Categorie: Uncategorized

Președintele rus Vladimir Putin a cerut marți, la o reuniune cu conducerea Procuraturii Generale, ca această instituție să reacționeze ‘rapid și cu fermitate’ în fața extremismului și a oricărei chemări la ‘dezordine publică’, transmite agenția EFE, relatează Agerpres.

– Reclama –

După ce a revenit la Kremlin în anul 2012, Vladimir Putin a înăsprit legislația privind manifestațiile și a avertizat de mai multe ori că în Rusia nu vor fi permise acte de dezordine publică, cum au fost de exemplu în opinia sa cele care au condus anul trecut în Ucraina la înlăturarea de la putere a președintelui Viktor Ianukovici.

De asemenea, liderul rus a cerut marți procuraturii să acorde o atenție sporită delictelor cu caracter extremist și terorist. El a subliniat că așa-numita ‘lege Lugovoi’, care permite blocarea fără mandat judiciar a accesului pe site-uri ce conțin apeluri considerate extremiste, ‘a permis până în prezent eliminarea informațiilor ilegale conținute în peste 3.000 de pagini’ web.

La scurt timp după intrarea în vigoare a acestei legi controversate, pe 1 februarie 2014, autoritățile de la Moscova au blocat accesul pe mai multe site-uri ale opoziției neparlamentare ‘pentru apeluri și activități ilegale’. În plus, ‘până în prezent, 2.600 de organizații extremiste au fost înscrise de justiție pe o listă neagră și 900 de pagini de internet au fost blocate’, a declarat la rândul său procurorul general al Rusiei, Iuri Ceaika.

Viceministrul de externe Valeriu Chiveri a anunțat că și-a depus demisia pentru a se alătura proiectului politic al fostului premier, Iurie Leancă, transmite Radio Europa Liberă. „Nu cred în capacitatea unui guvern minoritar de a promova reforme, nu cred în capacitatea unui astfel de guvern de a implementa agenda de asociere cu UE”, a scris Chiveri pe pagina sa de Facebook. El este al doilea înalt oficial care renunță la funcție în guvern pentru a-l urma pe fostul premier, după șeful Biroului pentru Relații cu Diaspora, Victor Lutenco. Iurie Leancă a părăsit Partidul Liberal Democrat și fracțiunea parlamentară luna trecută, împreună cu fostul vicepremier pentru Reintegrare Eugen Carpov. Leancă a spus că va crea un partid nou și a acuzat PLDM de înșelarea alegătorilor pro-europeni, prin instalarea uni guvern cu sprijin comunist. Dar liderul liberal-democrat, Vlad Filat și premierul Chiril Gaburici au dat asigurări că spus că integrarea europeană rămâne prioritatea principală și că nu va fi abandonată.

– Advertisement –

Un medic de la Spitalul Judeţean din Ploieşti a fost bătut de însoţitorii unui pacient chiar în incinta spitalului. Medicul s-a ales cu o fractură la picior în urma incidentului. Doctorul a fost agresat pentru că i-a spus unei paciente că nu o poate trata pentru că nu are asigurare de sănătate. Imaginile indică că agenții de pază nu erau prezenți.

– Advertisement –

Gruparea Statul Islamic (SI) a postat joi un videoclip în care câțiva membri ai organizației jihadiste distrug statui și sculpturi antice din Muzeul de Istorie din orașul irakian Mosul, unele datând din secolul al VII-lea î.e.n, din perioada asiriană, relatează 20minutes.ch, transmite Agerpres.
În film apar circa zece bărbați care sparg cu ciocanul, târnăcopul sau picamerul obiecte din muzeul consacrat vechiului oraș asirian Ninive, pe locul căruia se află actualul Mosul. ‘Profetul ne-a spus să scăpăm de statui și relicve’, susține un jihadist în înregistrarea video, scrie ziarul spaniol ‘ABC’.
Unele obiecte din muzeu datează de peste 3.000 de ani, arată site-ul cotidianului francez L’Express, care adaugă că membri ai grupării Statului Islamic au ars circa 8.000 de cărți rare din biblioteca orașului.
Gruparea jihadistă atacă regulat patrimoniul istoric irakian. În septembrie 2014, la un colocviu al UNESCO, experții au tras un semnal de alarmă după ce numeroase biserici și alte monumente de patrimoniu, creștine, evreiești sau musulmane, au fost dinamitate. ‘Patrimoniul irakian este într-un pericol foarte mare’, a declarat la acea vreme ambasadorul Franței delegat la UNESCO, Philippe Lalliot.

