Categorie: Uncategorized

Rusia a început să importe combustibil pentru a satisface cererea de pe piața internă, a declarat astăzi viceprim-ministrul guvernului rus, Aleksandar Novak.

„Importul a început deja, iar reglementările necesare au fost adoptate, ceea ce permite producerea de combustibil suplimentar de clasă inferioară”, a declarat Novak, relatează TASS.

Pe 30 iulie, guvernul rus a introdus o nouă interdicție temporară privind exportul de benzină, motorină și alți combustibili până la 31 ianuarie 2027, cu scopul de a menține stabilitatea pe piața internă a combustibililor.

Președintele american Donald Trump a spus că Coreea de Nord deține 57 de arme nucleare puternice.

„El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump, referindu-se la liderul nord-coreean Kim Jong Un.

Vorbind cu reporterii, Trump a adăugat că nu ar fi permis-o, dacă ar fi fost președinte mai devreme. „Dar le-a primit. Mă înțeleg foarte bine cu el”, a remarcat liderul american.

 Președintele american Donald Trump a declarat astăzi că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, repetând că cei doi se înțeleg bine.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un și va fi bine atâta timp cât vom avea un președinte inteligent. Adevărul este că sunt de acord cu el, acesta este un lucru bun, nu unul rău. Are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a declarat Trump reporterilor.

PNL Timiș se delimitează de declarațiile lui Ionuț Gaiță, președintele PNL Timișoara, după atacul lansat de acesta la adresa lui Dominic Fritz.

„Poziția oficială a partidului este una singură. PNL are o linie publică clară și consecventă, aplicată în mod unitar la nivel național, județean și local. Toate deciziile și pozițiile publice ale PNL sunt asumate de conducerea partidului și transmise prin canalele oficiale de comunicare.”, a precizat Raul Olajos, purtătorul de cuvânt al PNL Timiș, într-o declarație transmisă miercuri.

Olajos mai spune că declarațiile făcute de membri ai partidului pe conturile personale nu reprezintă poziția PNL:

„Orice derapaj de la această linie, exprimat public de persoane private care ocupă temporar funcții în structurile filialei, pe conturile personale de social media, reprezintă opinia personală a acestora și nu pot fi interpretate, sub nicio formă, ca fiind poziția oficială a PNL Timiș sau PNL Timișoara.”

Precizarea vine la o zi după ce Ionuț Gaiță l-a atacat dur pe Dominic Fritz, pe care l-a numit „primarul cu jumătate de normă al Timișoarei” și l-a acuzat că alege „partitura dublă de victimă a sistemului ticălos și mafiot și de salvator al națiunii române”.

Blocul Național Sindical (BNS) i-a cerut, miercuri, președintelui Nicușor Dan să inițieze în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) o dezbatere privind securitatea energetică a României pentru a analiza decizia prin care statul român va cumpăra gaze naturale la un anumit preț de la OMV Petrom, în baza dreptului de preempțiune aferent exploatării gazelor din perimetrul Neptun Deep.

Potrivit confederației sindicale, la dezbaterea din CSAT ar trebui să participe toate instituțiile cu atribuții în domeniu, precum: Ministerul Energiei, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Consiliul Concurenței.

În context, BNS menționează că a luat act de faptul că șeful statului a promulgat Legea Nr. 171/2026 privind unele măsuri bugetare.

‘Concret, legea vizează achiziția a 49,9 milioane MWh (49,9 TWh) de gaze naturale prin proiectul Neptun Deep, în valoare totală de peste 2,4 miliarde de euro. Conform actului normativ, în perioada 2027-2034, statul român va cumpăra gaze naturale la un preț de 48,752 de euro/MWh, de la OMV Petrom, în baza dreptului de preempțiune aferent exploatării gazelor din perimetrul Neptun Deep. România are în acest perimetru offshore, aproximativ 100 de miliarde de metri de cubi de gaze naturale, din care jumătate se află în exploatarea ROMGAZ. Nu vorbim despre o decizie cu efect limitat la o tranzacție comercială. Vorbim despre o decizie care poate produce efecte asupra bugetului de stat, facturilor populației, prețurilor energiei electrice, competitivității industriei românești și atractivității României pentru investiții, timp de șapte ani’, se arată într-o scrisoare deschisă transmisă președintelui României.

