de avocat Constantin Florin Durgheu
Azi și
mâine își vor susține pledoariile în fața CJUE, atât detractorii S.I.I.J., cât
și apărătorul S.I.I.J., Consiliul Superior al Magistraturii prin Radu Chiriță,
avocatul angajat de către C.S.M..
Deși nu
ar trebui să se întâmple la un asemenea nivel, din păcate este previzibilă
victoria detractorilor S.I.I.J., având în vedere (cel puțin) două considerente
:
1. CJUE
pare că s-a antepronunțat în momentul în care a stabilit timpi diferiți
pledoariilor care vor fi susținute de către susținătorii fiecărei tabere.
Astfel,
pentru a-și susține punctul de vedere, detractorii S.I.I.J. vor avea la
dispoziție un timp de 6 ori mai mare, respectiv 120 minute, față de susținătorul
Secției care vor avea la dispoziție doar 20 minute.
Inechitatea
este crasă și este de natură a ridica mari semne de întrebare asupra
corectitudinii deliberării.
2. Din
completul de judecată va face parte d-na Camelia Toader, judecătorul român la
CJUE.
Care
este naivul care poate să creadă faptul că doamna judecător Camelia Toader
și-ar dori măcar să fie imparțială și să pronunțe o soluție raportat exclusiv
la argumentele pertinente pro și/sau contra invocate, din moment ce și-a
exprimat public opinia, în cuprinsul mesajului de solidaritate pe care l-a
transmis în februarie 2019, profesorilor de la Facultatea de Drept din
București ?
Pentru
a spulbera orice dubiu, citez un fragment publicat de Luju.ro din mesajul de
solidaritate transmis de către doamna judecător Camelia Toader profesorilor de
la Facultatea de Drept din București, ca urmare a sprijinului acestora față de
magistrații activiști care acuzau modificările aduse Legilor Justiției :
„Buna
ziua tuturor,
Deși
sunt în plan personal de acord cu conținutul (amendat) al comunicatului, nu pot
semna, având în vedere că pe rolul CJUE sunt pendinte cauze vizând exact aceste
chestiuni. Deci, argumente ținând tocmai de independența justiției (UE) mă
împiedică să semnez”.
Având
în vedere opinia exprimată public, fără nicio reținere, de către doamna
judecător Camelia Toader, este evident faptul că, atât normele legale, cât și
cele morale, îi impun acestui magistrat să se abțină de la soluționarea acestei
cauze, fapt care nu s-a întâmplat.
Din
nefericire, timpul alocat pledoariei domnului avocat Radu Chiriță este prea
scurt pentru ca acesta să poată cuprinde în susținerea orală toate grozăviile
descoperite de Inspecția Judiciară la Serviciul care funcționa în cadrul
D.N.A..
Pentru
a spera într-o soluție pronunțată în cunoștință de cauză, ar trebui ca domnul
avocat să aibă timpul necesar pentru a prezenta, chiar dacă succint, presiunea
fantastică exercitată asupra judecătorilor care aveau de soluționat cauze
penale „cu miză”, de către Serviciul înființat în cadrul D.N.A. „pe furiș” prin
Ordinul nr. 10, emis de către Laura Codruța Koveși, la data de 31.01.2014.
Probabil
cel mai mare abuz, transformat în presiune la adresa judecătorilor onești, a
fost devoalat de către Inspecția Judiciară care a descoperit mai multe dosare
formate exclusiv pe motivul că, un anumit procuror D.N.A. nu a fost de acord cu
soluția pronunțată de un judecător într-un alt dosar, fapt care este total
inacceptabil într-un stat care se vrea a fi de drept, nu „de drepți” !
Episodul
de la Oradea în care procurori și ofițeri de poliție judiciară de la D.N.A.
Serviciul Teritorial Oradea puneau la cale ticluirea unor dosare penale
judecătorilor incomozi, cu scopul de „a-i liniști”, nu doar că nu poate fi nici
uitat, nici trecut cu vederea, având în vedere faptul că tocmai reprezentanții
Statului puneau la cale săvârșirea unor infracțiuni, dar trebuie adus și la
cunoștința CJUE pentru ca soluția pronunțată să fie în cunoștință de cauză.
