Blog

  • 53% dintre ucrainieni nu vor un al doilea mandat prezidențial pentru Zelenski

    Majoritatea ucrainenilor consideră că liderul țării, Volodimir Zelenski, nu ar trebui să candideze pentru un al doilea mandat, conform unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev.

    Conform sondajului, 53% dintre respondenți consideră că Zelenski ar trebui să aibă un singur mandat prezidențial, o creștere de 7 puncte procentuale față de 46% în decembrie 2025. În același timp, 42% dintre respondenți consideră că ar trebui să candideze la următoarele alegeri, o scădere de la 45%. Alți 5% dintre respondenți sunt indeciși.

  • China a închis un sfert din bănci

    China a închis anul trecut un număr record de 670 de bănci, ceea ce reprezintă aproximativ un sfert din totalul băncilor din țară, pentru a consolida sistemul financiar și a accelera consolidarea întregului sector.

    Potrivit agenției Fitch Ratings, întregul proces are loc în principal prin fuziuni și închideri ale unor instituții mai mici și rurale, și nu prin falimentele clasice ale unor bănci mari, relatează CNBC.

    Fitch estimează că băncile comerciale mici și rurale reprezintă partea cea mai slabă a sistemului financiar chinez, din cauza calității mai slabe a activelor, a capitalizării mai reduse și a problemelor de management.

  • Companiile chineze domină piața bateriilor pentru vehicule: 73,3%

    Companiile chineze au continuat să domine piața globală a bateriilor pentru vehicule electrice, cu o cotă totală de 73,3% în primele opt luni ale acestui an, în timp ce cei mai mari doi producători, CATL și BYD, dețineau împreună peste jumătate din piața globală.

    Conform datelor furnizate de compania sud-coreeană de cercetare SNE, un total de 844,2 gigawați-oră (GWh) de baterii au fost instalate în vehicule complet electrice, hibride plug-in și hibride între ianuarie și august, ceea ce reprezintă cu 19,7% mai mult decât în ​​aceeași perioadă a anului trecut.

    Cel mai mare producător a fost compania chineză CATL, cu 333 GWh de baterii instalate și o cotă de piață de 39,4%, relatează portalul CnEVPost.

  • AfD își schimbă poziția față de UE

    Membri ai partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) pledează pentru o schimbare a opoziției de lungă durată a formațiunii față de apartenența Germaniei la Uniunea Europeană și la zona euro, potrivit unui document strategic consultat luni de Reuters.

    Această inițiativă ar marca o schimbare semnificativă a unuia dintre principiile fondatoare ale AfD, partid care a fost creat în 2013 în mare parte ca reacție la politicile de salvare financiară din zona euro, și care a susținut mult timp dizolvarea uniunii monetare sau ieșirea Germaniei din aceasta.

    Documentul de strategie, despre care a relatat pentru prima dată cotidianul Bild, propune o reformare fundamentală a blocului comunitar și a monedei unice, în locul unei retrageri imediate. Dacă aceste demersuri ar eșua, partidul ar trebui să ceară un referendum privind apartenența Germaniei la UE, se mai arată în text.

    De asemenea, documentul preconizează transformarea UE într-o ‘uniune de națiuni suverane’ mai puțin rigidă, limitând rolul Bruxelles-ului în elaborarea politicilor interne și permițând statelor membre să beneficieze de clauze de exceptare (opt-out) în domenii precum migrația, finanțele UE și politicile sociale.

    Documentul a fost elaborat de deputați ai AfD în Parlamentul European, în Bundestag (camera inferioară a parlamentului german) și în parlamentele regionale, fiind discutat într-o reuniune luna trecută. O convenție a AfD, programată pentru anul viitor, ar trebui să valideze orice modificare a platformei sale politice, neschimbată de un deceniu.

  • Grupul TIU împlinește 36 de ani cu o creștere de 20% față de 2025 și o cifră de afaceri estimată la peste 143 de milioane de euro

    Grupul TIU aniversează 36 de ani de activitate pe piața soluțiilor tehnologice din România și estimează pentru 2026 o cifră de afaceri de peste 143 de milioane de euro, în creștere cu 20% față de 2025.

