care au „secrete profesionale”, la fel ca medicii, preoţii sau avocaţii. Noi toţi purtăm, în mod regulat, discuţii confidenţiale, telefonice sau faţă în faţă. În aceste conversaţii este vorba despre afecţiuni grave, nevoi sufleteşti, infracţiuni, investigaţii privind subiecte deosebit de sensibile. „Aşa, şi?”, aţi putea întreba. „Aceste lucruri rămân între noi”.
Daţi-mi voie să vă atrag atenţia că această presupunere nu cadrează câtuşi de puţin cu logica serviciilor secrete. Serviciile vor să împiedice teroriştii să declanşeze atentate. Acest deziderat presupune, chipurile, stocarea tuturor datelor personale ale dumneavoastră şi ale mele, referitoare la conversaţiile telefonice şi traficul de internet. Sunt suspect pentru că accesez site-uri ale extremei drepte
V-aţi întrebat de ce au putut avea loc atentatele oribile de la Paris, în pofida faptului că în Franţa este permisă stocarea în masă a datelor personale, la gramadă, indiferent dacă există sau nu suspiciuni temeinice? Milioanele de numere de telefon şi adrese IP ale computerelor nu sunt nimic altceva decât niste coloane interminabile de cifre. Dacă anchetatorii vor să afle ceva relevant, trebuie să acceseze conţinutul comunicaţiilor.
În Germania, când serviciile secrete au o suspiciune solidă că cineva pune la cale fapte ilegale, un judecător poate aproba ascultarea telefoanelor celor suspecţi. Această modalitate, conformă în totalitate cu statul de drept, este folosită mai des ca niciodată în era luptei antiteroriste. Astfel, statul reuşeşte să zădărnicească acte teroriste sau alte fapte ilegale. Acest lucru nu este posibil prin stocarea datelor personale, iniţiativă care, în lupta împotriva terorismului, este lipsită de eficienţă. În schimb, ea reprezintă un pericol enorm la adresa sferei private a oamenilor.
Teoretic este luată în calcul generarea permanentă a unui profil al deplasărilor fiecăruia dintre noi. Pe baza filtrelor şi a cuvintelor cheie, oamenii ajung ţinta serviciilor secrete pentru că au apelat numere de telefon suspecte sau pentru că au vizitat pagini de internet aflate pe lista neagră a serviciilor.
Eu, de pildă, fac aceste lucruri din raţiuni profesionale. O bună parte a activităţii mele jurnalistice o reprezintă subiecte mai puţin plăcute, precum rasismul şi felurite faţete ale terorismului. Cetăţeanul transparent este deja o realitate
Investigaţiile mele nu se opresc la consultarea paginii electronice a Centrului Federal pentru Cultură Politică. Se întâmplă să sun oameni cu care nu aş ieşi niciodată la o bere, şi care, probabil, sunt monitorizaţi de Autoritatea pentru Protecţia Constituţiei. Din aceste motive, statul mă consideră şi pe mine un potenţial suspect. S-a întâmplat şi să comand pe Internet o carte scrisă de un extremist de dreapta. Am cumpărat-o pentru fiul meu, care trebuia să scrie un referat la şcoală. Dacă aveţi senzaţia că sunt isteric sau paranoic, vă recomand să lecturaţi studiul efectuat de universitatea americană Stanfort. Subiecţii au acceptat să li se stocheze datele personale pe o perioadă îndelungată de timp. Evaluarea informaţiilor a permis, printre altele, stabilirea condiţiei psihice şi fizice a participanţilor la studiu. Astfel s-a determinat că unii dintre ei se temeau de o sarcină nedorită, în timp ce alţii ar putea suferi, în viitor, de multiplă scleroză sau probleme cardiace. Astfel de date, extrem de sensibile, pot încăpea oricând pe mâini greşite. Ştiri despre furturi digitale de informaţii sensibile sunt la ordinea zilei.
Serios: chiar sunteţi în continuare de acord cu stocarea datelor personale?
Charlie Hebdo va apărea miercuri în 3 milioane de exemplare. Luni seară, cei de la Charlie au făcut sedinţa de sumar în redacţia cotidianului de stânga Liberation şi au ales coperta. Sedinţa de redacţie a început la 21.30, ora Parisului, şi la 23.45, ora României, a ieşit concepţia. Coperta a fost desenată de Luz. Îl reprezintă pe profet purtând o pancartă pe care scrie „Je suis Charlie”. Comentariul asociat caricaturii. Totul e permis!