BNS consideră că această decizie legislativă poate genera cel puțin două scenarii cu efecte majore asupra României. Primul scenariu este cel în care prețul gazului pe piața liberă va fi mai mic decât prețul de 48,752 de euro/MWh stabilit prin lege. În această situație, statul român ar cumpăra gazul la un preț superior celui de piață și ar trebui ulterior să îl valorifice într-un context de piață în care prețul ar putea fi mai mic. Diferența ar putea deveni astfel o pierdere pentru statul român, suportată, în ultimă instanță, din bani publici.

Pe de altă parte, prețul de 48,752 de euro/MWh stabilit prin lege echivalează cu circa 256 lei/MWh, peste nivelul prețului reglementat de 120 lei/MWh aplicat în prezent producătorilor interni pentru gazele destinate consumatorilor casnici și producătorilor de energie termică.

În al doilea scenariu, costul suplimentar al gazului se transferă în economie și în prețurile plătite de consumatori.

‘Dacă luăm drept reper un preț de 22,8 de euro/MWh (preț reglementat acum pentru populație) și îl comparăm cu prețul de 48,752 de euro/MWh, vorbim despre o creștere de 113% a prețului gazului, nu despre o ajustare marginală. Această diferență nu poate fi ignorată într-o economie în care gazul natural reprezintă o componentă importantă a costurilor pentru populație, pentru industrie și pentru producția de energie electrică’, arată liderii sindicali.

Mai mult, în cazul producției de energie electrică pe bază de gaze naturale, creșterea costului combustibilului se transmite în costul energiei produse și, ulterior, în prețurile din economie. Astfel, pentru 1 MWH de energie electrică se consumă 2,5 MWH de gaze naturale. Asta înseamnă că 1 MWH de energie electrică ajunge la peste 120 de euro. Tarif care, conform practicilor din piața de energie, va reprezenta prețul minim al energiei active, la care se adaugă costurile de transport, distribuție, accize, TVA și certificate de emisii de carbon. Toate acestea însumate vor conduce la prețul de peste 180 de euro/ MWH la consumatorul final: industrial sau casnic.

Pe de altă parte, analiza BNS arată că există o creștere cu peste 100% a facturilor la căldură pentru populația care se încălzește în sistem centralizat pentru că gazele vor fi introduse în centralele pe cogenerare la un preț dublu față de cel existent.

‘Există și o problemă mai largă, care depășește nivelul facturii individuale. Stabilirea prin lege a unui preț de 48,752 de euro/MWh pentru o perioadă de șapte ani poate reprezenta un semnal economic și investițional extrem de important pentru piața românească. Într-o economie în care prețul energiei reprezintă unul dintre principalii factori care determină competitivitatea, investitorii au nevoie de predictibilitate, dar și de prețuri competitive. Dacă energia devine structural mai scumpă în România, există riscul ca investițiile să fie redirecționate către alte piețe, iar companiile care produc în România să își piardă competitivitatea în raport cu cele din alte state europene. În traducere, investitorii vor fugi și vor închide fabricile, uzinele și toate afacerile care astăzi plătesc taxe și impozite la bugetul de stat și asigură venituri pentru milioane de lucrători!’, se mai spune în scrisoarea deschisă.

Lucrurile se complică pe plan economic în R. Moldova. Urmează scumpiri care vor afecta toți cetățenii. Profesorii au ieșit deja în stradă și cer majorarea salariilor, iar fermierii amenință și ei cu proteste, relatează Deutsche Welle.

