Categorie: Criza migranților

Peste 50 de migranţi din Siria, Afganistan şi Pakistan, solicitanţi de azil în alte judeţe din România, au fost depistaţi, miercuri, de poliţiştii locali, într-o clădire părăsită din zona Gării de Nord din Timişoara, unde se adăposteau ilegal, şi pe care au distrus-o, folosind materialul lemnos pentru a se încălzi.

Prezenţa migranţilor a fost sesizată de riverani, care au reclamat la poliţie faptul că aceştia se adună în grupuri, la diferite ore din zi şi din noapte, fac gălăgie, mizerie, fiind predispuşi la comiterea unor fapte ilicite şi creând disconfort cetăţenilor care locuiesc sau trec prin perimetrul respectiv, arată un comunicat al Poliţiei Locale Timişoara, remis AGERPRES.

Astfel de verificări au mai fost efectuate în ultima perioadă, pentru combaterea acestui fenomen.

Într-o primă fază, în faţa Gării de Nord se afla un grup mai mare de migranţi care, la observarea patrulei poliţiei, au fugit, fiind surprinşi ulterior şapte dintre ei. La verificarea documentelor s-a stabilit că deţineau acte, fiind înregistraţi în evidenţe ca solicitanţi de azil şi provenind din Siria, Afganistan, Pakistan.

Poliţiştii locali au trecut imediat la verificarea imobilelor din zonă, fiind cunoscut faptul că se ascund în clădiri părăsite. Într-o astfel de construcţie nelocuită de pe bulevardul Republicii au fost depistaţi 53 de migranţi. Aceştia au fost legitimaţi, verificaţi, constatându-se că au documente prin care au solicitat azil, eliberate de autorităţile din Şomcuta (Arad), Giurgiu, Bucureşti, Galaţi.

Persoanele în cauză au scos efectiv parchetul şi alte materiale lemnoase din clădirea în care s-au adăpostit, punându-le pe foc, fapt care putea duce la declanşarea unui incendiu şi surparea imobilului, transformându-se într-un nou caz „Colectiv”, punându-se în pericol vieţi omeneşti.

Directorul executiv al Poliţiei Locale Timişoara, Dumitru Domăşnean-Urechiatu, a luat legătura cu persoanele care au în atribuţii gestionarea problemei străinilor şi migranţilor pe teritoriul ţării noastre, cu comisar-şef de poliţie Gabriel Vasilescu de la Centrul Regional de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil Timişoara, comisar-şef de poliţie Nelu Gabi Paraschiv, şeful Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timiş, pentru găsirea unor soluţii în ceea ce priveşte persoanele în cauză.

Un grup de peste 100 de migranţi care se îndreptau dinspre Serbia spre graniţa cu România, în dreptul localităţii Lăţunaş, judeţul Timiş, a fost observat, vineri, de poliţiştii de frontieră cu ajutorul aparaturii din dotare, fiind anunţate autorităţile din ţara vecină, transmite news.ro.

„În contextul măsurilor suplimentare dispuse de ministrul afacerilor interne, Ion Marcel Vela, pentru combaterea criminalităţii şi destructurarea reţelelor de crimă organizată, precum şi pentru combaterea migraţiei ilegale manifestată la frontiera româno – sârbă, în data de 20 noiembrie, în jurul orei 16.00, în dreptul localităţii Lăţunaş, poliţiştii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara au identificat, pe teritoriul Republicii Serbia, cu ajutorul aparaturii din dotare, un grup de peste 100 de migranţi care se îndreptau înspre frontiera comună cu România, în scopul intrării ilegale în ţara noastră”, a anunţat Poliţia de Frontieră.

Poliţiştii de frontieră români au anunţat autorităţile sârbe, reuşind astfel să împiedice grupul de migranţi să pătrundă în România.

Două nave românești aparținând Poliției de Frontieră, care participă în mod frecvent la misiuni de patrulare pe mare sub egida UE, la granița Greciei cu Turcia, au fost filmate în timp desfășoară manevre ce par să încalce flagrant legislația internațională, transmite Radio Europa Liberă.

