Categorie: Uncategorized

Administrația publică locală și județeană, mediul de afaceri și cel universitar vor participa, în premieră, sub o identitate comună, denumită ”Why Mureș”, la expoziția internațională EXPO REAL München 2026, care va avea loc în perioada 5-7 octombrie, scopul fiind promovarea integrată a oportunităților de investiții ale regiunii în fața investitorilor globali.

”Județul Mureș participă sub identitatea comună ‘Why Mureș’ la EXPO REAL München, unul dintre cele mai importante târguri internaționale dedicate investițiilor, dezvoltării imobiliare și infrastructurii. În perioada 5-7 octombrie, administrația locală și județeană, mediul de afaceri și mediul universitar vor prezenta împreună investitorilor internaționali proiectele și oportunitățile de dezvoltare ale Mureșului. Demersul a pornit la inițiativa Consiliului Consultativ pentru mediul de afaceri și educație constituit la nivelul Municipiului Târgu Mureș. Pentru prima dată, administrația locală și județeană, mediul de afaceri și universitar promovează împreună județul în fața investitorilor internaționali (…). Județul merge la München cu o ofertă construită pe cinci direcții: regenerare urbană, dezvoltare industrială și tehnologică, infrastructură, energie verde, turism și agrement”, a anunțat marți, într-un comunicat de presă, Primăria Târgu Mureș.

Delegația mureșeană va fi prezentă în cadrul standului național al României (Stand A1.241), organizat de Camera de Comerț Româno-Germană (AHK România), alături de ADR Centru, Agenția de Dezvoltare Locală Oradea și companii private. Parteneriatul local este format din Consiliul Județean Mureș, Primăria Municipiului Târgu Mureș, Fundația Romanian Business Leaders, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) ”George Emil Palade” și Visit Mureș.

”Why Mureș” va prezenta potențialilor investitori faptul că județul Mureș înregistrează investiții străine directe de 2 miliarde de euro și are în derulare proiecte publice și private de peste 3 miliarde de euro, axate pe autostrăzi, unități spitalicești, noul terminal al Aeroportului Internațional Transilvania și infrastructură industrială.

De asemenea, va fi evidențiat faptul că regiunea beneficiază de o conectivitate directă la rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) prin autostrada A3, magistrale feroviare și un aeroport cu 15 destinații internaționale.

Principalul argument privind resursa umană în cadrul ”Why Mureș” este reprezentat de UMFST Târgu Mureș, instituție cu peste 14.000 de studenți, ale cărei programe sunt adaptate cerințelor pieței de muncă, completate de sistemul de învățământ dual din cadrul Centrului Ergopolis.

Potrivit municipalității, pentru a susține discuțiile cu potențialii finanțatori, consorțiul lansează platforma online www.whymures.ro, un ghid digital care va centraliza terenurile disponibile, clădirile valorificabile și hărțile de oportunități colectate de la administrațiile locale din județ.

Nava oceanică de foraj Mengxiang („Visul”, n.r.) a Chinei a stabilit un record național în domeniul forajului la mare adâncime, ridicând această capacitate la nivelul de 5.000 de metri, după prelevarea cu succes a unor probe de bazalt din bazinul Mării Chinei de Sud, a anunțat luni Ministerul Resurselor Naturale al Republicii Populare Chineze.

Această realizare marchează intrarea Chinei în rândul elitelor internaționale în ceea ce privește capacitățile operaționale de foraj la mare adâncime, potrivit ministerului.

În cadrul expediției, o probă de bazalt cu o lungime de 4,27 metri a fost extrasă cu ajutorul unui sistem de foraj dezvoltat pe plan intern, China devenind astfel a treia țară, după Statele Unite și Japonia, care reușește să obțină mostre de rocă dură dintr-un bazin oceanic de mare adâncime utilizând nave de foraj.