    Evoluția este susținută în principal de dezvoltarea activităților din zona sistemelor inteligente de transport, instalațiilor și construcțiilor, precum și a serviciilor de încredere și securitate digitală. În perioada 2025–2026, companiile Grupului au câștigat și derulează proiecte importante pentru infrastructura de transport, medicală și energetică din România.

    ALTIMATE își accelerează creșterea în 2026 și estimează o cifră de afaceri de 34 milioane de euro, aproape dublă față de anul precedent. 

    Compania a finalizat implementarea de sisteme inteligente de transport în Râmnicu Vâlcea și Târgoviște și a extins sistemul integrat de management al traficului din Pitești. A pus în funcțiune la Reșița sisteme de cântărire în mișcare a autovehiculelor, utilizând platforma modulară proprietară UTMS. Totodată, a finalizat instalarea sistemului de informare a călătorilor în stațiile de transport public din Ilfov și lucrează la extinderea sistemului de management al parcării de la Aeroportul Otopeni.

    Altimate a implementat pentru CNAIR sisteme de măsurare automată a dimensiunii vehiculelor rutiere și o soluție informatică aferentă Centrului Național de Management al Traficului care permite  integrarea și procesarea de date despre autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale. 

    Prin proiectele derulate în 2026, UTI Construction and Facility Management și-a consolidat poziția de integrator de top pentru instalații și sisteme destinate infrastructurilor critice, derulând lucrări pentru Magistrala M6 de metrou, Trenul Metropolitan Cluj, Palatul de Justiție Cluj, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj, Spitalul Regional de Urgență Iași. Compania este implicată și în modernizarea terminalelor Aeroportului Otopeni și a balizajului pe Aeroportul Burgas (Bulgaria), precum și a infrastructurii electrice din Portul Constanța.

    Totodată, UTI CFM continuă programul de investiții în dezvoltarea competențelor, digitalizarea proceselor și extinderea capabilităților tehnice pentru a răspunde cerințelor tot mai complexe ale proiectelor de infrastructură critică.

    certSIGN continuă în 2026 trendul ascendent din ultimii ani, derulând proiecte în domeniile care au consacrat-o: identitate digitală, servicii de încredere și securitate cibernetică. Compania contribuie activ la pregătirea României pentru Portofelul European pentru Identitate Digitală (EUDIW). Infrastructura dezvoltată de certSIGN include emiterea identității digitale prin soluția proprietară certME, autentificare avansată și semnătură electronică conformă cu eIDAS 2.0.

    Pe zona de securitate cibernetică, certSIGN sprijină organizațiile în conformarea cu cerințele NIS2, inclusiv prin implementarea programului Cybersecurity Support Action condus de ENISA. 

    Pentru Trident Servicii și Mentenanță, 2026 este anul în care își consolidează poziția de lider în domeniul sistemelor de scanare cu raze X pentru aeroporturi. A instalat pe aeroporturile Otopeni și Băneasa sisteme de scanare CT de ultimă generație și derulează un proiect similar pentru Aeroportul Internațional Chișinău, marcând primul proiect internațional de anvergură al firmei. 

    Trident SM a implementat sisteme de acces electronic de tip E-Gates pentru Aeroportul din Brașov, a pus în funcțiune un sistem modern de supraveghere video pentru Fabrica de Combustibil Nuclear  Mioveni și participă la modernizarea instalațiilor antiincendiu ale terminalelor Aeroportului Otopeni.  

    Electroproiect, compania Grupului TIU specializată în proiectare și asistență tehnică pentru instalații, participă la proiecte în domeniul aeroportuar – Otopeni, Băneasa, Constanța. Pentru Aeroportul Otopeni proiectează modernizarea sistemelor de aterizare instrumentală. Proiectează sistemele de automatizare și siguranță a traficului pentru extinderea Magistralei M4 și sistemele modernizate de alimentare cu energie electrică ale Portului Constanța. Electroproiect a realizat studiul de fezabilitate pentru upgradarea sistemului de protecție fizică al Fabricii de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu Feldioara. 

