Categorie: Uncategorized

Piața globală a calculului cuantic va crește cu 22,9% în 2026, până la 869,9 milioane de dolari, și va ajunge la 1,1 miliarde de dolari în 2027, estimează Gartner.

Sectorul public va fi principalul motor al pieței până la sfârșitul anului viitor. Cheltuielile sale pentru informatica cuantică vor crește la 245 de milioane de dolari în 2027, față de 219 milioane de dolari în acest an. „Cererea va fi determinată de dorința puternică a țărilor de a avansa din punct de vedere tehnologic”, scriu analiștii.

În 2028, sectorul public va crește, de asemenea, cheltuielile la 280 de milioane de dolari, dar va pierde poziția de lider în fața industriei bancare, financiare și de asigurări, care va cheltui 289 de milioane de dolari și va rămâne lider până la sfârșitul anului 2030. Gartner notează că sectorul financiar va utiliza, de asemenea, informatica cuantică pentru optimizarea portofoliului, modelarea riscurilor și detectarea fraudelor.

Mai mult, până în 2030, compania preconizează că peste jumătate dintre startup-urile cuantice vor părăsi piața din cauza „epuizării veniturilor comerciale viabile”.

„Tehnologiile cuantice continuă să prezinte semne timpurii de valoare practică în afaceri și, în ciuda acestei perspective de consolidare a pieței, directorii de investiții de top fac investiții strategice, în faze incipiente, în 2026”, se arată în comunicatul de presă. „Mai mult, multe organizații văd potențialul transformator al calculului cuantic și își consolidează pregătirea și expertiza pentru a evita să fie lăsate în urmă.”

„Directorii IT și liderii IT trebuie să considere călătoria în domeniul tehnologiei cuantice ca pe un efort multianual pentru a obține un avantaj competitiv față de cei mai apropiați concurenți”, notează Gaurav Gupta, vicepreședinte de analiză și director de cercetare pentru echipa Gartner Emerging Markets Dynamics.

El a spus că piața cuantică are încă provocări, dar descoperirile se întâmplă mai repede decât se aștepta.

România a importat lapte şi produse lactate de circa 1 mld. euro în 2025 şi a exportat de doar 283 mil. euro, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) citate de ZF.

Astfel, deficitul comercial pe lactate trece de 700 mil. euro anual, în contextul în care România are una dintre cele mai mari suprafeţe acoperite de păşuni agricole din Uniunea Europeană, având circa 3,7 mi­lioane de hectare.

Această întindere o plasează pe locul al doilea în clasamentul statelor membre ale UE cu cel mai mare fond de păşuni, deţinând aproape 20% din totalul suprafeţei de păşuni de la nivelul întregii uniuni.

O analiză recentă a Consiliului Concurenţei arată că România deţine circa 5% din efectivele de vaci de lapte ale UE, dar aproximativ 58% din totalul fermelor de lapte, ceea ce indică existenţa unui număr foarte mare de exploataţii mici, cu productivitate redusă. Aproximativ 75% dintre fermele româneşti deţin mai puţin de cinci capete de vaci de lapte, ceea ce limitează nivelul de mecanizare şi automatizare, precum şi accesul la tehnologii moderne.

Rusia nu are în prezent planuri de a continua negocierile trilaterale cu Statele Unite ale Americii și Ucraina privind încheierea războiului, a declarat astăzi ministrul adjunct de externe rus, Serghei Riabkov, adăugând că Moscova este încă deschisă unor astfel de contacte.

„În prezent, nu există planuri concrete pentru menținerea contactelor în acest format. Ceea ce se va întâmpla în continuare nu depinde de noi”, a declarat Riabkov, a relatat RIA Novosti.

Riabkov a transferat responsabilitatea pentru încheierea întâlnirilor trilaterale către partea ucraineană, dar a subliniat că Moscova nu a închis ușa continuării contactelor diplomatice.

Negociatorii continuă să discute acordul de achiziționare a activelor externe ale LUKOIL. Washingtonul susține că guvernul SUA, dacă se vor conveni termenii actuali, ar putea primi o participație de aproximativ 15%. Acest lucru a fost relatat de The New York Times, citând participanți la negocieri și surse familiarizate cu acestea.