Echipa de cercetare a desfășurat operațiuni de lungă durată și de intensitate ridicată cu două vehicule subacvatice operate de la distanță (ROV), transportate la bordul navei. Acestea au funcționat în total peste 358 de ore la adâncimi de circa 4.000 de metri, iar durata celei mai îndelungate misiuni continue a ajuns la 103 ore, atingând un nivel avansat pe plan internațional, a declarat Sun Zhen, cercetător în cadrul instituției de stat Guangzhou Marine Geological Survey(GMGS), din sudul Chinei.

Pentru prima dată, cercetătorii au urmat standardele Programului Internațional pentru Descoperiri Oceanice și au realizat la fața locului procesarea și analiza multiparametrică a probelor, de la catalogare, tăiere și scanare până la testare și depozitare, dobândind astfel capacități operaționale complete pentru întregul proces de foraj științific oceanic în ape ultra-adânci.

Probele și datele obținute în timpul expediției oferă dovezi empirice esențiale pentru abordarea unor probleme științifice fundamentale, cum ar fi procesul de extindere a Mării Chinei de Sud. Acestea au, de asemenea, o importanță deosebită pentru studierea evoluției mediului marin antic din această mare, precum și pentru explorarea și dezvoltarea resurselor energetice din apele ultra-adânci, au precizat cercetătorii.

Un total de 170 de cercetători din cadrul a nouă instituții au participat la expediția organizată de China Geological Surveyși desfășurată de GMGS.

Mengxiang, prima navă oceanică de foraj dezvoltată și construită integral în China, a fost pusă oficial în funcțiune în anul 2024.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat marţi, despre iniţiativa PNL de a sesiza CCR, dacă preşedintele nu demarează alegerile anticipate, că el crede că nu ar trebui să se meargă la Curtea Constituţională, pentru că ”va încasa un eşec”. Liderul UDMR a menţionat că în Constituţie se spune clar că preşedintele poate dizolva Parlamentul şi nu există obligaţie pentru preşedinte, pentru că aşa a fost gândită construcţia instituţională.

”Dacă eu citesc Constituţia, aşa cum pot să citesc şi eu Constituţia cum pot să interpretez Constituţia, acolo scrie că preşedintele poate dizolva. Deci dacă poate, atunci poţi să te duci la Curtea Constituţională, sunt convins că şi judecătorii în Curtea Constituţională citesc aceaşi Constituţie cu noi. Deci nu există obligaţie pentru preşedinte. Aşa a fost gândită construcţia Instituţională, aşa a fost gândită puterea prezidenţială, să aibă la dispoziţie această posibilitate de a alege”, a spus liderul UDMR.

”Eu cred că nu ar trebui să se meargă la Curtea Constituţională, că va încasa un eşec”, a mai spus Kelemen Hunor, despre intenţia PNL.

Curtea de Apel Bucureşti a admis, marţi, contestaţia procurorilor DIICOT împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti prin care Călin Georgescu a fost lăsat în libertate, sub control judiciar. Prin urmare, fostul candidat pro-rus la alegerile prezidențiale va fi arestat preventiv pentru 30 de zile.

Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti care au judecat, marţi, contestaţiile în cazul lui Călin Georgescu, plasat săptămâna trecută sub control judiciar, nu au căzut de acord asupra măsurilor preventive dispuse faţă de acesta, aşa încât în cursul după-amiezii s-a reluat procesul în complet de divergenţă, cu un al treilea magistrat în componenţă.

Călin Georgescu a fost rechemat de urgenţă la instanţă, el sosind, alături de Ionel Rusen, celălalt inculpat în dosar, în jurul orei 15.30.

Marţea trecută, fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu şi Ionel Rusen au fost prezentaţi Tribunalului Bucureşti, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată.

Magistraţii au respins propunerea procurorilor DIICOT, Georgescu şi Rusen fiind plasaţi sub control judiciar, după ce, în ziua precedentă, fuseseră reţinuţi pentru 24 de ore, într-un dosar instrumentat de DIICOT, în care sunt cercetaţi pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată. Valoarea înşelăciunii se ridică la 1,1 milioane de euro.