Protestele au loc în condițiile în care o majorare substanțială a tarifelor la gaz și energie electrică abia urmează, carburanții se scumpesc zilnic, iar la multe stații de alimentare lipsește motorina. La asta se adaugă și o criză hidrologică fără precedent, care se va agrava în săptămânile următoare. Banca Națională a Moldovei estimează o inflație de 9,2% spre sfârșitul anului, iar Ministerul Economiei a redus prognoza de creștere economică de la 2,2% la 1,8%. Presiunea va veni din mai multe direcții: energie, carburanți, produse alimentare și tarife reglementate. Criza prelungită din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina, turbulențele geopolitice și condițiile meteorologice vor continua să pună presiune pe lanțurile globale de aprovizionare, mai ales în pragul sezonului rece, spune DW.

Nemulțumiți sunt din nou și fermierii. De data aceasta ei amenință cu proteste după decizia Chișinăului de a permite tranzitul cerealelor ucrainene pe calea ferată a Moldovei. Guvernul moldovean a oferit săptămâna trecută o reducere de 50 % pentru tranzitul mărfurilor din Ucraina, iar fermierii se tem că cerealele ucrainene vor inunda piața locală, iar ei vor fi nevoiți să-și vândă producția la prețuri mici.
Opoziția pro-rusă a inflamat acest subiect, iar Guvernul a întârziat să explice că tranzitul grânelor ucrainene nu înseamnă import și nu pune producția moldovenească în concurență directă cu produsele ucrainene. Ele doar vor tranzita Moldova, fără a fi descărcate și vândute pe teritoriul țării, rămânând sub supraveghere vamală până la ieșirea din țară. Transporturile sunt monitorizate electronic prin sistemul european NCTS. Cerealele ucrainene sunt transportate pe cale ferată prin Republica Moldova până în portul Constanța din România, de unde sunt exportate mai departe pe cale maritimă. Au intervenit cu explicații mai mulți oficiali de la Chișinău. Președinta Maia Sandu a spus foarte clar că Ucraina nu-și va vinde produsele în Moldova, dar a precizat că „dacă Ucraina nu-și va putea vinde marfa și nu va avea bani să se apere, atunci noi o să avem probleme mai mari decât avem astăzi”: „Sigur că trebuie să vedem cum facem așa încât să nu fie afectat sectorul nostru prea mult, dar în același timp nici nu putem întoarce spatele ucrainenilor care, iată, în fiecare noapte sunt bombardați și în fiecare zi se trezesc și merg și cresc grâne și rezistă ei și prin rezistența lor ne protejează și pacea noastră”.Chișinăul preconizează să atragă pe calea ferată aproximativ 600.000 de tone de mărfuri ucrainene până la sfârșitul anului 2026. Pentru CFM, aceasta ar fi ca „o gură de aer” în condițiile în care întreprinderea se confruntă cu probleme financiare majore, inclusiv cu restanțe salariale. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a spus că „CFM are nevoie de venituri, pentru că acolo muncesc 3.400 de oameni, care trebuie să-și câștige existența”. Potrivit lui, salariile de la CFM sunt cele mai mici din economia națională, ajungând la 5–6 mii de lei moldovenești (echivalentul a 250-300 de euro), conchide trustul de presă al statului german.

Președintele Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgescu, a semnat contractul pentru execuția lucrărilor de consolidare, reabilitare și restaurare a Muzeului de Artă din municipiul Drobeta-Turnu Severin, un obiectiv emblematic pentru patrimoniul cultural al județului Mehedinți.

Valoarea contractului este de 21.471.204,66 lei, cea mai mare parte a finanțării fiind asigurată din fonduri europene, prin Programul Regional Sud-Vest Oltenia, gestionat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia. Lucrările neeligibile și cofinanțarea sunt asigurate din bugetul Consiliului Județean Mehedinți.

Termenul de execuție este de 36 de luni.

Intervenția este una amplă și necesară. Clădirea se află într-un stadiu avansat de degradare, cu probleme la acoperiș, fațade, instalații, finisaje și elementele decorative, iar lucrările vor reda monumentului strălucirea pe care o merită.

Va fi refăcut integral acoperișul, inclusiv elementele degradate ale șarpantei și luminatorul principal;

vor fi restaurate fațadele, elementele decorative și tâmplăria, respectând modelele originale;

vor fi refăcute finisajele interioare și elementele arhitecturale deteriorate;

vor fi amenajate noi spații expoziționale la mansardă și grupuri sanitare pentru persoanele cu dizabilități;

vor fi modernizate instalațiile sanitare, termice, de ventilație, electrice și de curenți slabi;

curtea și spațiile din jurul clădirii vor beneficia de lucrări de peisagistică;

muzeul va beneficia și de dotări moderne, necesare pentru punerea în valoare a patrimoniului.

