Categorie: Analize

Premierul britanic, Boris Johnson, a declarat vineri că Marea Britanie va colabora cu talibanii, dacă va fi necesar, după ce militanţii au preluat controlul în Afganistan, şi l-a apărat pe ministrul său de externe, care a fost criticat pentru modul în care a gestionat situaţia privind evacuarea cetăţenilor britanici şi a afganilor care au lucrat pentru autorităţile britanice.

”Ceea ce vreau să-i asigur pe oameni este că eforturile noastre politice şi diplomatice pentru a găsi o soluţie pentru Afganistan vor continua, desigur, în cooperare cu talibanii, dacă va fi necesar”, a declarat presei Boris Johnson, citat de Reuters.

Premierul a declarat că situaţia de pe aeroportul din Kabul, unde mii de afgani disperaţi s-au înghesuit încercând să iasă din ţară, se îmbunătăţeşte ”uşor”.

Guvernul britanic a declarat că a asigurat evacuarea a 1.615 persoane începând de sâmbătă, inclusiv 399 de cetăţeni britanici şi persoanele aflate în întreţinerea lor, 320 de membri ai personalului ambasadei şi 402 afgani.

Întrebat dacă mai are încredere în ministrul de externe Dominic Raab, care s-a confruntat cu cereri de demisie din partea opozanţilor pentru răspunsul său la criză, premierul a răspuns: „Absolut”.

Guvernul său a fost aspru criticat pentru că nu a reuşit să anticipeze preluarea puterii de către talibani şi să evacueze mai mulţi britanici şi afgani din ţară încă de la început, temându-se pentru siguranţa lor.AGERPRES/(AS – editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Preda)

„Am făcut o campanie constructivă până acum, nu vreau să mă schimb. Îi urez mult succes dlui Orban, dar vreau să vă întreb: ați văzut pe lângă Orban pe vreunul dintre cei patru prim-vicepreședinți ai PNL? Ați văzut-o pe Turcan, pe Gorghiu, Mortreanu, Falcă, Roman, Flutur, Sighiartău, Boc, pe Tișe? Pe dl Bode sau pe Virgil Popescu? Sunt oameni importanți (cei de lângă Orban), care vor rămâne în PNL și vor avea un rol în PNL, dar doar vă spuneam că niciun ministru în afară de Oros, dintre președinții de Consilii Județene… Avem 17, unul se află lângă (Orban). Trei nu s-au exprimat încă – Dunca de la Caraș, Cionca de la Arad și Bolojan de la Oradea, dar 13 sunt lângă dl Cîțu.Dintre primarii de mari orașe, Chițac, Boc, Popa, Lungu vor veni alături de noi, Chirica și alți și alții”, a declarat europarlamentarul PNL Rareș Bogdan, la B1 TV.

Un agent de la Poliția Rutieră Prahova a fost găsit pozitiv, la intrare în serviciu, la consum de cocaină, relatează ziarulincomod.ro.

Agentul urma să verifice la rândul său șoferii care circulau pe DN1, polițistul fiind angajat la Biroul Drumuri Naționale și Europene.

Biroul de presă al IJP Prahova a confirmat informația

Prins în bătălii interne de partid, premierul Cîțu a uitat de spinoasa problemă a desemnării noilor consilii de administrație de la Radio și TVR, demise în primăvară, și s-a trezit confruntat cu expirarea interimatelor. Pentru că nu are nici timp, nici chef, nici oameni, coaliția de la putere a decis, în consecință, să rezolve problema aiuritor, prin modificarea legii 41 printr-o ordonanță de urgență, în disprețul Constituției, transmite Inpolitics.

Proiectul de OUG, care așteaptă avizele din partea Consiliului Legislativ, introduce posibilitatea desemnării unor directori interimari pe parcursul a două perioade de cîte 45 de zile.

Există două mici hibe.
Prima, cum se va justifica rațional urgența procedurii în condițiile în care guvernanții au avut timp berechet la dispoziție pentru desemnarea noilor consilii, începînd cu 11 mai, data demiterii fostelor conduceri.
A doua, e de ordin legislativ.
Legea 41 de organizare și funcționare a radioului și a TVR este organică. Constituția permite OUG-urilor să modifice legi organice, dar nu le permite să reglementeze în moduri care ar afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, conform art.115 alin.6.
În jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cât şi în doctrină, se consideră că ”sunt instituţii fundamentale ale statului acelea reglementate expres de Constituţie, în mod detaliat ori măcar sub aspectul existenţei lor, în mod explicit sau doar generic (instituţiile cuprinse în titlul III din Constituţie, precum şi autorităţile publice prevăzute în alte titluri ale Legii fundamentale)”.
Iar Radioul și TVR sunt menționate în Constituție la art.31 alin.5.

