Categorie: Comert

Vadim Benyatov de origine azeră, fost bancher la Credit Suisse Group AG, care în 2006 a fost arestat în România şi ulterior condamnat în dosarul privatizărilor strategice, a dat în judecată grupul bancar elveţian cerând despăgubiri în valoare de 68 milioane sterline (89,5 milioane dolari), susţinând că din cauza condamnării sale în România nu mai poate să se angajeze nici măcar la Uber, transmite Bloomberg conform Agerpres.

Benyatov a devenit cunoscut în România după ce a fost arestat, în noiembrie 2006, în dosarul “Privatizărilor Strategice”. Benyatov a fost urmărit penal pentru spionaj economic în cazul mai multor privatizări precum Petrom, Romgaz, Electrica sau Romtelecom. El a fost acuzat că a coordonat un grup, din care mai făceau parte fostul ministru economiei de la acel moment, Codruț Sereș,  precum și Stamen Stancev și Michal Susak. Una dintre învinuiri era că a viciat licitația pentru privatizarea Electrica Muntenia Sud (EMS). 

În cursul audierilor care au avut loc luni la un tribunal din Londra, avocaţii băncii au cerut o respingere a solicitării, apreciind că Benyatov nu are şanse de câştig.

Vadim Benyatov a fost arestat în România în anul 2006, când lucra pentru Credit Suisse Group AG, în dosarul cu privire la privatizarea companiilor de utilităţi. În documentele trimise curţii, Benyatov susţine că într-o dimineaţă a fost scos din camera sa de la hotelul Hilton din Bucureşti şi închis într-o celulă de arest alături de „doi dealeri de heroină şi un hoţ recidivist”. Ulterior, Benyatov a fost eliberat din închisoare şi plasat în arest la domiciliu în Bucureşti.

După nouă ani de proceduri juridice, Vadim Benyatov a fost demis de Credit Suisse în anul 2015, după condamnarea sa de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) din România. În prezent, Benyatov trăieşte în Los Angeles, după ce a fugit din Europa în 2015, atunci când a fost emis un mandat european de arest pe numele său.

Vadim Benyatov a dat în judecată Credit Suisse susţinând că banca nu a venit în ajutorul său în timpul procedurilor legale din România. De asemenea, Benyatov susţine că în urma condamnării sale în Româna nu poate obţine o autorizaţie necesară pentru a lucra din partea organismului de supervizare a pieţelor financiare americane (Securities and Exchange Commission-SEC) sau a celui din Marea Britanie (Financial Conduct Authority).

„Nu pot să lucrez. Oricine dă o căutare pe internet cu numele meu poate vedea că am fost condamnat în România şi că nu am efectuat această condamnare. Din când în când numele meu face valuri în România. Sunt, de asemenea, obligat să declar orice condamnări atunci când aplic pentru un loc de muncă. Nu pot să devin nici măcar şofer la Uber, având în vedere cazierul meu, darmite să lucrez ca profesionist în finanţe, poziţie pentru care este nevoie de aprobarea SCE sau FCA”, susţine Benyatov în documentele depuse la tribunalul londonez.

În replică, Credit Suisse susţine că a avut grijă în mod adecvat de Vadim Benyatov, plătindu-i avocaţi şi continuând să îi plătească salariul, în pofida faptului că era în închisoare. Banca elveţiană apreciază că solicitările de despăgubiri formulate de Benyatov sunt lipsite de fundament, adăugând că va continua să se apere în justiţie.

În luna ianuarie 2015, foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy au fost condamnaţi definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în dosarul privatizărilor strategice. În acelaşi dosar, consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat la 4,6 ani închisoare pentru spionaj.

În martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, acuzaţi de aderare la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete.

Acuzaţiile se referă la privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul Ministerului Economiei, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii SA.

Administraţia românească digitală este absentă, în momentul de faţă, şi sper că acest itinerariu de la Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale spre nowhere să capete ceva articulaţie, fiindcă nu ne permitem această perioadă de pauză, ca să nu o numesc comă profundă, a declarat, luni, fostul ministru al Comunicaţiilor Alexandru Petrescu, într-o conferinţă de specialitate.