Georgescu a petrecut o noapte în arest, unde a stat în celulă cu alte trei persoane.

Fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu a fost ridicat din trafic în dimineaţa zilei de 21 septembrie, la locuinţa sa şi în alte patru imobile având loc percheziţii într-un dosar de constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată. Percheziţiile s-au desfăşurat în Bucureşti, Mogoşoaia, Ciolpani şi Buftea.

Primaria comunei SVINIȚA din Mehedinți in parteneriat cu Uniunea Sârbilor din Romania si Federatia Romana de Hand & Hand, organizează in 24 octombrie Festivalul TRESKAVAȚ si a CIORBEI de PESTE.

Acesta este un eveniment sportiv – cultural si gastronomic la care vor participa peste 250 de sportivi din Romania si Serbia si peste 100 de copii care vor prezenta cantece si jocuri populare, traditii si obiceiuri din Clisura Dunarii.

Festivalul va reuni si cei mai buni bucatari ai Ciorbei de Peste., iar la final cei mai buni vor fi premiati !

Evenimentul se va termina cu joc si voie buna in acompaniamentul muzicii Formatia Balaci.

După retragerea celor de la Franklin Templeton, de azi, Fondul Proprietatea e administrat de fostul ministru PDL Bogdan Drăgoi, fiul generalului comunist Dan Drăgoi, mîna dreaptă a legendarului Victor Stănculescu, cel cu piciorul în ghips la revoluție. Vorba lui Fritz, revoluția continuă.., a scris jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob pe Facebook.

Bogdan Drăgoi este fiul generalului în rezervă Dan Drăgoi, este considerat apropiat de Adriean Videanu şi a fost, încă de la 22 de ani, analist de afaceri în telecom de sute de milioane de euro.

În vârstă de 31 de ani, Bogdan Drăgoi a avut o carieră fulminantă în ultimul deceniu, după ce a absolvit în 2002, cu magna cum laudae, specializări în Relaţii Internaţionale şi Economie la Universitatea Tufts-Fletcher din Boston, în SUA.

Tatăl său este generalul în rezervă Dan Drăgoi, considerat un apropiat al fostului ministru al Apărării de la începutul anilor ’90, Victor Stănculescu. Dan Drăgoi a devenit în anii ’90 om de afaceri, fiind reprezentant în România al firmei Balli, iar după anul 2000 s-ar fi apropiat de grupul de afaceri din jurul lui Adriean Videanu.

Potrivit CV-ului său, Bogdan Drăgoi a lucrat în 2002-2004 ca analist de afaceri la Inquam Ltd UK, unde s-a ocupat de preluarea Dolphin Telecom UK, de negocieri cu Bear Stearns şi Lehman Brothers pentru crearea unui fond de investiţii în telecom, în valoare de un miliard de euro, precum şi de strângerea a 100 de milioane de euro de pe pieţele financiare română şi americană pentru finanţarea extinderii reţelei Telemobil SA ZAPP.

În perioada 2004-2006 a fost acţionar şi vicepreşedinte la Focus Sat, prima televiziune digitală din România, pe care a înfiinţat-o împreună cu un grup de prieteni tineri, el ocupându-se şi de vânzarea firmei către UPC România.

În 2006 a intrat în administraţia publică, fiind timp de şase luni consilier la Ministerul Integrării Europene condus de Anca Boagiu.

Din septembrie 2006 până în noiembrie 2007 a fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, cu atribuţii principale în coordonarea Departamentului de Trezorerie şi Datorie Publică, responsabil cu strategia datoriei publice şi emiterea de certificate de trezorerie şi obligaţiuni pe pieţele de capital.

A fost scos din Ministerul Finanţelor Publice după ce premierul Călin Popescu Tăriceanu a îndepărtat PD de la guvernare, însă a fost angajat de Adriean Videanu ca director general economic la Primăria Capitalei.