Cît priveşte înţelesul sintagmei „afectare a regimului instituţiilor fundamentale ale statului”, se au în vedere, potrivit CCR (decizia 1257/2009) ”toate componentele care definesc regimul juridic al acestora – structura organizatorică, funcţionarea, competenţele, resursele materiale şi financiare, numărul şi statutul personalului, salarizarea, categoria de acte juridice pe care le adoptă etc.”
Cum e de la sine înțeles că o formulă care acoperă pînă și salarizarea personalului sau numărul angajaților nu ar putea exclude desemnarea conducerii la vîrf a celor două instituții, OUG-ul lui Cîțu e neconstituțional din fașă, astfel că se va ajunge mai mult ca sigur la CCR.

Impunerea de către autorităţi a verificării certificatului digital pentru covid la recepţiile hotelurilor va fi o măsură inevitabilă în domeniul hotelurilor în cazul în care valul 4 al pandemiei va escalada, declarat, joi, pentru AGERPRES, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR), Călin Ile.

„Sunt îngrijorări (în interiorul sectorului hotelier, n.r.) privind valul 4 care riscă să ameninţe activitatea hotelieră din toamnă, şi de aceea mesajul nostru este ca lumea să se vaccineze, fiind singura soluţie la nivel internaţional. Noi, ca membrii ai HOTREC (organizaţia patronală europeană a HoReCa, n.r.), urmărim ce fac alte ţări, acolo deja s-a implementat certificatul digital în recepţiile de hoteluri, şi probabil că dacă valul 4 va evolua, va fi singura măsură pe care o vom putea îmbrăţişa şi noi, ca activitatea să continue. Nu mai putem accepta restricţionări generale: dacă pandemia va evolua într-un stil alarmant, cred că singura soluţie este să îi restricţioneze pe cei nevaccinaţi sau neposesori ai certificatului covid”, a afirmat Călin Ile.

Liderul PSD Marcel Ciolacu îl contrazice pe Florin Cîțu, care s-a lăudat cu o revenire a economiei cu 13,6% față de anul trecut, marcat de restricțiile anti-COVID-19, ceea ce a determinat o contracție.Președintele PSD l-a ironizat pe premier, pentru faptul că acesta s-a raportat la un interval irelevant, în care economia a fost pusă pe „pauză” de guvern, în contextul crizei COVID. De asemenea, Ciolacu a făcut referire la vechile incidente ale lui Cîțu din SUA.

„Avem o creștere economică de 13,6%, comparând anul 2021 cu anul 2020, când știți că ne-au ținut în case ca să poată să fure pe la Unifarm sute de milioane. Există dovezi, există rapoarte ale Curții de Conturi. Adevărata creștere economică e de 1,9%. Cu alte cuvinte, cam cât avea alcoolemia Cîțu când l-au prins la volan în SUA”, a declarat Ciolacu, pentru B1 TV, în emisiunea moderată de către Silviu Mănăstire.

Europarlamentarul Rareş Bogdan, unul dintre liderii PNL care îl susţin pe Florin Cîţu pentru funcţia de preşedinte al partidului, dă exemplul unor lideri din PNL care în urmă cu patru ani nu l-au susţinut pe Ludovic Orban pentru funcţia de preşedinte, dar care au obţinut funcţii importante în administraţie şi în formaţiune. În acest context, eurodeputatul dă asigurări că după Congresul din 25 septembrie „echipa condusă de Florin Cîţu va şti să facă acelaşi lucru”.