„Ţările şi naţiunile europene NU ar trebui să fie surprinse, dacă, să spunem, la anul, în primăvară, apare o masivă mişcare politică islamistă, o primăvară islamică în Europa, care va destabiliza ţările europene şi va consuma energia şi atenţia liderilor europeni, în timp ce Putin va încerca să-şi ducă la capăt proiectele sale neo-imperiale. (…) Să spunem că vor fi anumite mişcări, anumite activităţi chiar în ţările europene”, este declaraţia făcută în noiembrie anul trecut de un fost consilier al lui Vladimir Putin, Andrei Ilarionov, la un post de televiziune polonez. La nici trei luni ceva s-a întâmplat în Europa, mai precis în Franţa. Ce va urma? Cine mută piesele pe tabla de şah şi cu ce scop?
de ANDREI BĂDIN
Nu există până acum nici o dovadă că atentatele de la Paris au o legătură directă cu Moscova, dar există numeroase indicii care arată că Kremlinul este marele câştigător al unei radicalizări anti-islamiste în Occident. Dar mai întâi să începem povestea de unde începe ea de fapt.
PLANUL LUI ANDROPOV
1972. Şeful KGB era Iuri Andropov, care pune la cale un plan minuţios de manipulare şi dezinformare; invadarea lumii islamice cu materiale anti americane şi antievreieşti şi crearea unui curent împotriva Israelului şi Statelor Unite ale Americii. Andropov a fost cel care a comandat traducerea în limba arabă a Protocoalelor Înţelepţilor Sionului, broşură antisemită pe care mai apoi a distribuit-o masiv în lumea arabă, inclusiv prin serviciul de spionaj extern român (DIE) cu bune conecţii la vremea respectivă în lumea arabă. În paralel, KGB, Securitatea şi alte servicii secrete comuniste au devenit parteneri ai ţărilor arabe, dar mai ales a organizaţiilor teroriste.
Într-o carte apărută anul trecut în SUA, Dezinformarea, generalul Ion Mihai Pacepa şi Ronald Rychlak, profesor de Drept la Universitatea Mississippi şi consilier al Naţiunilor Unite la Misiunea de la Vatican, dau mai multe exemple ale acţiunilor sovietice de influenţare a lumii arabe împotriva Americii, Israelului şi Occidentului. Ei spun că furia musulmanilor de azi împotriva Americii şi a Occidentului arată că operaţiunea de dezinformare şi manipulare pusă la cale de KGB a avut succes.
CADOU DE CRĂCIUN PENTRU PUTIN
7 ianuarie 2015. Prima zi de Crăciun pe rit vechi. Vladimir Putin sărbătoreşte Crăciunul într-un sat la 600 de kilometri de Moscova. Este ora 13.30. La masa de Crăciun, Putin ciocneşte un pahar de vodcă. Un colonel FSB vine şi îi sopteşte la ureche informaţiile despre atentatul de la Paris. Rânjeşte satisfăcut. Ce frumos cadou de Crăciun. FSB-ul, continuatorul KGB-ului, a continuat discret strategia lui Andropov. A întreţinut ura antioccidentală în lumea islamică, dar în acelaşi timp a regândit strategia: cineva trebuie să profite de această ură. Cine oare?
EXTREMA DREAPTĂ DIN OCCIDENT, COLOANA A CINCEA RUSEASCĂ
Recent, bănci rusești au oferit împrumuturi practic tuturor partidelor extremiste și anti-europene din Uniunea Europeană, precum Hrisi Avghi din Grecia, Vlaams Belang din Belgia, Liga Nord din Italia, Jobbik din Ungaria și Partidul Libertății din Austria. Cel puțin într-unul din cazuri, cel al Frontului Național francez, liderul Mariene Le Pen, a recunoscut un împrumut de 9 milioane euro în perspectiva alegerilor din 2017.
„MARELE FRATE DIN EST”
12 iunie anul trecut, într- un buncăr al Ambasadei Federaţiei Ruse la Paris. Icre negre şi vodkă. Mariane Le Pen şi nepoata sa, Marion, proaspăt deputat FN, intră maiestuos în sală sub privirea complice a ambasadorului rus Orlov. A fost pentru prima dată când membri ai familiei Le Pen s-au afişat cu diplomaţi ruşi în post la Paris. Până acum întâlnirile aveau loc departe de ochii opiniei publice, Această alianţă politică poate schimba faţa vechiului Continent, spunea jurnalistul francez Vincent Jauvert. Jurnalistul de la Nouvel Observateur observa că dacă Frontul Naţional ar prelua puterea în Franţa în alianţă cu Rusia istoria Europei se va schimba în favoarea Moscovei. Mariane le Pen este o mare admiratoare a fostului colonel KGB, Vladimir Putin, pe care îl consideră marele frate din Est. Ea spune cu subiect şi predicat că Franţa trebuie să părăsească NATO şi să se alieze militar cu Moscova.