Din ianuarie 2009 a revenit ca secretar de stat în Ministerul Finanţelor, unde a coordonat din nou Trezoreria şi emiterea de obligaţiuni, însă a fost numit şi în consiliile de administraţie ale CEC, Băncii Europene de Investiţii, Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei, precum şi ca preşedinte al Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări al Eximbank.

A fost Ministru al Finațelor publice în guvernul Mihai Răzvan Ungureanu.

Camioanele, agricultura și industria depind de motorină. În prezent ea se scumpeşte din cauza perturbărilor din rafinării și a tensiunilor geopolitice. Dacă SUA interzic exportul, criza se va agrava în Europa. Motorina este esențială pentru funcționarea unei mari părți a economiei, de la transportul de mărfuri și utilajele agricole până la construcții și industrie.De aceea, lipsa motorinei sau șocurile de preț pot avea un impact economic mai mare decât scumpirea benzinei, deoarece cresc costurile transportului de bunuri și ale operării utilajelor grele.Pe măsură ce firmele sunt puse sub presiune, aceste costuri energetice suplimentare sunt transferate către consumatori, amplificând criza costului vieții și inflația. Ce anume determină însă creșterea prețurilor la motorină la nivel global?, scrie Deutsche Welle.

Statele Unite și China se numără printre cei mai mari producători de motorină din lume. China păstrează o mare parte din producție pentru consum intern, ceea ce face din SUA principalul exportator mondial de motorină. Cu toate acestea, prețul mediu săptămânal al unui galon de motorină în SUA a ajuns la 6,52 dolari (5,73 euro), potrivit Administrației pentru Informații Energetice a SUA. Este o creștere semnificativă față de acum un an, când prețul mediu era de 3,74 dolari pe galon, sau față de acum doi ani, când era de 3,53 dolari. Președintele Donald Trump i-a cerut recent liderului ucrainean să înceteze atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia, afirmând că acestea „provoacă un deficit de motorină”. Rusia este unul dintre cei mai mari furnizori mondiali de motorină. Din 2022 însă, unele dintre rafinăriile sale au fost atacate de până la 15 ori, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.Agenția estimează că producția de motorină a Rusiei a scăzut cu aproape 30% comparativ cu nivelurile din 2025. În consecință, Moscova a limitat exporturile de motorină pentru a proteja aprovizionarea pieței interne. Pe fondul reducerii producției rusești, SUA și-au intensificat producția pentru a acoperi deficitul, însă acest efort nu a fost suficient. Pe 22 septembrie, Trump a anunțat că administrația sa ia în calcul și o interdicție a exporturilor de motorină.O asemenea măsură este probabil destinată reducerii prețurilor interne înaintea alegerilor parlamentare din noiembrie, într-un context în care costurile energiei au devenit o temă importantă de campanie, mai spune DW.