– Advertisement –

Oligarhul rus Boris Mints, cu origini moldoveneşti, vrea 15% din Immofinanz, unul dintre cei mai importanţi investitori în imobiliarele româneşti. La valoarea actuală tranzacţia ar ajunge la 400 de milioane de euro, spune Digi 24.
Prin grupul său O1 Group Limited, Boris Mints deţine deja 16% din compania Immo din Austria. Aceasta are în Bucureşti un portofoliu de birouri de peste 100.000 de metri pătraţi, iar Immofinanz este cel mai mare proprietar de birouri, clădirile deţinute cumulând peste 200.000 de metri pătraţi. În aceste condiţii, cele două companii deţin 15% din stocul de birouri din Bucureşti estimat la 2,1 milioane de metri pătraţi.
Immofinanz deţine în România şi centrele comerciale Polus Cluj, Maritimo Constanţa, Piteşti Mall şi Gold Plaza Baia Mare. În total, grupul deţine în România 82 de proprietăţi.
Compania lui Boris Mints este printre cei mai mari proprietari de birouri din Moscova, cu un portofoliu de circa 500.000 de metri pătraţi, potrivit datelor companiei.

– Advertisement –

Comisia Europeană (CE) a decis să demareze procedura de dezechilibru macroeconomic pentru România și Portugalia, două din cele 16 țări identificate în luna noiembrie 2014 că înregistrează dezechilibre economice, a anunțat, miercuri, Comisia Europeană, într-un comunicat de presă.
‘România înregistrează dezechilibre macroeconomice care necesita monitorizare și acțiuni la nivel de politic. În cursul celor trei programe consecutive cu UE și FMI dezechilibrele externe și interne au fost reduse în mod semnificativ. Cu toate acestea, riscurile de pe urma situației net negativă a investițiilor internaționale și o capacitate redusă de export pe termen mediu necesită atenție. Mai mult, stabilitatea sectorului financiar a fost menținută până acum, dar rămân vulnerabilități externe și interne în sectorul bancar’, se arată în comunicatul de presă al Comisiei Europene. În total, 16 țări europene au deschisă procedura de dezechilibru macroeconomic, în diferite faze. În urma deciziei de astăzi a Comisiei Europene, România a fost plasată în faza a doua din cele cele șase ale procedurii de dezechilibru macroeconomic.
‘Acesta este un set important și echilibrat de decizii care reflectă în totalitate situația economică actuală. Comisia demonstrează atât importanța reformelor structurale cât și respectul regulilor fiscale. Majoritatea statelor membre fac eforturile necesare. Altele trebuie să accelereze și să intensifice eforturile de reformă, dar și să își reducă deficitele și datoria.Vom continua să le încurajăm în această direcție, utilizând toate instrumentele legale aflate la dispoziția noastră, dacă va fi necesar’, a declarat comisarul european responsabil pentru afaceri economice și monetare, Pierre Moscovici.
Comisia va prezenta recomandările sale Consiliului European și se așteaptă să fie discutate la reuniunea miniștrilor Ecofin din luna martie. Tot în luna martie, Comisia va organiza o nouă rundă de întâlniri bilaterale cu statele membre pentru a le oferi oportunitatea să discute rapoartele de țară. Până la mijlocul lunii aprilie se așteaptă ca statele membre să-și prezinte noile programe naționale de reformă și noile programe de stabilitate sau convergență. Pe baza acestor informații, Comisia va prezenta în luna mai noile recomandări specifice pentru fiecare țară cu privire la cele mai importante priorități care trebuie abordate.

UN COMENTARIU DEUTSCHE WELLE DE HORAȚIU PEPINE:

– Reclama –

A spune că există o comunitate românească la Londra, sau oriunde în altă parte în occidentul european, ar presupune că membrii ei se simt cu adevărat răspunzători unii faţă de alţii.