TELEVIZIUNE RUSEASCĂ ÎN FRANŢA
În vara lui 2012, în urma unei înţelegeri între Le Pen şi ambasadorul rus la Paris, Orlov, se lansează un post de televiziune prin internet: ProRussia.tv. Prin intermediul ambasadorului rus, postul semnează un contract cu agenţia de ştiri oficială ITAR TASS. Au primit 110.000 de euro pentru primul an şi 300.000 pentru următorul. Rusia a închis însă canalul în aprilie deoarece pregăteşte lansarea unui canal în limba franceză anul acesta cu un buget anual de 20 de milioane euro.
VÂNT ÎN PUPĂ PENTRU FRONTUL NAŢIONAL ŞI MIŞCĂRILE EXTREMISTE DIN EUROPA
În Franţa urmează în martie alegeri regionale. În sondaje, Frontul Naţional era pe primul loc înainte de atentatele teroriste. Iar radicalizarea anti islamistă probabil îi va duce noi adepţi. Anul acesta mai avem alegeri parlamentare în Marea Britanie şi Grecia. În Marea Britanie o victorie a extremei drepte, pe primul loc în sondaje, ar putea declanşa începutul unor mişcări importante în Europa şi redesenarea zonelor geostrategice cu influenţe importante pe termen scurt, mediu şi lung.
Europarlamentarul liberal Renate Weber a declarat la Radio France Internationale că se aşteaptă ca autorităţile române să încerce să ia măsuri care îngrădesc drepturile omului, pe fondul atacului terorist de miercuri de la Paris. Ea crede că vor exista încercări similare şi în alte ţări.
„De fapt, noi avem legislaţie. E adevărat, acum la noi a fost şi decizia Curţii Constituţionale şi pe legea cartelelor pre-pay. În ce priveşte cartelele pre-pay o să vă spun că eu, personal, nu înţeleg să fac distincţia între cei care-şi dau datele pentru că au un abonament şi cei care nu-şi dau datele pentru că ei cumpără o cartelă pe care o folosesc o dată. Eu, personal, aici nu prea văd de ce am afecta drepturile fundamentale. A-ţi da datele iniţiale cine anume a cumpărat o anume cartelă mie nu mi se pare că asta ar fi o intruziune de neacceptat în viaţa privată a cuiva. Dar dincolo de asta haideţi să ne uităm un pic, pentru că pe mine asta mă revoltă foarte tare, haideţi să ne uităm un pic la cum anume s-au comportat statele pentru a asigura libertatea presei şi siguranţa jurnaliştilor. Vorbim de tragedia de la Paris pe bună dreptate, dar n-am mai văzut pe nimeni spunând că cei doi jurnalişti tunisieni tocmai au fost executaţi în Libia. Şi ei erau jurnalişti şi ei doreau să informeze opinia publică. Eu cred că am ajuns într-un punct în care ar trebui să fie o discuţie foarte serioasă, inclusiv la nivelul Uniunii Europene, cu privire la felul în care înţelegem să protejăm libertatea presei, pentru că peste tot ce văd de câţiva ani de zile sunt doar îngrădiri, nepăsare, măsuri luate într-un mod superficial şi pe toate rapoartele pe care ne uităm vedem că numărul jurnaliştilor care îşi pierd viaţa pentru că vor să-şi facă profesia în lume este uriaş. Dar venim pe de altă parte şi mai îngrădim nişte drepturi pe ici şi colo, mai batem cu pumnul în masă şi zicem că ne mai trebuie să mai ascultăm, deşi nu vă supăraţi, dar chiar cred că la acest moment, aproape toată lumea este ascultată şi pusă sub observaţie. Discuţiile trebuie într-adevăr să fie foarte serioase şi nu neapărat făcute aşa în momente emoţionale când să profităm de un aspect sau de altul„, spune europarlamentarul.
Întrebată dacă se aşteaptă la o îngrădire a drepturilor omului în România, pe fondul atentatului de la Paris, Renate Weber a răspuns: „Este posibil ca acest lucru măcar să se încerce. Acum, depinde ce va însemna această îngrădire, depinde cum vor reacţiona şi alte instituţii ale statului român, aici mă refer la Curtea Constituţională, mă refer inclusiv la Parlament, că totuşi, legile prin Parlament ar trebui să se facă. Da, mă aştept la încercări de genul acesta. Întotdeauna se profită de situaţii de acest gen, pentru a mai încerca o îngrădire. Nu e doar o chestiune specifică României, dar e adevărat că noi aici poate mai mult decât alţii mergem în această direcţie„.
Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a declarat marţi că MApN a trimis la locul prăbuşirii elicopterului SMURD 50 de militari, dintre care 30 de scafandri, la solicitarea Ministerului Afacerilor Interme, care a venit la 10-15 minute după producerea tragediei, transmite Mediafax.
Mircea Duşă a spus că, la solicitarea vicepremierului Gabriel Oprea, a pus la dispoziţie forţele speciale de la Centrul de scafandrii din Constanţa. Ministrul a precizat că au fost trimişi 50 de militari, dintre care 30 de scafandri, cu echipamentul din dotare, „pentru căutarea cadavrelor şi pentru găsirea epavei”. Deci operatiunea NU a fost de salvare, ci de cautare a cadavrelor. O confirma oficial ministrul apararii.
„Am dispus, prin şeful statului major general, intervenţia în acea zonă. Cred că solicitarea din partea MAI a venit după 10 – 15 minute”, a declarat Duşa.
DIN DECLARATIA LA DNA A LUI CATALIN TEODORESCU, DEPUTAT PNL/PDL, SEF PDL ARGES, FOST VICEPRESEDINTE ANRP
* Catalin Teodorescu a ramas fara imunitate in dosarul retrocedarilor ANRP
“Ea ( Crinuţa Dumitrean) avea o relaţie vădit apropiată cu domana Bica. Această concluzie fiind lesne de conturat datorită faptului că înaintea celor mai multe şedinţe aveau discuţii în biroul de la ANRP. Nu am participat la aceste discuţii, dar faptul că, în cadrul comisiei aveau o poziţie comună mă duce cu gândul că discuţiile purtate se refereau la abordarea unitară a dosarelor. Este ştiut faptul că Crinuţa Dumitrean era susţinută în poziţie de Ioan Oltean , acesta venind periodic la sediul Autorităţii, ocazii cu care purta discuţii uneori îndelungate , în biroul doamnei Dumitrean, cu aceasta. Pe parcursul discuţiilor, doamna preşedinte nu putea fi deranjată , nici măcar la telefon, nici dacă era o urgenţă în cadrul instituţiei. (..)I-am cerut doamnei Dumitrean o discuţie , spunându-i că eu şi ea suntem răspunzători şi atunci mi-a replicat că nu suntem acolo de capul nostru , că am fost numiţi şi susţinuţi politic şi mi-a sugerat , pentru a fi bine, să avem o poziţie unitară , ceea ce sigur nu avea cum să facă să nu te gândeşti la un vot unitar. Am considerat că este o modalitate de presiune, ea prevalându-se de relaţia strânsă pe care o avea cu Ioan Oltean. Era clar pentru mine că , dacă voi mai avea atitudini contrare, va apela la Ioan Oltean pentru a mă schimba din funcţia de vicepreşedinte ANRP şi pentru a-mi periclita situaţia politică. “
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a depus luni la DNA documentele privind organizarea votului din diasporă. Printre aceste documente se află adresele oficiale trimise între instituţiile statului român. Primul lucru relevant pentru procurori se află în aceste documente. Ambasadorii şi consulii din străinătate au trimis adrese către centrala MAE prin care cereau suplimentarea secţiilor de vot încă înainte de primul tur. De asemenea, ambasadele şi consultatele au transmis MAE oferta mai multor instituţii publice din străinătate (primării, şcoli etc) de a pune la dispoziţie spaţii pentru organizarea de secţii de vot în străinătate, propuneri refuzate de MAE. Ceea ce ştim acum cu certitudine e că MAE NU a acceptat propunerile propriului Corp Diplomatic şi nici ofertele instituţiilor publice din străinătate. Primii audiaţi vor fi ambasadorii şi consulii care au propus, şefii de direcţii din MAE implicaţi şi ministrul de externe de la primul tur, Titus Corlăţean, care a refuzat. Ca atare, Titus Corlăţean va fi primul învinuit. Al doilea lucru pe care trebuie să îl demonstreze procurorii este dacă decizia a fost luată în Guvern. Atunci responsabilitatea revine şi primului ministru. Există un document al sedinţei de guvern? S-a votat acolo acest lucru? Atunci lista se va extinde. Cel puţin în acest moment al cercetării vinovaţii sunt doi: Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu. Vom vedea dacă ancheta va duce şi la alte personaje. Pentru acest lucru trebuie să existe înscrisuri sau înregistrări care să demonstreze aceste lucruri. La nivelul MAE există.