Pentru Europa, consecințele unei motorine mai scumpe ar putea fi dramatice. „Decenii de stimulente politice, precum avantajele fiscale, au făcut ca parcul auto european să depindă mult mai mult de motorină decât cel din regiuni precum SUA”, spune Georg Zachmann, cercetător senior la think tank-ul Bruegel din Bruxelles. „Ca rezultat, Uniunea Europeană este structural excedentară la benzină, pe care o exportă, și deficitară la motorină, pe care trebuie să o importe”, a explicat expertul în politici energetice și climatice.În UE, puțin peste 38% dintre autoturismele de pasageri funcționează cu motorină, iar transportul rutier, inclusiv cel de marfă, reprezintă 77% din consumul total de motorină și păcură, potrivit unui raport al organizației Transport & Environment. Această dependență de transportul alimentat cu motorină „îi expune în mod special pe șoferi și companii la șocurile prețurilor petrolului și combustibililor”, a scris Juliette Egal, autoarea principală a raportului. Organizația neguvernamentală estimează că șoferii din UE plătesc în medie cu 30 de euro mai mult pentru un rezervor de 50 de litri de motorină de la începutul războiului din Iran. Un șofer german de tir suportă costuri suplimentare de aproximativ 236 de euro pe săptămână. Costurile suplimentare cu combustibilul pentru transportul rutier din UE se ridică la 270 de milioane de euro pe zi, dintre care 203 milioane de euro sunt generate de motorină. În total, economia europeană a suportat costuri suplimentare de circa 40 de miliarde de euro pentru motorina utilizată în transportul rutier de la începutul conflictului. Pe termen scurt, volumul de procesare a petrolului brut în Rusia este principalul factor care influențează piața, afirmă Skip York, cercetător asociat la Centrul pentru Studii Energetice al Universității Rice din Houston. „Fiecare nou val de atacuri ucrainene se reflectă în prețurile motorinei în doar câteva zile, spre deosebire de Strâmtoarea Ormuz, unde traficul se menține de luni de zile la un nivel redus, dar relativ stabil”, a spus acesta. În mod surprinzător, producția de țiței, materia primă necesară pentru fabricarea motorinei și benzinei, nu reprezintă principala constrângere. Acesta este și motivul pentru care prețurile petrolului au crescut doar moderat, în timp ce motorina s-a scumpit puternic. „Blocajul de pe piața petrolului s-a mutat de la «insuficiența țițeiului», din martie-aprilie, la «insuficiența capacității de rafinare», începând din august”, a explicat expertul pentru DW.În prezent, perturbările din rafinării sunt factorul determinant, deoarece „atât campania ucraineană cu drone, cât și conflictul din Ormuz elimină capacitate de rafinare funcțională într-un ritm mai mare decât poate fi înlocuită”. Prelungirea conflictelor din Orientul Mijlociu sau Rusia ar putea amplifica și mai mult problemele pentru Europa și pentru ceilalți mari consumatori de motorină. Restricțiile americane la export ar putea înrăutăți și mai mult situația. Potrivit lui Skip York, exporturile americane de motorină către Europa au crescut cu aproximativ 37% față de anul trecut și acoperă în prezent circa 8% din cererea europeană. Astfel, SUA reprezintă o alternativă importantă la motorina provenită din Rusia și din zona Golfului Persic.Dacă Washingtonul va bloca exporturile, șocul asupra pieței va fi major și va conduce la prețuri și mai mari pentru motorină, avertizează Zachmann. Întrebarea este dacă UE va răspunde prin reducerea exporturilor de benzină către SUA, „ceea ce ar afecta ambele părți”, prin creșterea prețurilor benzinei în SUA și ale motorinei în Europa, este tabloul situației prezentat de Deutsche Welle.

Cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB, astfel că România cheltuie mai mult decât deficitul la care țintește să ajungă, a atras atenția, marți, viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu.

‘În cele două decenii de la aderare, România a înregistrat progrese substanțiale, dar acest parcurs, grație propriilor opțiuni, a însemnat și acumularea unor dezechilibre. De aceea, considerăm că este necesar, în etapa actuală, să facem trecerea de la progresele cantitative la ajustări calitative privind atât motoarele sau combustibilii creșterii economice, cât și refacerea echilibrelor financiare ale țării. Avem nevoie de un parcurs ferm și asumat de consolidare fiscal-bugetară. Contextul actual este marcat de creșterea datoriilor publice. La nivelul Uniunii Europene, datoria publică a depășit 80% din PIB, iar ceea ce îngrijorează în cazul României este viteza de acumulare a datoriei din ultimii ani, când ritmul de creștere a fost triplu față de cel din perioada prepandemie. Consecințele sunt imediate. Cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB, deci cheltuim cu dobânzile mai mult decât deficitul la care țintim să ajungem’, a declarat Marinescu, la lansarea volumului ‘Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală’.