„E bine că se înfiinţează ministere, se desfiinţează… Mă simt cumva aşa, cu un aer romantic, ca ultimul mohican. N-aş fi vrut să se termine cu mine linia demnitarilor miniştri ai Comunicaţiilor, dar se pare că aşa a fost să fie. Vă spun sincer, un gând lăuntric mă încearcă şi sper să fiu eu cel care va deschide linia de noi miniştri ai Comunicaţiilor şi voi face tot ce este posibil ca acest lucru să se întâmple. Cred că e bine că vorbim despre transformare, pentru că trăim vremuri de transformări măreţe. Chiar astăzi am văzut că un ministru, care avea şi comunicaţiile în portofoliu, al ţării care deţine astăzi Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, a preluat conducerea Guvernului. Deci, la ei comunicaţiile contează şi sunt importante. Probabil că, la noi, comunicaţiile nu mai sunt atât de importante, dar sper că acest itinerariu de la Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale spre nowhere să capete oarecum ceva articulaţie, fiindcă nu ne permitem această perioadă de pauză. Este o perioadă, din perspectiva comunicaţiilor româneşti şi administraţiei, de pauză, ca să nu o numesc comă profundă. Vă pot spune că administraţia românească digitală este absentă, în momentul de faţă”, a spus Petrescu.

Acesta a adăugat că România nu a trimis niciun reprezentant al Guvernului la Consiliul pe Telecomunicaţii, Transport, Energie (TTE), organizat la Bruxelles, la începutul lunii decembrie.

„Avem cinci săptămâni de când nu contăm. Pe data de 3 decembrie a avut loc la Bruxelles Consiliul TTE pe Telecomunicaţii, Transport, Energie. Pe partea de telecomunicaţii nu a existat niciun demnitar al Guvernului României prezent, dar evident că am avut un raport al comisarului Viery Breton, un om care a avut şi are un cuvânt greu de spus în spaţiul digital european. Din păcate, noi nu am fost reprezentaţi ca să aflăm lucruri importante ce ţin de Strategia 5G. S-au enunţat concluziile pe 5G, s-au punctat auspiciile Connectivity. Noi suntem, însă, puţin Disconnected to this European Connectivity…”, a menţionat fostul ministru.

Liderii şi decidenţii din IT&C şi industriile conectate din Români participă, luni, la o conferinţă de specialitate, în preambulul celei de-a XVI-a ediţii a evenimentului Gala C@municaţii Mobile, organizată la Bucureşti de publicaţia cu acelaşi nume. 

Asociaţii evreieşti americane îl acuză pe Donald Trump de antisemitism, după ce acesta i-a catalogat pe unii alegători evrei din sectorul imobiliar drept ”criminali brutali” care vor vota cu el pentru a evita să le fie impozitată averea, relatează The Huffington Post conform News.ro.

”Voi (evreii) sunteţi mulţi în sectorul imobiliar, pentru că eu vă cunosc foarte bine. Voi sunteţi nişte criminali brutali. Deloc simpatici. Dar trebuie să votaţi cu mine, n-aveşi de ales. Nu veţi vota cu Pocahontas (numele dat de Trump democratei Elizabeth Waren). Pot să vă spun că nu veţi vota pentru impozaitarea averii”, a tunat el în faţa mulţimii.

”Pe unii dintre voi nu vă iubesc deloc, de fapt. Iar voi veţi fi cei mai mari susţinători ai mei, pentrucă veţi da faliment în vreo 15 minute dacă ei (democraţii) obţin” preşedeinţia, a continuat Trump, provocând râsete în adunare.

Directoarea executivă a Consiliului Democrat Evreiesc din America Halie Soifer a catalogat declaraţiile preşedintelui, într-un comunicat, drept ”dezgustătoare şi sectare”.

”Declaraţiile profund ofensatoare ale lui Trump, inclusiv repetarea absurdă a unor stereotipuri negative, folosite în mod istoric pentru a-o ţinti pe evrei, nu fac decât să ne consolideze convingerea că Donald Trump este cea mai mare ameninţare la adresa evreilor americani”, a apreciat ea.

”Acesta nu este nici măcar un antisemitism codat (…). El a spus asta. Cu voce tare. Într-o sală plină de evrei”, a denunţat scriitorul rabin Danya Ruttenberg.

Grupul suedez Ericsson, printre cei mai mari furnizori globali de echipamente și servicii pentru operatorii de comunicații, a ajus la un acord cu autoritățile americane pentru încheirea unor investigații legate de corupție.  Prin acest acord, compania suedeză s-a angajat să pătească peste 1 miliard de dolari pentru soluționarea investigației privind presupuse acte de corupție ale angajaților în mai multe țări, a anunțat vineri Departamentul de Justiție al SUA conform Profit.ro.