Prin această investiție, nu doar salvăm o clădire de patrimoniu, ci îi redăm rolul de reper cultural al Drobetei-Turnu Severin.

Muzeul de Artă merită să redevină un spațiu viu, modern și accesibil, în care patrimoniul și cultura să fie puse în valoare la adevărata lor importanță

Miliardarul Elon Musk și președintele american Donald Trump și-au reluat relația după o ceartă publică de vara trecută. Reapropierea a fost facilitată de discuții între oficiali ai Casei Albe, cunoștințe comune și mai multe întâlniri, inclusiv una după moartea activistului conservator Charlie Kirk, a relatat The Wall Street Journal, citând surse.

În luna mai, în timpul călătoriei lui Trump în China, Musk s-a alăturat din nou președintelui la bordul Air Force One. Potrivit surselor, au discutat amical. În același timp, Musk și-a anunțat intenția de a-i sprijini pe republicani la alegerile de la jumătatea mandatului și de a cheltui cel puțin 100 de milioane de dolari pentru aceasta.

În urma conflictului din iunie anul trecut, vicepreședintele J.D. Vance și șefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles, l-au contactat pe Musk, iar antreprenorul l-a sunat curând pe Trump și și-a exprimat regretul pentru unele dintre declarațiile sale. Disputa a provenit din dezacorduri privind proiectul de lege fiscal al administrației. Vance a menținut ulterior contactul cu Musk, considerându-l o figură prea importantă pentru a rupe legăturile.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită, într-o scrisoare deschisă adresată președintelui, premierului și președinților celor două Camere ale Parlamentului, controlul riguros și trasabilitatea completă a cerealelor ucrainene aflate în tranzit, precum și măsuri concrete pentru protejarea intereselor economice ale României.

‘Având în vedere experiența nefastă din perioada 2022 – 2023, precum și informațiile apărute în spațiul public privind reactivarea culoarelor de solidaritate pentru produsele agricole provenite din Ucraina, organizațiile semnatare, în calitate de structuri reprezentative ale unor categorii direct afectate de aceste fluxuri comerciale și logistice, vă adresează prezenta solicitare. Aceasta vizează clarificarea măsurilor aplicate de statul român pentru controlul cerealelor ucrainene aflate în tranzit pe teritoriul României, precum și protejarea intereselor legitime ale fermierilor, transportatorilor și operatorilor economici români. Considerăm că o atenție distinctă trebuie acordată mărfurilor provenite din Ucraina care tranzitează Republica Moldova și intră ulterior pe teritoriul României. Pentru aceste fluxuri sunt necesare proceduri clare privind verificarea originii, a cantității și a destinației declarate, precum și mecanisme prin care traseul mărfurilor să poată fi urmărit până la ieșirea din țară’, se arată în document.

În opinia fermierilor români, tranzitul cerealelor ucrainene nu poate fi tratat doar ca o operațiune de transport.

‘Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare și operare portuară. În lipsa unor controale reale, există și riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piața românească’, susțin aceștia.

AAC cere factorilor decidenți să se comunice o serie de informații referitoare la: procedurile aplicabile cerealelor ucrainene care intră pe teritoriul României, inclusiv a celor care ajung prin Republica Moldova; mecanismele concrete de schimb de informații utilizate între autoritățile române, autoritățile din Republica Moldova și autoritățile din Ucraina, astfel încât originea, cantitatea, traseul și destinația cerealelor ucrainene aflate în tranzit să poată fi verificate în timp real și corelate între instituțiile competente; modul de monitorizare a transportului de la punctul de intrare până la punctul de ieșire, dar și de verificare a faptului că întreaga cantitate declarată în tranzit părăsește efectiv teritoriul României; care sunt instituțiile competente să verifice originea, cantitatea, calitatea și destinația acestor mărfuri, precum și respectarea nivelurilor de reziduuri și pesticide permise în Uniunea Europeană.