Susținătorul
S.I.I.J. în fața CJUE, ar trebui să aibă la dispoziție timpul necesar și pentru
a releva două aspecte deosebit de importante în economia dosarului :
În
primul rând, trebuie punctat faptul că S.I.I.J. este o structură înființată în
mod legal, structură care a fost avizată și de C.C.R., spre deosebire de
Serviciul din cadrul D.N.A. care, după ce a fost înființată ultra discret prin
Ordinul anterior amintit, a funcționat aproape un an și jumătate fără avizul
Ministrului Justiției, având în vedere faptul că de-abia la data de 15.05.2015
a fost aprobat Regulamentul de ordine interioară nr. 1643/C, regulament care,
la art. 4 alin 2 menționa expres acest Serviciu.
În al
doilea rând, trebuie subliniat faptul că S.I.I.J. este singura structură de
Parchet independentă din punct de vedere politic, structură în care funcția de
conducere o ocupă o persoană în urma votului C.S.M., spre deosebire de
celelalte Structuri de Parchet (Parchetul General, D.N.A. și D.I.I.C.O.T.) la
care, atât procurorii care le conduc, cât și șefii de secții, sunt numiți de
către Președintele României la propunerea Ministrului Justiției.
Cu alte
cuvinte, S.I.I.J. este singura structură de parchet complet în afara
controlului politic, fapt care nu ar trebui să deranjeze absolut nicio clasă
politică aflată vremelnic „la butoane”, având în vedere un lucru previzibil :
peste o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp, „la butoane” vor fi
adversarii lor politici !
Evident,
nu poate fi ignorată adevărata miză a desființării Secției de Investigare a
Infracțiunilor în Justiție : „albirea” procurorilor care au săvârșit abuzuri
grosolane cu scopul de a scoate din scenă oamenii politici și de afaceri
incomozi.
Nu
poate fi uitat faptul că, în pofida devoalărilor în presă a abuzurilor
procurorilor de la Oradea și Ploiești, Procurorul Șef D.N.A. de la acea vreme,
lăuda activitatea „unităților de elită” D.N.A. Oradea și Ploiești, în loc să se
desolidarizeze de abuzurile semnalate și să dispună cercetarea, inclusiv
penală, a celor vinovați de săvârșirea acelor abuzuri.
De
asemenea, pentru ca tabloul să fie complet, ar trebui ca domnul avocat să aibă
timp suficient și pentru a aduce la cunoștința completului de judecată
pericolul pe care l-ar produce o eventuală desființare a SI.I.J..
Pericolul
iminent este dat de faptul că, în eventualitatea revenirii la formatul
anterior, nici un judecător corect și onest nu va mai avea curajul să pronunțe
o soluție de achitare într-un dosar „cu miză”, fiind preocupat de liniștea lui
și a familiei lui, aspect sesizat și de doamna judecător Adriana Stoicescu,
Președintele Tribunalului Timiș într-o postare pe Facebook :
„Politicienii
nu își doresc decât continuarea luptei anticorupție pe hârtie, garantată doar
împotriva adversarilor politici, cu largul concurs al unor judecători reduși la
tăcere.
Căci
nu va mai avea nimeni timp să se gândească la dreptate și aplicarea legii, la
corectitudine. Vom fi ocupați să pronunțăm soluții potrivite, menite să ne
asigure liniștea și libertatea”.
Postarea doamnei judecător Adriana Stoicescu
ar trebui să constituie un avertisment adresat nu doar clasei politice,
profesioniștilor dreptului și opiniei publice de la noi, dar și instituțiilor
europene !
Deși
sunt convins de faptul că domnul avocat Radu Chiriță își va structura astfel pledoaria
încât să cuprindă cât mai multe aspecte esențiale, nu poate fi omis faptul că,
din start, pornește cu un dezavantaj din cauza faptului că i-a fost alocat un
timp de 6 ori mai mic față de cel acordat celor care susțin desființarea
S.I.I.J..