Termenii sunt încă în curs de discuție, iar acordul s-ar putea să nu se finalizeze, notează NYT. Potrivit surselor sale, Carlyle, care anterior încercase să achiziționeze afacerile externe ale LUKOIL, nu mai urmărește în mod activ acordul, deoarece autoritățile americane nu au aprobat propunerea sa de câteva luni. Drept urmare, acordul LUKOIL cu Carlyle de vânzare a afacerilor externe a expirat la sfârșitul lunii iulie 2026, deoarece acordul nu a primit aprobarea Biroului de Control al Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA. „În prezent, sunt în desfășurare discuții intense cu alte părți interesate cu privire la potențiala achiziție a grupului de companii LIG”, conform situațiilor financiare ale LUKOIL International GmbH (LIG). Partea americană ar putea achiziționa o participație la active prin intermediul Corporației Internaționale de Finanțare a Dezvoltării (DFC) fără a investi bani în avans, potrivit surselor NYT. Miliardarul american Todd Boehly, care conduce grupul de cumpărare, va primi o participație minoritară mai mică. Investitorii din Orientul Mijlociu vor primi, la rândul lor, mai mult de jumătate din capital.

Structura tranzacției permite însă guvernului SUA și lui Boehly să controleze majoritatea locurilor în consiliul de administrație al noii companii, potrivit surselor NYT. Astfel, investitorii din Orientul Mijlociu ar putea deține majoritatea capitalului, în timp ce partea americană ar controla consiliul de administrație.

Printre potențialii cumpărători, ziarul numește entități din Emiratele Arabe Unite și Qatar. Unele dintre acestea au legături de afaceri cu trimisii prezidențiali americani Steve Witkoff și Jared Kushner, care sunt implicați în negocieri cu Rusia.

În Emiratele Arabe Unite, unul dintre investitori este o companie condusă de șeicul Tahnoun bin Zayed Al Nahyan, membru al familiei conducătoare din Abu Dhabi. Potrivit NYT, entități asociate cu acesta au investit anterior în fundația lui Kushner și în compania de criptomonede World Liberty Financial, co-fondată de Whitkoff. Casa Albă a relatat că Whitkoff și-a cedat participația la companie.

La tranzacția cu Qatar participă frații Ramez și Moutaz al-Khayyat, parteneri cu Kushner și soția sa, Ivanka Trump, la un proiect turistic din Albania. Ziarul subliniază că nu există informații despre vreun profit personal pe care Kushner și Whitkoff l-ar putea obține din această tranzacție. Un oficial de rang înalt al administrației americane a declarat pentru NYT că aceștia sunt ghidați de interesele americane.

Tranzacția vizează câmpurile petroliere, rafinăriile și benzinăriile LUKOIL din afara Rusiei. Conform schemei discutate, grupul lui Boehly va achiziționa acțiuni LUKOIL de la acționari non-ruși cu o valoare nominală de aproximativ 10 miliarde de dolari, dar cu o reducere semnificativă, potrivit celor implicați în negocieri. Odată ce tranzacția este finalizată și aprobată de Trezoreria SUA, activele achiziționate nu vor mai fi supuse sancțiunilor americane.

Președintele rus Vladimir Putin, aflând că fostul cancelar german Gerhard Schröder se afla la Moscova, l-a invitat la petrecerea sa de ziua de naștere, a anunțat Kremlinul.

„Vladimir Putin a aflat ieri dimineață din știrile din presă că Gerhard Schröder se afla la Moscova în interes de serviciu pentru compania Globus. Președintele l-a invitat pe vechiul său prieten la el acasă. Gerhard Schröder a fost alături de Vladimir Putin când șeful statului și-a sărbătorit ieri ziua de naștere”, se arată în comunicat.

„Nu știu ce s-a încercat cu asta. Nu am vreo dovadă să spun că este o ingerință politică în actul de justiție în cazul domniei sale. Toată lumea zice că e dosar politic”, a afirmat liderul AUR Petrișor Peiu la Gold FM referindu-se la dosarul si arestarea lui Călin Georgescu.

Întrebat dacă este de acord cu această interpretare, senatorul AUR a răspuns că nu poate formula o asemenea concluzie fără probe: „N-am o dovadă în acest sens. Deci nu pot să spun că am ceva în sprijinul acestei idei”.