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), organizație sub egida căreia sunt organizate cele mai importante misiuni de patrulare a frontierelor exterioare ale Uniunii, a fost acuzată că desfășoară manevre ilegale și foarte periculoase în Marea Egee, menite să descurajeze solicitanții de azil să ajungă în Grecia, respectiv în Europa. Cele mai grave acuzații au în centrul lor implicarea a două nave românești, participante la cea mai recentă misiune a organizației.

Chiar dacă în trecut aceste acuzații au vizat în special grănicerii greci, Frontex a negat mereu că ar fi implicată sau că ar avea cunoștințe despre asemenea practici. Însă o investigație publicată vineri de ziarul german Der Spiegel în colaborare cu Bellingcat, Lighthouse Reports, ARD și TV Asahi, pare să dovedească contrariul.

Folosind date din surse deschise, inclusiv clipuri video și fotografii, personalul Frontex, printre care și două nave românești aflate în patrulă la momentul respectiv, par să fie implicate direct în manevre de descurajare a solicitanților de azil să ajungă la mal (așa-numitele „illegal pushbacks”). Mai mult, românii par să refuze să salveze oamenii din bărcile aflate în derivă și le pun intenționat viața în pericol prin manevre periculoase.

În dimineața zilei de 15 august, Samira Mohammad se afla într-o ambarcațiune din cauciuc împreună cu familia ei, în apropiere de insula Lesvos, când grănicerii eleni s-au apropiat periculos de mult de ei, într-o încercare vădită de intimidare menită să-i forțeze să se întoarcă înapoi în apele teritoriale turcești, unde, conform spuselor femeii, au avut parte de aceleași tratament din partea grănicerilor turci. Conform siriencei de 45 de ani, care a folosit un pseudonim de frica represaliilor din partea autorităților, localnicii au și un nume pentru aceste șicane – „polo de apă, varianta grecească”.

Femeia susține că grănicerii eleni, cu cagule pe față, s-au urcat în barcă, le-au pus pistolul la cap și i-au forțat pe oameni să se îndrepte spre apele teritoriale turcești, după care le-au distrus motorul bărcii. Toată familia femeii era în barcă în acele momente traumatice, inclusiv nora sa gravidă, care a fost ulterior spitalizată cu sângerări masive. Toată operațiunea a durat ore întregi, timp în care n-au primit niciun fel de asistență umanitară din partea nimănui.

Conform datelor publice, nava românească MAI 1102 era la doar câteva sute de metri distanță de barca cu refugiați, dar a decisă să nu facă nimic, ceea ce contrazice flagrant scopul misiunii agenției europene. Incidentul a fost filmat de grănicerii turci și raportat de o navă germană NATO guvernului de la Berlin, însă raportul nu a fost făcut public niciodată.

În incidentul din iunie, românii au mers un pas mai departe și s-au implicat direct în acțiuni care au pus viața solicitanților de azil în pericol. MAI 1103, ambarcațiune aparținând Poliției de Frontieră, se afla într-o misiune Frontex în Marea Egee când ar fi blocat fizic o barcă cu solicitanți de azil să ajungă pe malul grecesc. Din imaginile video se vede clar cum nava cu personal românesc comunică cu cei aflați în barcă, dar nu le oferă niciun fel de asistență, așa cum prevede legislația internațională în astfel de situații.

Degeaba este redenumită cota migraţionistă în noul pachet de propuneri privind migraţia şi azilul prezentat miercuri de Comisia Europeană, tot cotă rămâne, iar Ungaria se opune acestei măsuri, a declarat, joi, prim-ministrul Viktor Orbán, după întrevederea de o oră şi jumătate avută cu Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene la Bruxelles, la care au fost prezenţi premierul Poloniei şi al Cehiei, transmite agenția maghiară de știri MTI.

În cadrul unei conferinţe de presă organizată la Ambasada
Poloniei de la Bruxelles împreună cu prim-ministrul polonez,
Mateusz Morawiecki, şi cu prim-ministrul ceh, Andrej Babis,
premierul ungar a declarat că tonul noului pachet al Comisiei
Europene privind migraţia este mai bun decât propunerile
anterioare, dar abordarea Comisiei nu s-a schimbat.

“Propunerea spune să gestionăm bine migraţia. Abordarea ungară
spune: să oprim migraţia”, a subliniat politicianul.