Anchetele, derulate de Comisia pentru bursă și valori mobiliare (SEC) și de Departamentul de Justiție din SUA, au scos la iveală încălcări ale Codului de Etică al Ericsson și ale FCPA în China, Djibouti, Indonezia, Kuweit, Arabia Saudită și Vietnam. În luna octombrie,  Ericsson a finalizat cumpărarea diviziei de antene și filtre pentru rețele mobile a companiei germane Kathrein, inclusiv a subsidiarei de pe piața din România. Kathrein România este cel mai mare producător local de antene de comunicații mobile și TV. La Timișoara se află una dintre cele mai importante unități de producție ale companiei germane, cu o suprafață de peste 20.000 metri pătrați. În afară de Kathrein România, compania germană mai deține pe piața locală societatea Romkatel, care comercializează antenele și serviciile asociate acestora.

Din 2007, România găzduiește și unul dintre cele patru centre de servicii globale (GSC) ale Ericsson, având peste 2.500 de experți ce deservesc mai mult de 40 de rețele din întreaga lume, cu peste 200 de milioane de abonați.

Peste 7 milioane de dolari au plecat din compania de telecomunicații Ericsson către firme offshore și conturi bancare din Elveția pentru ca apoi să ajungă în buzunarele unor politicieni români. Compania suedeză ș-a acuzat foștii manageri din România că au deturnat acești bani, în timp ce managerii spun că au folosit sumele pentru a plăti politicieni care au facilitat obținerea de contracte în România pentru Ericsson.

Thomas Lundin, fostul director general al Ericsson România a susținut în fața Curții că nu are cum să justifice plățile făcute politicienilor fiindcă aceștia nu i-au dat chitanțe. El mai adaugă că board-ul Ericsson România a știut de aceste plăți.

Thomas Lundin descrie un sistem financiar foarte complex prin care s-au făcut plățile și mai adaugă că rolul acestui mecanism a fost să șteargă urma banilor pentru ca la final nimeni să nu poată identifica Ericsson ca plătitor.

În acest context, reamintim că Ericsson a obținut, fără licitație, în iulie 2003, în timp ce Lundin era încă șeful filialei din România, contractul pentru serviciul unic de urgență 112, în valoare de 40 de milioane de euro.

În documentele suedeze este menționat și Antoniu Petrescu, fost vicepreședinte al Ericsson România în perioada în care Lundin era director general. Lundin, Petrescu și alții sunt acuzați de firma suedeză că ar fi pus la punct sistemul de plăți offshore prin care i-au fost deturnați banii. Petrescu și Lundin au avut mai multe afaceri la București, în special în domeniul imobiliar.

Premierul Ludovic Orban a spus într-o discuţie telefonică cu Ziarul Financiar că vor exista solicitări de divi­den­de de circa 1,5 mld. lei pe care le va trimite companiilor de stat, dar că încă nu ştie dacă plăţile vor fi efectuate anul acesta sau în 2020.

Cel mai probabil aceste solicitări de la companiile de stat, o listă pe care ar putea intra şi companiile de la Bursă, vor fi trimise pentru a îmbunătăţi situaţia macroeconomică în degradare, reflectată în prezent printr-un deficit de 4,4% din PIB, în contextul în care Orban promite 3,5% pentru 2020. „Există solicitări de dividende din partea Ministerului de Finanţe de 1,5 miliarde de lei de la compa­niile de stat. Nu se ştie dacă vor fi acordate anul acesta sau anul viitor“, spune Ludovic Orban fiind întrebat de ZF dacă guvernul pe care îl conduce va solicita dividende de la companiile din subordine, având în vedere că Fondul Proprietatea, acţionar la Nuclearelectrica şi Hidroelectrica, a cerut deja dividende de la aceste companii.

Miercuri, de la ora 12.00, Ludovic Orban i-a primit la Palatul Victoria pe reprezentanţii Fondului Proprietatea, dar biroul de presă al Guvernului nu a oferit detalii pe marginea acestei întâlniri. Orban s-a întâlnit miercuri şi cu Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), cel mai mare investitor instituţional din România, iar reprezentanţii Guvernului au spus că cele două părţi au convenit o serie de măsuri prioritare, printre care şi listarea companiilor de stat.

Orban nu a menţionat companiile cărora le-au fost solicitate dividendele sau din ce surse ar putea fi acordate (profit net, rezerve), însă a spus că Florin Cîţu, Ministrul de Finanţe, care se află la reuniunea Consiliului ECOFIN de la Bruxelles, este în măsură să ofere mai multe detalii pe acest subiect. Cîţu nu a putut fi contactat de ZF pentru a da mai multe detalii pe marginea acestui subiect, care ar putea alimenta ascensiunea Bursei peste pragul psihologic de 10.000 de puncte.