flux24.ro

Etichetă: maghiari transilvania

  • Oficial maghiar la Miercurea Ciuc: “Guvernul Ungariei nu renunţă la acest pământ”


    Secretarul de stat ungar Árpád János Potápi consideră că a luat sfârşit veacul de singurătate în Bazinul Carpatic. Oficialul responsabil pentru politicile naţionale ale Cancelariei Prim-Ministrului Ungariei a vorbit pe această temă, vineri seara, la vernisajul expoziţiei Károly Kratochvill şi Divizia Secuiască de la Muzeul Secuiesc al Ciucului din Miercurea Ciuc, transmite agenția maghiară de știri MTI.

    Potápi a afirmat: “Guvernul Ungariei nu renunţă la acest pământ”, nu renunţă la maghiarime, la părţile naţiunii maghiare şi la istoria maghiarilor. Acesta a adăugat că în zilele noastre nu mai este nevoie de modificarea graniţelor de stat pentru a apăra maghiarimea.

    “A luat sfârşit veacul de singurătate. Cu programe de dezvoltare a economiei, ani tematici, crearea spaţiului educaţional şi economic în Bazinul Carpatic ne-am tot străduit în ultimii opt ani să venim în întâmpinarea dăinuirii dumneavoastră pe pământul dumneavoastră natal” – a afirmat secretarul de stat.

    Acesta a amintit că de curând a vizitat localitatea Maradik din Serbia, unde se mai ştie că în octombrie 1918, cu câteva zile înainte de moartea sa, a umblat premierul Ungariei, István Tisza. Acesta a convocat locuitorii satului şi le-a spus că Monarhia a pierdut războiul, dar i-a rugat să îşi păstreze credinţa, identitatea maghiară. “Ar fi putut spune asta şi în Ardeal, dacă venea aici” – a formulat secretarul de stat.

    Róbert Ráduly, primarul din Miercurea Ciuc, a amintit: cel care a creat Divizia Secuiască, Károly Kratochvill a fost o persoană pe care mulţi care şi-au făcut datoria au urmat-o. Edilul-şef a fost de părere că şi astăzi porunca este “să ne facem treaba”. Politicianul UDMR a declarat: nu este adevărat că secuii sunt sub ocupaţie. Acesta a adăugat că liderii comunităţii lucrează la crearea unei noi lumi maghiare, care să nu mai dureze doar patru ani, ca perioada dintre 1940 şi 1944.

  • Nou scandal româno-maghiar la Târgu Mureș


    Senatul Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie (UMFST), instituţie înfiinţă prin fuzionarea Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) Târgu Mureş cu Universitatea Petru Maior (UPM), a aprobat, marţi, noua sa Cartă, fără reprezentanţii secţiei maghiare, transmite agenția maghiară de presă MTI.

    La sfârşitul lunii septembrie, consiliul de conducere al secţiei maghiare a decis ca în semn de protest faţă de fuziunea
    efectuată împotriva voinţei secţiei maghiare, profesorii maghiari din cadrul UMF Târgu Mureş nu vor mai ocupa funcţiile de conducere deţinute, până când nu se va lua o decizie pozitivă, care să asigure pe termen lung viitorul educaţiei în limba maghiară în cadrul universităţii. Astfel, membrii maghiari ai senatului nu au participat la dezbaterea şi aprobarea Cartei.

    Noua Cartă Universitară nu aduce noutăţi în privinţa secţiei maghiare: consolidează structura împotriva căreia aceasta luptă deja de şase ani – a declarat miercuri agenţiiei ungare de presă MTI, şeful secţiei maghiare, profesorul Béla Szabó. Acesta a adăugat că noua Cartă consolidează, totodată, puterea pe care rectorul şi consiliul de administraţie o au în cadrul instituţiei.

    Şeful secţiei maghiare a vorbit şi despre faptul că a fost atacată în instanţă hotărârea din luna mai a senatului, prin care s-a decis fuziunea celor două universităţi, întrucât din punctul lor de vedere, hotărârea nu a fost luată în mod legal. Cazul nu a ajuns încă pe rolul instanţei.

    În opinia lui Béla Szabó, în cadrul universităţii ar trebui să existe structuri independente pentru învăţământul maghiar, astfel încât secţia maghiară să poată decide cu privire la propriile probleme, acest lucru se loveşte, însă, de ani de zile de refuzul majorităţii româneşti. Cazul UMF Târgu Mureş nu este o problemă de nivel local, este o cauză a tuturor maghiarilor – a subliniat profesorul.

    UMF Târgu Mureş a fost înfiinţată în 1945 ca o instituţie cu predare exclusiv în limba maghiară. Predarea în limba română a fost introdusă în anul 1962, în urma unei instrucţiuni verbale primite de la liderii Partidului Comunist Român, iar prin aceasta învăţământul medical maghiar a început, treptat, să piardă teren, spune MTI.