Unul dintre cele mai relevante momente ale discuției a venit atunci când parlamentarul Petrișor Peiu a fost întrebat direct despre relația sa cu Călin Georgescu și despre modul în care îl privește pe acesta. „Parcă nu-l aveți la inimă pe Călin Georgescu”, a fost întrebarea moderatoarei Jessie Gușă.

„Eu? Nu este adevărat. Nu-l cunosc, în primul rând. Nu mi-aș putea permite să am o opinie despre un om pe care nu-l cunosc”, a răspuns Peiu.

El a insistat ulterior că nu a avut o relație personală cu Georgescu: „Eu personal nu am vorbit cu domnia sa. Nu-l cunosc.”

Atunci când a fost întrebat dacă este de acord cu ceea ce declară fostul candidat la prezidențiale, Peiu a menținut aceeași linie: „Repet, nu pot să fac o părere despre un om pe care nu l-am cunoscut.”

de Adriana Stoicescu, judecător

Declaraţie pe proprie răspundere

Ieri am intrat în sedinţa la ora 9.00 şi am ieşit pe la ora 17.30.

Doar 25 de apeluri, vreo 10 contestaţii, nişte mizilicuri de verificări măsuri.

O grămadă de inculpaţi dornici să dea declaraţii, martori vorbăreţi ….

Avocaţi dedicaţi, procurori la fel, oameni care nu îşi bat joc de profesie, pe care îi ascult cu plăcere şi atenţie, colegi cărora sper că reușesc să le dovedesc respectul meu.

Am ajuns acasă într-un târziu şi m-am târât până la pat.

Şi pa.

Nu, nu scriu asta pentru că aştept milă sau elogii.

Nu mă obligă nimeni să continui.

Decizia de pensionare e în sertar, oricând pot să plec.

Şi totuşi, de ce rămân ?

Într-o societate care eviscerează judecători de dimineaţă până seara, suntem mulţi care alegem să rămânem.

Ştiu teoria idioată, luăm şpagă mai mare decât pensia şi rentează…

Trecând peste aberaţiile minţilor care au doi neuroni obosiţi şi o sinapsă ruginită, îmi place să cred că undeva, în universul meu mărunt şi lipsit de importanţă, există un inculpat sau o victimă de care eu răspund.

Ale căror vieţi pot fi, la un moment dat, responsabilitatea mea.

Că înainte de a exista eu pe pământ, Șeful a decis că oamenii ăia vor depinde, la un moment dat, de judecata mea.

Şi, în micimea mea, cred cu tărie că voi fi trasă la Răspunderea Finală pentru eventuala mea evadare.

Cred cu adevărat că talanţii primiţi, dar nefolosiţi, se vor întoarce, la Marea Judecată, împotriva noastră, unde nu vom avea avocați, ci doar faptele bune vor fi depoziții în favoarea noastră.

Cred că profesia asta devine tot mai frumoasă pe măsură ce îmbătrâneşti, că înţelepciunea care ne tot dă târcoale trebuie valorificată şi că dreptatea, chiar dacă umblă cu capul spart, poate şi trebuie să fie pansată.

Cred că oamenii nu ne mai aud și nu e doar vina lor.

Muncim mult? Da, dar știu sigur că nu suntem singurii.

Suntem ameninţaţi mereu? Da, dar nu doar noi.

Se revarsă peste noi şuvoaie de ură ? Da, dar nu e doar vina celor care nu cunosc alt limbaj.

Avem rate şi probleme şi bolnavi prin casă şi uneori nu mai putem şi nu ştim dacă mai există luminiţa de la capătul tunelului?

Da.

Uităm, însă, prea des, în ultima vreme, că ne-am ales profesia asta din convingere şi din dorinţa de a face bine.

Uităm că, vrem nu vrem, suntem datori să întoarcem un strop din norocul pe care l-am avut atunci când am avut şansa să alegem un drum şi cărările ni s-au deschis.

Și mai cred, cu toată puterea, că nu avem dreptul să uităm de cei mai trişti ca noi.

Mulţi şi tăcuţi, abandonați într-o lume în derivă, rătăciţi care caută dreptatea sau doar un cuvânt bun.

Care sunt infinit mai mulţi decât şleahta de politicieni cărora le datorăm toată mizeria în care azi se scaldă naţia din care facem parte.

Eu pot pleca mâine.

Azi, însă, aleg să deliberez.