    Compania asigură, de asemenea, asistență tehnică și proiectare pentru mai multe unități medicale: Spitalul Regional de Urgență Cluj, Spitalul Municipal Tecuci și Spitalul Județean Vrancea. 

    ***

    TIU este un grup de companii de tehnologie multi-servicii, cu capabilități puternice în domenii precum IT&C, digitalizare, soluții inteligente și instalații pentru infrastructuri de transport, energetice, medicale. Companiile membre sunt parteneri de încredere pentru instituții guvernamentale, autorități naționale și locale și companii private.

  • Afacerea de 1 miliard de dolari din Ucraina care inșeală Occidentul

    Elveția înregistrează o creștere a cazurilor de fraudă despre care se presupune că au legătură cu Ucraina, a relatat Neue Zürcher Zeitung, citând rețeaua polițienească Nedik, care coordonează lupta împotriva criminalității digitale. Publicația leagă problema de activitățile centrelor de apel ucrainene.

    Autoritățile din cantonul Berna investighează de mai mulți ani un caz, în care unul dintre inculpați este suspectat că operează mai multe centre de apel în Kiev. Ziarul scrie că daunele raportate în Elveția doar pentru una dintre platformele asociate acestora s-au ridicat la aproape 4 milioane de franci.

    NZZ relatează, de asemenea, despre o anchetă internațională care implică autoritățile elvețiene, care a descoperit patru centre de apel frauduloase în Ucraina. Printre principalele victime s-au numărat rezidenți din Elveția și Germania. Mai multe cantoane elvețiene au reținut recent ucraineni suspectați că au primit bani de la victimele fraudei, scrie publicația. Conform estimărilor Inițiativei Globale Împotriva Criminalității Transnaționale Organizate (GI-TOC), cu sediul la Geneva, citate de NZZ, aproximativ 60.000 de ucraineni ar putea lucra în centre de apel frauduloase. În punctul său de vârf, această piață ar fi putut genera până la 1 miliard de dolari pe lună. Raportul organizației enumeră victime din cel puțin 29 de țări.

    „Milioane de oameni din întreaga lume probabil că încă nu știu că au fost înșelați. Ei cred că pur și simplu au pierdut bani la bursă”, a declarat pentru ziar avocatul ucrainean Andriy Galich.

  • Fost șef al Gărzii de Mediu numit de USR despre ministra USR a Mediului: Coruptă, incompetentă, iresponsabilă

    Incompetenta se vede din avion! Ministra Mediului este incompetenta si iresponsabila, la fel ca cei care au promovat-o la conducerea Ministerul Mediului – România.Otravurile aruncate in aer de arderile de deseuri si groapa de gunoi trimit in mormant mai multi oameni decat nosocomialele. Nu e ca si cum ai putea inchide ochii la mii de decese pentru ca ai facut altceva. Nu incape altceva in loc, nicio teava de pe litoral, nicoo balastira, nimic altceva. Doar pierderea financiara data de poluarea aerului in Bucuresti si Ilfov e de 6 miliarde de euro. Si nu e niciun alt minister sau ministru care sa aiba obligatia combaterii infractionalitatii de mediu cu consecinte extrem de grave, a scris pe Facebook fostul userist Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii de Mediu.

    CE SUSȚINE OCTAVIAN BERCEANU:

    Mutarea raspunderii arderilor ilegale de deseuri si cabluri in curtea Prefecturilor Ilfov si Bucuresti sunt decizii care vin de la un ministru profund incompetent care fuge de responsabilitatea luptei reale cu mafia deseurilor. Schimbarea conducerii la Garda Naţională de Mediu era un lucru firesc inca de mai bine de un an si cu toate acestea ministra mediului a fost incapabila profesional si politic sa faca ceva relevant.