El a afirmat că bugetul public trebuie curățat de necunoscute și compromisuri. Potrivit viceguvernatorului băncii centrale, politica fiscală trebuie să vizeze reducerea consecventă a gap-ului de TVA.

‘De exemplu, în planul veniturilor, politica fiscală trebuie să vizeze reducerea consecventă a gap-ului de TVA, iar îmbunătățirea cadrului fiscal trebuie să țină cont de avantajul esențial al predictibilității fiscale. Întrebarea cheie este cum putem atinge obiectivul de consolidare fără a afecta semnificativ și durabil creștere economică? Răspunsul ține în bună măsură de calitatea investițiilor, de calitatea cheltuielilor publice, astfel încât investițiile și fondurile europene să poată susține o creștere economică robustă’, a spus Cosmin Marinescu.

El a menționat că după doi ani consecutivi de dinamici sub-unitare, România are mare nevoie, în prezent, de o revigorare a creșterii economice, care să tempereze inclusiv deficitele și povara datoriei publice.

China a depășit în primul semestru al anului 2026 cifra de 700 de milioane de utilizatori de Inteligență Artificială (IA) generativă (IA), adică mai mult de jumătate din populația țării, relevă un raport publicat marți de Centrul de informare pentru rețelele de internet din China, citat de agenția EFE.

Conform raportului, funcția cea mai folosită continuă să fie colectarea de informații, 76% dintre utilizatori afirmând că folosesc IA generativă pentru a găsi răspunsuri la întrebări.

Totuși, utilizarea instrumentelor de IA s-a diversificat. Astfel, un procent de 47,8% dintre utilizatorii chinezi le folosesc acum pentru a procesa imagini sau videoclipuri, 37,6% pentru a lucra asupra unor texte și 32,5% pentru a genera rezumate de lucru, rapoarte ale ședințelor sau prezentări.

Raportul evidențiază și creșterea folosirii aplicațiilor menite să crească productivitatea. Instrumentele complete de asistență IA au înregistrat creșteri ale utilizării de peste 100% față de anul precedent, un semnal al integrării acestora în sarcinile de lucru și administrative.

Această creștere a numărului de utilizatorilor de IA coincide cu intensificarea concurenței între companiile chineze de tehnologie precum DeepSeek, Alibaba, Moonshot și Zhipu, care au mizat pe modele deschise, prețuri mici și implementare comercială rapidă, spre deosebire de abordarea mai închisă a companiilor americane OpenAI sau Anthropic.

Pe de altă parte, extinderea acestui tip de servicii în China coexistă cu o reglementare strictă. Începând din anul 2023, China a impus ca IA generativă să respecte ‘valorile socialiste fundamentale’ și să nu genereze conținuturi care afectează securitatea națională, unitatea teritorială sau stabilitatea socială

In cea mai recentă ședință a Consiliului Județean (cea de vineri, 25 septembrie), a fost aprobată în unanimitate construirea unui parct fotovoltaic cu o capacitate de 2,4 MWh și un sistem de stocare de 5 MWh. Energia electrică produsă astfel va fi folosită de CJ și instituțiile subordonate. Vorbim de Spitalul Județean, de DGASPC și centrele sale sau despre muzeele din subordinea CJ. Valoarea totală a proiectului este de peste 18 milioane de lei, din care 14 milioane sunt bani europeni din Fondul de Modernizare. Fondul este alimentat din veniturile obținute prin licitarea pe piață a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, a anunțat șeful CJ Caras Severin Silviu Hurduzeu.

Contribuția Consiliului Județean NU este deloc neglijabilă: vorbim de 900.000 de euro (aproximativ 4,6 milioane de lei). Așa cum am mai spus, cred că echipa de la nivelul CJ a început să fie eficientă în ceea ce privește accesarea acestor fonduri europene. Aproape 40% din veniturile noastre din 2026 reprezintă bani de la UE, mai spune Hurduzeu.