Să iau la citit, a doua oară într-o săptămână, dosarele ; apoi, la motivat, a treia oară.

Până când întrebările de acolo vor primi un răspuns.

Durerea omului dintre filele dosarului, un strop de alinare.

Și cel care merită, pedeapsa legală.

Suntem obosiţi şi sictiriţi şi tracasaţi.

Dar avem datoria morală, faţă de noi în primul rând, să nu aruncăm la gunoi toate darurile primite, şansele oferite de un Dumnezeu prea iubitor şi, mai ales, speranţele oamenilor care ajung în faţa noastră.

Ştiu, sunt patetică, pentru mulţi dintre voi.

Dar, sunt sinceră.

Aşa gândesc.

Şi de asta rămân.

Euro a coborât la cel mai redus nivel față de dolar din ultimele 17 luni. Evoluția ar putea accentua inflația în UE. Investitorii sunt îngrijorați de incertitudinile politice și de nivelul datoriei publice a Franței, transmite Deutsche Welle.

În tranzacțiile de la începutul săptămânii, euro a atins cel mai scăzut nivel față de dolar din ultimele 17 luni. Motivul principal îl reprezintă temerile legate de nivelul datoriei în zona euro, în special în Franța. Aceste preocupări se adaugă îngrijorărilor deja existente ale investitorilor privind creșterea randamentelor obligațiunilor de stat la nivel global și majorarea prețurilor petrolului.

Pe parcursul unei mari părți a anului 2026, euro s-a depreciat în raport cu dolarul. De la începutul anului, moneda unică europeană a pierdut aproximativ 5% din valoare. Luni, 5 octombrie 2026, cursul era de 1,12 dolari pentru un euro.

Potrivit lui Ricardo Amaro, economist-șef pentru zona euro la Oxford Economics, această evoluție reflectă o reevaluare a așteptărilor pieței privind politica monetară a Rezervei Federale a SUA (Fed). Pe fondul creșterii randamentelor obligațiunilor la nivel global, investitorii se așteaptă acum la rate ale dobânzii mai ridicate. Totuși, Amaro consideră că recentele vânzări masive au fost declanșate în special de îngrijorările legate de Franța, deoarece „investitorii au început să ia în calcul riscuri fiscale mai mari”.

Vânzările de obligațiuni de stat franceze s-au accelerat săptămâna trecută, în timp ce au crescut și îndoielile privind sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice franceze.

Randamentul obligațiunilor franceze pe 10 ani, adică costul la care statul francez se poate împrumuta pe această perioadă, a urcat temporar la 5%, înainte de a se retrage ușor.

Franța se confruntă de mult timp cu probleme fiscale structurale. De la preluarea mandatului de către președintele Emmanuel Macron, în mai 2017, cheltuielile publice au crescut, în timp ce au fost implementate reduceri semnificative de taxe. Ca urmare, datoria publică a țării a crescut cu mult peste un trilion de euro.

Asistentul președintelui rus, Nikolai Patrușev, a sosit astăzi în China, unde va discuta despre cooperarea în sectorul maritim, în timp ce vizita sa, potrivit presei locale, este monitorizată cu atenție din cauza posibilelor indicii că un summit trilateral între Rusia, China și SUA este în curs de pregătire în cadrul summitului liderilor Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) din noiembrie.

Patrușev, care este și președintele Consiliului Maritim Rus, urmează să se întâlnească cu ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a anunțat Ministerul chinez al Afacerilor Externe, relatează South China Morning Post.

Conform anunțului anunțat de Consiliul Maritim Rus, delegația va discuta despre cooperarea ruso-chineză în sectorul maritim.

Administrația președintelui american Donald Trump a făcut presiuni asupra oficialilor diplomatici din Uniunea Europeană, Canada și Lituania pentru a se retrage dintr-o conferință internațională privind dezinformarea, după ce organizatorii acesteia au anunțat paneluri despre amenințarea reprezentată de influența Americii în general, conform unor părți dintr-o telegramă a Departamentului de Stat la care a avut acces Politico.

Conferința, intitulată #Disinfo2026, a inclus sesiuni în care Statele Unite au fost descrise ca un actor al „manipulării și interferenței informațiilor străine”, ceea ce a tulburat administrația Trump, conform cablului.

Conferința urma să aibă loc miercuri și joi în capitala Lituaniei, Vilnius.