    Prima poza e din Bolintin, facuta acum o ora. Bolintin tine de Prefectura Giurgiu. Nu e ceata, e nor negru de fum de cabluri. Bolintin este in apropierea Bucurestiului.

    A doua poza e facuta azi la pranz si este incendiul generat de arderea deseurilor si cablurilor in Balteni, Dambovita, in apropierea Bucurestiului. Ard zilnic si Prefectura Dambovita nu are in subordine Garda de Mediu. Incendiul de deseuri vazut din avion este langa depozitul Butan Gaz, a carui aprindere inseamna o explozie care ar rade orasul Racari si peste 10000 de oameni in jur.

    Acum un fum negru pluteste si peste Sintesti!

    Coruptia din jurul doamnei ministru nu a suferit cu nimic pe perioada mandatului. Ceea ce vedem pe social media ca realizari este diferit de ceea ce se intampla in teren. Dar asa ne place noua sa ne pacalim singuri pentru ca asa am crescut sub domnia minciunii.

    De dragul de a nu deranja nicio structura de tip mafiot, cu acoperire politica din PNL sau PSD din Ministerul Mediului coruptia nu a fost nici macar julita pe brand de actiunile spumoase ale ministrei, la mai bine de un an de mandat.

    Fumurile si poluarea sunt posibile din cauza fricii de actiune impotriva mafiei si atat!

    Cu toate ca activitatea mafiota este in floare noi tot credem ca Guvernul României a facut progrese in combaterea infractionalitatii de mediu.

    Nu s-a intamplat nimic la Romsilva, niciun program de reforma!

    Nimic la Garda Forestiera si tot 1 milion de metri cubi de lemn dispar lunar din paduri.

    Nu s-a itamplat nimic la Apele Romane iar odata cu alunecarea versantului la Salina Praid vom vedea o catastrofa.

    Nu s-a intamplat nimic la Garda de Mediu, aceeiasi oameni cu coruptia in buzunare.

    Nu s-a intamplat nimic la Agentia Nationala Pentru Mediu si Arii Protejate, cei care dau autorizatii de mediu catre cateva mii de firme fantoma.

    E momentul sa aplaudam si sa ne convingem ca nimicul de azi e mai bun decat nimicul de ieri!

    Pentru a schimba sefii corupti din institutii nu trebuie reforma, e nevoie de un control al Corpului de Control al ministrului si de vointa. Nimic mai mult!

  • Banatul Montan la Londra

    Avem cu ce să ne fălim. Cântecele, dansurile, costumele populare și produsele artizanale ale Banatului Montan au fost apreciate și lăudate la #Londra. A fost vorba de un eveniment („Tradiție fără frontiere”) în cadrul unui turneu al Centrului Județean de Cultură și Artă organizat în parteneriat cu Ambasada României în Marea Britanie și filiala de acolo a Institutului Cultural Român.Momentul de mare valoare artistică și încărcătură emoțională a fost asigurat de inegalabila Ramona Vița și de Ansamblul Junii Gugulani. Lor li s-au adăugat tinerii inimoși din cadrul ansamblului Datina din orașul englez Coventry, a anunțat pe Facebook președintele CJ Caraș Severin Silviu Hurduzeu.

    Profit de ocazie să-i mulțumesc și directorului Dan Mirea Szusz pentru activitatea de la Centrul de Cultură și Artă Caraș – Severin. Instituția pe care o conduce a organizat evenimente similare și în Italia la Torino, urmând ca, la întoarcerea în țară, să aibă o serie de concerte și în județul Hunedoara. Avem inclusiv în Marea Britanie o mulțime de bănățeni care și-au construit un rost și sunt apreciați pentru calitățile și munca lor. În general, românii din Anglia sunt bine văzuți și foarte bine integrați, deși, așa cum mi-au mărturisit câțiva dintr ei, dorul de casă este apăsător uneori. În acordurile muzicii noastre și în vibrația jocului bănățean, am simțit cum acel dor apăsător se mai ostoiește puțin. Consiliul Județean Caraș – Severin va continua să sprijine astfel de inițiative de promovare a Banatului Montan nu doar ca destinație turistică, dar și ca o comoară vie a tradițiilor la care ținem atât de mult, mai spune Hurduzeu.