Totodată, fermierii vor să știe care sunt instituțiile responsabile cu prevenirea contaminării mijloacelor de transport feroviar, rutier, maritim sau fluvial și intrarea pe teritoriul României a mijloacelor de transport supraîncărcate, care pot deteriora infrastructura, și cum sunt delimitate responsabilitățile între aceste instituții; ce măsuri sunt aplicate pentru a preveni descărcarea, comercializarea sau schimbarea destinației cerealelor declarate în tranzit; ce controale de calitate și siguranță alimentară sunt efectuate asupra cerealelor ucrainene aflate în tranzit și în ce etapă a tranzitului au loc aceste verificări, dar și care sunt măsurile prevăzute pentru ca mărfurile românești să nu fie dezavantajate privind accesul la transport, depozitare și operare portuară.

În plus, agricultorii din România cer informații cu privire la existența unor reguli sau proceduri prin care se acordă prioritate mărfurilor ucrainene, care sunt acestea și în ce condiții se aplică, dacă sunt avute în vedere măsuri pentru compensarea pierderilor și a costurilor suplimentare suportate de fermierii și operatorii economici români ca urmare a creșterii acestor fluxuri și care sunt cantitățile de cereale ucrainene intrate și tranzitate prin România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova, defalcate pe punct de intrare, punct de ieșire, rută de transport, mod de transport și perioadă de raportare.

AAC subliniază că infrastructura României trebuie privită în primul rând ca infrastructură critică pentru funcționarea economiei naționale, pentru accesul produselor românești la transport, depozitare și operare portuară, precum și pentru menținerea unui echilibru economic intern.

‘Această necesitate este cu atât mai importantă într-o perioadă în care traficul fluvial este afectat de nivelul scăzut al Dunării, rețeaua rutieră este suprasolicitată de fluxurile comerciale, turistice și sezoniere, costurile energiei și ale transportului au crescut semnificativ, iar traficul feroviar presupune costuri tot mai greu de suportat pentru operatorii români. În aceste condiții, tranzitul mărfurilor provenite din Ucraina trebuie organizat prin reguli clare, controale efective și mecanisme de trasabilitate verificabilă, astfel încât să nu afecteze accesul real al produselor românești la piață și la infrastructura logistică națională. În plus, având în vedere experiența practică anterioară din punctele de frontieră și faptul că Ucraina este o țară aflată în război, dar și vulnerabilă la serioase probleme administrative și de integritate semnalate inclusiv la nivel internațional, considerăm că statul român nu poate ignora riscurile de trafic ilicit, evaziune, denaturare a destinației declarate a mărfurilor și alte forme de pericol social asociate unor culoare comerciale insuficient controlate’, transmite Alianța.

Prețurile la combustibili și lubrifianți în Uniunea Europeană au crescut cu 13,7% în iunie față de aceeași lună a anului trecut, potrivit biroului de statistică al UE.

În mai s-a înregistrat o creștere de 20,7%, în aprilie – 20,8%, iar în martie – 12,9%. Până în februarie, prețurile combustibililor au scăzut în general atât în ​​Uniunea Europeană, cât și în majoritatea țărilor, notează raportul.

Luna trecută, cele mai semnificative creșteri de prețuri au fost înregistrate în Bulgaria (+26%), Lituania (+23,5%), România (+23,1%) și Franța (+22%). Cea mai mică creștere a avut loc în Ungaria (+2,3%).

Fostul ofițer ucrainean Robert Șagheev (49), care era comandantul submarinului ucrainean „Zaporijia”, după care a trecut de partea rusă, a fost ucis astăzi într-o explozie produsă la Sevastopol, relatează astăzi Ukrinform.

Șagheev, care a fost comandant adjunct al celei de-a 4-a brigăzi de submarine separate a Flotei Rusiei de la Marea Neagră, care a lansat rachete Caliber în Ucraina, a fost ucis când un dispozitiv exploziv a explodat în apropierea sa.