Nu există nicio noutate în pachetul de propuneri. Noutate ar fi
fost dacă era acceptată propunerea Ungariei potrivit căreia nimeni
să nu poată intra în Uniunea Europeană până când un stat membru al
UE nu a permis intrarea persoanei respective pe teritoriul uniunii
şi doar după finalizarea procedurii legale în vigoare, a subliniat
premierul.

În acest sens, această propunere nu reprezintă o noutate,
deoarece adoptă vechea abordare a posibilităţii de a intra pe
teritoriul Uniunii Europene, încă nu există o hotărâre legală cu
privire la admiterea sau nu a unui imigrant. Acesta nu este un
lucru bun, este un punct slab al propunerii, aşa că aici mai este
încă nevoie de o modificare – a adăugat Viktor Orbán.

Mateusz Morawiecki a declarat că Uniunea Europeană trebuie să
consolideze protecţia frontierelor sale externe.

Trebuie sprijinite ţările de origine ale migraţiei, în special
Siria, să se evite noi valuri de migrare, a declarat politicianul
polonez. Acesta a adăugat că, în cadrul întâlnirii cu preşedintele
Comisiei, a solicitat realizarea de către UE a unui plan economic
de ajutorare pentru Belarus.

Comisia UE a adoptat poziţia ţărilor de la Visegrad – Ungaria,
Polonia, Republica Cehă şi Slovacia – cu privire la respingerea
sistemului de cote, a declarat Andrej Babis, ca fiind de
perspectivă.

Acesta a subliniat că este de acord cu convingerea Ungariei
potrivit căreia Uniunea Europeană trebuie să oprească imigraţia şi
că nicio variantă a sistemului de cote, a sistemului de distribuire
a imigranţilor între statele membre, nu poate fi acceptată.

Solicitările de azil trebuie decise în afara graniţelor
Uniunii. Uniunea trebuie să aibă o strategie pe termen lung pentru
a-i menţine acasă, în ţările de origine, pe imigranţi, a adăugat
Babis.

Un grup de 400-500 de migranţi s-au adunat la frontiera Serbiei cu Ungaria din zona oraşului ungar Tompa şi încearcă să treacă graniţa în Ungaria pentru a-şi continua apoi drumul către vestul Europei, transmite joi agenţia MTI, citând postul M1.

Corespondentul acestui post la faţa locului afirmă că mulţimea este tot mai hotărâtă, dar paşnică, menţionând că organizatorii caravanei de migranţi, formată în ultimele săptămâni cu ajutorul reţelelor de social media, nu vor tolera acte de vandalism şi că vor să treacă graniţa în mod paşnic.

Unul dintre migranţi a spus la postul M1 că ei nu intenţionează să rămână în Ungaria sau în România, ci mai degrabă să ajungă în vestul Europei.

Poliţia ungară a format un dispozitiv în zonă pentru a împiedica intrarea migranţilor în Ungaria, iar postul de frontieră de la Tompa a fost închis temporar.

Preşedintele comisiei de apărare din parlamentul ungar, Lajos Kosa, a declarat tot la postul M1 că astfel de convoaie de migranţi sunt formate pentru a ”testa” frontiera ungară şi pentru a vedea cum poate fie ea străpunsă.

La rândul său, avocatul ungar specialist în drept internaţional Norbert Toth a estimat la acelaşi post că obiectivul marşurilor migranţilor este ca presa europeană să contureze o imagine despre ”cruzimea” cu care Ungaria tratează solicitanţii de azil. ”Legile sunt destul de clare. Ungaria le poate permite acestor persoane să intre doar încălcând propriile sale legi şi pe cele ale UE. Vorbim despre frontiera externă a spaţiului Schengen, aşadar regulile Schengen trebuie respectate”, a susţinut avocatul intervievat.

Un ofiţer de poliţie sârb a confirmat pentru agenţia France Presse că ”circa o sută de migranţi” s-au adunat într-un spaţiu de la frontiera cu Ungaria. Unii dintre migranţii din acest grup provin din Siria, Afganistan şi Yemen şi afirmă că vor rămâne în acea zonă de la graniţa sârbo-ungară până când li se va permite să-şi continue călătoria.

Forţele de ordine ungare au tras săptămâna trecută focuri de avertisment pentru a împiedica intrarea în ţară a unui grup de 60-70 de migranţi, într-o altă zonă de la frontiera cu Serbia.