  • Ucrainienii vor „găgăuzi”, nu români: TĂCERE LA BUCUREȘTI

    Două inițiative legislative aflate în atenția Radei Supreme a Ucrainei – una privind posibilitatea recunoașterii găgăuzilor drept popor băștinaș, iar cealaltă referitoare la drepturile educaționale ale popoarelor băștinașe și minorităților naționale – sunt analizate de Anatol Popescu, președintele Asociației „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa, din perspectiva efectelor pe care acestea le-ar putea avea asupra comunității românești și a învățământului în limba română din Ucraina. În textul de opinie de mai jos, autorul compară condițiile prevăzute pentru instituțiile de învățământ ale minorităților naționale cu cele aplicabile popoarelor băștinașe și solicită o reacție a autorităților de la București și Chișinău, scrie BucPress din Cernăuți.

    ARTICOLUL DIN BUCPRESS:

    „Cască ochii la tocmeală, iar nu după ce te înșeală!”
    Din culegerea „Povestea vorbii”, de Anton Pann

    La 8 mai anul curent, un grup de deputați din Rada Supremă a Ucrainei a înregistrat Proiectul de lege nr. 15223/08.05.2026, pentru a modifica legislația privind popoarele băștinașe, adăugând găgăuzii, care s-ar fi format pe teritoriul actualei regiuni Odesa.

    Proiectul de lege din Ucraina privind recunoașterea găgăuzilor drept popor băștinaș nu a generat un ecou semnificativ sau dezbateri ample în mass-media centrală din România, fiind reflectat doar sporadic de agenții de presă regionale și fluxuri de știri externe, cum adesea se întâmplă la București când vine vorba despre subiecte din sau despre Ucraina.

    O verosimilă cauză a acestei indiferențe – mai ales din partea Ministerului Afacerilor Externe din cadrul Guvernului României – în ceea ce privește posibilitatea declarării în Ucraina a statutului de popor băștinaș pentru populația găgăuză ar putea fi aplanarea recentă a relațiilor bilaterale româno-ucrainene prin semnarea la București a Declarației de instituire a parteneriatului strategic dintre România și Ucraina și declararea simultană, la aceeași dată, a instituirii și în Ucraina a Zilei Limbii Române, prin decretul președintelui Volodîmîr Zelenski nr. 235 din 12 martie 2026.

    Cert este că grupul în cauză de deputați ucraineni propune următoarea formulare: „Popoarele băștinașe din Ucraina sunt tătarii crimeeni, caraimii, krîmceacii, care s-au format pe teritoriul Peninsulei Crimeea, precum și găgăuzii, care s-au format pe teritoriul regiunii Odesa”.

    Anume această formulare se încearcă a fi inclusă în actuala redacție a art. 1 din Legea Ucrainei nr. 1616-IX „Privind popoarele băștinașe din Ucraina”, în locul celei existente: „Popoarele băștinașe din Ucraina, care s-au format pe teritoriul Peninsulei Crimeea, sunt tătarii crimeeni, caraimii și krîmceacii”.

    Mai mult, promotorii proiectului de lege privind „autohtonietatea” populației găgăuze din Ucraina, locuitoare în proporție mai cu seamă în partea basarabeană a regiunii Odesa, în Sudul Basarabiei și preponderent în actuala configurație a raionului Bolgrad, pretind pentru populația găgăuză – strămutată în Basarabia acum aproximativ 200 de ani de Rusia Țaristă – și dreptul la o parte din veniturile provenite din utilizarea resurselor naturale aflate pe teritoriul regiunii Odesa.