În comunicatul oficial al MAE, prin care se protestează împotriva unui documentar transmis de Channel 4, se spune că filmul „nu este reprezentativ pentru comunitatea românească din această ţară“. Cei care s-au reunit într-un grup de protest la Londra au vorbit ei înşişi despre „comunitatea“ românilor din Marea Britanie. Termenul a dobândit în ultima vreme o foarte largă răspândire, mai ales în limbajul politic. Toţi politicienii, care au intenţia de a rosti cuvinte măgulitoare, preferă să vorbească despre „comunitatea“românilor şi nu despre „diaspora“. Acest termen, mai vechi, utilizat pentru refugiaţii politici de dinainte de 1989, continuă să fie folosit şi astăzi, de astă dată cu referire la emigraţia „forţei de muncă“, dar este semnificativ că tinde să fie înlocuit de termenul, „comunitate“, resimţit mai cald şi mai respectuos.

Putem presupune că intenţia principală care determină alegerea acestui termen este aceea de a evita noţiunea, oarecum descalificantă, de „imigraţie“. Occidentalii continuă să se refere la români ca la nişte imigranţi, cu toate că aceştia sunt cetăţeni ai Uniunii Europene şi nu o dată politicieni din România au arătat că termenul este nu doar greşit, dar că el antrenează politici improprii faţă de cetăţeni ai unui stat membru UE (v. luările de poziţie ale Renatei Weber). ”Imigranţii” sunt, riguros vorbind, doar cei care sosesc din afara Uniunii.

Aceasta este desigur realitatea juridică, dar în fapt, cetăţeanul occidental îi identifică spontan pe mulţi dintre resortisanţii din România cu nişte ”imigranţi”. Iată ce spunea cercetătorul catalan Miguel Pajares, expert al Comitetului Economic şi Social European pentru imigraţie: ”Românii şi bulgarii care trăiesc în Spania corespund în totalitate conceptului de imigrant sau construcţiei sociale care s-a realizat în baza conceptului de imigrant. Nu se întâmplă acelaşi lucru cu persoanele care provin din Marea Britanie, Germania sau Franţa chiar dacă numărul celor care trăiesc printre noi este ridicat”. (…) Românii care trăiesc în Spania ocupă un loc în societate, pe piaţa forţei de muncă şi în imaginarul colectiv care îi menţine în categoria de imigranţi.” (”Imigranţii români în Spania”, text preluat şi tradus de CriticAtac, 2011)

A doua intenţie a celor care manifestă o preferinţă pentru termenul „comunitate“ este, aşa cum am sugerat deja, aceea de a crea relaţii afectuoase cu alegătorii români din străinătate, care au dovedit că pot juca un rol politic semnificativ.

Dar ar trebui să ne întrebăm dacă acest termen este potrivit sau dacă putem vorbi cu adevărat de ”comunităţi” româneşti în Europa occidentală. Sociologii evită acest cuvânt. Într-o analiză a hărţii electorale dintre cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale de anul trecut, prof. Dumitru Sandu vorbeşte despre ”diasporele româneşti”. Pluralul, forţat din punct de vedere lingvistic, devine necesar tocmai pentru a desemna realităţi diverse (diaspora din Italia, din Spania, din Germania, etc), dar care rămân legate ombilical de ţara de origine, care continuă să se definească prin raportare la un ”acasă”. ”Migraţia românească în străinătate se transformă, cu o viteză sporită, în diaspore, cu viaţă asociativă şi solidarităţi specifice, în mai mare măsură în Vestul şi Nordul Europei decât în Sud”, scrie sociologul Dumitru Sandu („Două Românii şi o diasporă ?“). Prin urmare ”diaspora” este mai mult decât o simplă ”imigraţie”, deoarece a dobândit vechime şi stabilitate, dar, spunem noi, nu a devenit încă o ”comunitate”.

Diaspora are sens numai prin raportare la locul de origine. O comunitate, în schimb, indiferent de originea sa, îşi are propriul său centru, este repliată pe sine şi fiecare individ îi simte forţa. Or, românii din diaspora nu se raportează cu adevărat la ceilalţi români din diaspora, ci la cei lăsaţi acasă. Personajul Alex din documentarul ”The romanians are coming”, un etnic român fără nicio îndoială, care a trăit o vreme în Canada şi care a decăzut din cauza unor grave fraude fiscale, îşi mărturiseşte teribila ruşine pe care o resimte gândindu-se la ce ar spune părinţii săi dacă ar şti cum a ajuns. E clar că nu îi pasă de opinia românilor din Londra sau Liverpool, pe care nu îi cunoaşte sau pe care, în măsura în care îi cunoaşte, îi dispreţuieşte afectuos. Aşadar există o forţă morală a comunităţii româneşti, dar ea îşi are centrul ”acasă”. Dezbaterea despre etnia persoanelor din film nu este pe deplin justificată câtă vreme apar în mod clar şi etnici români. În sens riguros, indivizii din diaspora continuă să aparţină unor comunităţi româneşti, dar acestea se găsesc pe mai departe în locul lor de origine.