    În acest sens, punctul 3 din art. 7 al actualei Legi „Privind popoarele băștinașe din Ucraina” se dorește a fi completat în următoarea redacție:

    „Popoarele băștinașe din Ucraina au dreptul la direcționarea unei părți a veniturilor obținute de bugetele de toate nivelurile din utilizarea resurselor naturale aflate pe teritoriul Republicii Autonome Crimeea, al orașului Sevastopol și al regiunii Odesa către nevoile popoarelor băștinașe ale Ucrainei, stabilite prin prezenta Lege. Lista veniturilor menționate și cuantumul părții acestora care se virează la bugetul corespunzător, precum și tipul cheltuielilor efectuate din contul unor astfel de venituri se stabilesc prin Codul bugetar al Ucrainei.”

    Ai dori, dragă cititorule, să afli câte note diplomatice au fost expediate de ministerele de Externe ale României și Republicii Moldova spre Kiev la acest subiect?

    Și eu mi-aș dori și sper să se sesizeze autoritățile competente în acest sens cât mai curând.

    Să vă explic și de ce.

    La 1 octombrie 2026, președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuk, alături de un grup de deputați, a înregistrat Proiectul de lege nr. 16119/01.10.2026 „Privind modificarea unor legi ale Ucrainei în vederea asigurării drepturilor educaționale ale popoarelor indigene ale Ucrainei și ale persoanelor care aparțin minorităților naționale (comunităților) din Ucraina”.

    Proiectul se prezintă, în opinia mea, drept o nouă tentativă de „optimizare”, printre altele, a învățământului școlar și liceal românesc din Ucraina.

    Aflăm cu această ocazie că timp de o lună întreagă, trecută de la 28 august 2026 – data ședinței Comisiei mixte româno-ucrainene privind respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, la care nu a fost invitat niciun reprezentant al mediului asociativ sau al instituțiilor de învățământ în care există clase cu predare în limba română din regiunea Odesa și nici măcar consulul general-gerant al României la Odesa, Ministerul Afacerilor Externe al României, cunoscând în mare parte din negocierile cu partea ucraineană conținutul proiectului de lege în cauză, nu a transmis, până la această oră, vreo notă diplomatică sau o poziție publică a României față de noutățile aduse legislației Ucrainei din domeniul educației preuniversitare în limbile minorităților naționale.

    Asta în contextul în care a avut suficiente documente, completări și poziționări ale reprezentanților mediului asociativ românesc din Ucraina referitoare la draftul proiectului de lege, care privește direct viitorul comunităților istorice românești din Maramureșul Istoric, nordul Bucovinei, Herța, Hotin și Sudul Basarabiei.

    Lăsând și invitând să se ocupe și de acest subiect specialiștii din Guvernul României, diplomații români de carieră, dar și parlamentarii români din ambele camere ale Parlamentului României și din toate fracțiunile, vreau să mai fac o ultimă comparație între abordările „prietenoase”, „strategice” și „de bună vecinătate” de la Kiev în ceea ce privește viitorul școlilor seculare românești din Ucraina.

    În ceea ce îi privește pe românii din Ucraina, după ce statul lor de cetățenie a ucrainizat în totalitate câteva zeci de școli seculare românești, pentru a obține din nou statutul de instituție de învățământ secundar general a unei minorități naționale (comunități) din Ucraina, instituția de învățământ secundar general – școală primară, gimnaziu sau liceu – în care elevii studiază în limba română, în calitatea acesteia de limbă oficială a Uniunii Europene, trebuie să aibă mai mult de 50% din numărul total al elevilor care studiază în această limbă.

    Vă amintesc: majoritatea acestor școli sau licee nu mai au deja aceste 50% de clase românești – urmare directă, în opinia mea, a politicilor de asimilare implementate de Ucraina, cu acordul tacit al României, în ultimele două decenii.

    Revenind la subiectul popoarelor băștinașe și la demersul găgăuzilor de a fi declarați popor băștinaș, dar și la situația altor popoare din Basarabia – de ce nu grecii? De ce nu rușii lipoveni, veniți în Bugeac înaintea găgăuzilor colonizați de țarul rus? De ce nu și bulgarii, al căror țarat a fost atestat aici cu mai bine de un mileniu în urmă? –, în cazul adoptării noilor prevederi referitoare la Legea Ucrainei „Privind educația secundară generală completă” nr. 463-IX, în redacția în vigoare de la 31 iulie 2026, instituțiile de învățământ secundar general – școală primară, gimnaziu, liceu – în care va funcționa o singură clasă (grupă) cu predare în limba găgăuză vor putea beneficia de statutul de instituție de învățământ secundar general a unui popor băștinaș din Ucraina.