A spune că există o comunitate românească la Londra ar presupune că membrii ei se simt cu adevărat răspunzători unii faţă de alţii. Am urmărit în ultimile zile comentariile numeroase de pe reţelele de socializare şi am remarcat că exponenţii păturii culte a românilor din UK au apreciat filmul de pe Channel 4 şi au lansat apeluri pentru ajutorarea acelora dintre conaţionalii lor care s-ar găsi în dificultate. Aceste conversaţii sunt elementele incipiente ale unei veritabile comunităţi, dar sunt încă departe de a deveni o realitate structurată.

Componenţa socială a resortisanţilor români din ţările occidentale este prea eterogenă ca să favorizeze apariţia unei comunităţi solidare chiar şi atunci când etnia nu este un obstacol. Cei bine integraţi în societatea britanică sau germană nu vor de fapt să fie confundaţi cu ceilalţi care nu au reuşit prea bine sau care au eşuat în mod dureros. Aşa cum am văzut, solidaritatea se manifestă doar în sens negativ, ca reacţie la o ofensă identitară.

Dar un alt fapt pe care discursul linguşitor al politicienilor de la Bucureşti îl ignoră este că, în mod inevitabil, o veritabilă ”comunitate” ar manifesta o autonomie morală sporită faţă de societatea românească şi că, în cele din urmă, s-ar dezinteresa de ea. Or, pasiunea cu care mulţi români din străinătate au votat în luna noiembrie anul trecut arată că ei se află în faza de ”diaspora”, de grupuri care continuă să se raporteze la comunitatea de ”acasă” şi care nu se consideră autosuficiente.

Președintele României, Klaus Iohannis, întreprinde o vizită oficială în Republica Moldova în perioada 24-25 februarie, la invitația președintelui Nicolae Timofti. În timpul vizitei la Chișinău, șeful statului român va avea mai multe întrevederi cu conducerea țării, președinții partidelor politice proeuropene, va susține o alocuțiune în fața studenților Universității de Stat din Moldova, precum și va participa la un dineu oficial la crama de Cricova, oferit de Nicolae Timofti, scrie realitatea.md.
PROGRAMUL OFICIAL:
Marți, 24 februarie:

– Reclama –

ora 15.15 Sosirea pe Aeroportul Internațional Chișinău a avionului special cu delegația condusă de președintele României, Klaus Iohannis.

– Advertisement –

ora 15.35 Ceremonia oficială de întâmpinare a președintelui României, Klaus Iohannis, de către președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti. Ulterior, cei doi șefi de stat vor purta convorbiri tête-à-tête, după care vor lua parte la convorbirile oficiale cu participarea membrilor celor două delegații. (Reședința de stat, strada Nicolae Iorga, 23)

ora 17.00 Conferință de presă comună, susținută de Nicolae Timofti și Klaus Iohannis.

– Advertisement –

ora 17.30 Întrevedere cu prim-ministrul Republicii Moldova, Chiril Gaburici. (Reședința de stat, strada Nicolae Iorga, 23)

ora 19.20 Dineu oficial oferit pe președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti. (Crama Cricova)

Miercuri, 25 februarie:

ora 9.00 Întrevedere cu președintele PLDM, Vlad Filat. (Reședința de stat, strada Nicolae Iorga, 23)

ora 9.35 Întrevedere cu președintele PDM, Marian Lupu.

ora 10.10 Întrevedere cu președintele PL, Mihai Ghimpu.

ora 10.45 Întrevedere cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu. (Reședința de stat, strada Nicolae Iorga, 23)

ora 11.30 Depunere de flori la monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt din capitală.

ora 12.30 Alocuțiune în fața studenților Universității de stat. (strada Alexei Mateevici, 60)

ora 12.50 Decolarea avionului președintelui României, Klaus Iohannis, spre București.

– Advertisement –