    În loc de concluzie

    1. Dacă proiectul de lege va fi votat de parlamentul ucrainean, pentru a fi declarată instituție de învățământ a minorității naționale române – repet, este un statut care a fost desființat de statul ucrainean –, numărul elevilor din clasele cu predare în limba română din școala sau liceul în cauză trebuie să fie mai mare de 50%.
    2. În cazul declarării statutului de popor băștinaș pentru populația găgăuză din Sudul Basarabiei, care, de-a lungul istoriei, s-a format la sud de Dunăre, iar la începutul secolului al XIX-lea a fost strămutată în Basarabia de Rusia Țaristă – predecesoarea actualei Federații Ruse, declarată stat-agresor de Ucraina –, va fi suficientă existența unei singure clase (grupe) cu predare în găgăuză.
    3. Dacă se respectă și, mai ales, dacă ne respectă, ministerele de Externe de la București și Chișinău trebuie, în regim de maximă urgență, să ia atitudine, să transmită notele diplomatice aferente la Kiev, precum și să raporteze public asupra aspectelor semnalate mai sus, referitoare la cele două proiecte de lege în cauză, înregistrate în parlamentul Ucrainei la 8 mai 2026 și, respectiv, la 1 octombrie 2026.
    4. Marele avantaj al acestui statut pentru școli sau licee este următorul:

    „Fondatorul [instituției de învățământ], în baza cererii părinților, garantează elevilor posibilitatea de a continua obținerea învățământului secundar general la nivelul corespunzător într-o altă instituție de învățământ secundar general cu statut corespunzător, în care instruirea se desfășoară în limba poporului băștinaș corespunzător din Ucraina, în limba minorității naționale (comunității) corespunzătoare din Ucraina, care funcționează în limitele unității administrativ-teritoriale în care este situat fondatorul”.

    Respectiv, în cazul lichidării sau reorganizării școlilor sau liceelor mixte, cu numărul elevilor din clasele românești sub pragul de 50%, fondatorul nu va fi obligat să asigure accesul ulterior la studii în limba maternă. În opinia mea, aceasta ar putea oferi o marjă mult mai mare pentru retrogradarea liceelor în gimnazii și a gimnaziilor în școli primare sau pentru închiderea instituțiilor de învățământ, fără obligația de a asigura continuarea studiilor în limba română.

    P.S. La 11 septembrie 2026, în cadrul ședinței Consiliului Regional Odesa, deputații regionali au susținut adresarea către Rada Supremă a Ucrainei privind recunoașterea legislativă a găgăuzilor ca popor băștinaș în Ucraina. Potrivit informației publicate de organizația care a relatat despre ședință, dintre cei 53 de deputați prezenți, 52 au votat „pentru”, iar unul s-a abținut.

  • Agricultura ucraineană in colaps

    Randamentele culturilor ucrainene ar putea scădea cu 35-40% dacă problemele de aprovizionare către Europa nu sunt rezolvate până în primăvară, a declarat ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Visotki, pentru Politico.

    În prezent, mai puțin de jumătate din exporturile ucrainene pot ieși pe rutele europene, iar aproximativ 35 de milioane de tone ar putea rămâne în Ucraina în acest an. „Situația este extrem, extrem de critică”, a subliniat el.

    Articolul precizează că Visotki a călătorit la Bruxelles pentru a solicita direct țărilor UE permisiunea de a transporta mai multe produse agricole prin Europa, precum și 1,1 miliarde de euro pentru a acoperi costurile de transport crescute.

    Polonia și România au declarat că nu pot și nu vor face nimic mai mult pentru a ajuta tranzitul produselor agricole ucrainiene.