„Aşa cum Dan Motreanu, Cristian Buşoi sau Marcel Vela care au fost în altă echipă, nu în cea câştigătoare în urmă cu patru ani, au avut loc în Guvern, au avut loc pe lista de europarlamentari, au avut loc în poziţiile de vicepreşedinte, vă asigur că în PNL echipa condusă de Florin Cîţu va şti să facă acelaşi lucru şi să deschidă în continuare… Nu sunt două partide în interiorul Partidului Naţional Liberal. Suntem acelaşi partid, colaborăm, suntem obligaţi să colaborăm în Parlament, suntem obligaţi să colaborăm la guvernare şi nu ne uităm cine a simpatizat sau a dat like-uri lui Ludovic Orban sau a dat like-uri lui Florin Cîţu”, a afirmat Rareş Bogdan, miercuri seară, la Digi 24. 

Fostul presedinte al Afganistanului, Ashraf Ghani, care a fugit in Emiratele Arabe Unite, avea asupra sa 169 de milioane de dolari, acuza ambasadorul afgan in Tadjikistan.

Ambasadorul afgan in Tadjikistan a anuntat miercuri ca Ghani avea asupra sa aproximativ 169 de milioane de dolari atunci cand a plecat duminica. El a calificat fuga presedintelui Ghani drept o „tradare a patriei si a natiunii”, informeaza BBC.

‘Este o vorbă pe care ar trebui să o reținem: ‘Să nu îți fie frică de ceea ce ai făcut, ci de ceea ce se poate inventa despre tine.’ Voi face pasul de a mă da la o parte, nu în secunda următoare, ci în aceeași secundă. Sunt și alți colegi în PSD care pot să preia conducerea partidului. Pentru mine contează mai mult PSD decât să ocup eu funcția de președinte. Dacă mi se va face un dosar penal, nu am știință despre asta, în acel moment am plecat de la conducerea partidului. Mă voi lupta în justiție, dar nu pot să mut această luptă incorectă, să o transfer pe partid. Așa trebuie să facă orice lider.’, a spus Marcel Ciolacu, miercuri seară, la B1 TV.

Lumea trebuie să le dea talibanilor un răgaz să formeze un nou guvern în Afganistan şi ar putea descoperi astfel că ei au devenit mai rezonabili, a declarat miercuri la postul BBC şeful statului major al armatei britanice, generalul Nick Carter, conform Agerpres.

”Trebuie să avem răbdare, să ne păstrăm cumpătul şi să le dăm un răgaz să formeze un guvern şi să-şi arate intenţiile”, a declarat Nick Carter. ”S-ar putea ca aceşti talibani să fie diferiţi de talibanii pe care oamenii şi-i amintesc din anii ’90”, speră comandantul armatei britanice.

”Am putea să descoperim, dacă le dăm acest răgaz, că aceşti talibani sunt desigur mai rezonabili, dar în mod categoric trebuie să avem în vedere că ei nu sunt o organizaţie omogenă – talibanii sunt o grupare de figuri tribale disparate care vin de peste tot din Afganistanul rural”, a atras atenţia generalul britanic.

El a explicat în continuare că talibanii sunt de fapt ”ţărani” care au trăit conform aşa-numitului ”Paştunwali”, adică modul de viaţă tradiţional tribal şi codul de conduită al poporului paştun.

”Este foarte posibil să fie nişte talibani mai rezonabili. Şi mai puţin represivi. Şi într-adevăr, dacă privim la modul în care guvernează Kabulul în acest moment, există unele indicii că sunt mai rezonabili”, insistă generalul britanic.

Liderii mişcării talibane se vor prezenta pentru a fi văzuţi de toată lumea, a anunţat miercuri un oficial al mişcării islamiste, după ce aceştia au trăit mai mult ascunşi în ultimii 20 de ani. Tot miercuri, fostul preşedinte afgan Hamid Karzai se întâlneşte cu talibanii.

”Încet, treptat, lumea îi va vedea pe toţi liderii noştri, nu va exista nicio umbră a secretului”, a spus agenţiei Reuters acel oficial care însă a dorit să rămână anonim. El a mai menţionat că membrilor mişcării talibane li s-a ordonat să nu sărbătorească victoria după ce au preluat puterea la Kabul, iar civilii vor trebui să predea armele şi muniţiile.

Insurgenţii au organizat marţi prima lor conferinţă de presă în capitala cucerită în urma unei ofensive fulgerătoare în care trupele afgane au opus o slabă rezistenţă. Printre altele, ei au promis o amnistie generală, inclusiv pentru cei care au luptat împotriva lor, au garantat siguranţa ambasadelor străine şi s-au angajat să permită femeilor să muncească, dar respectând principiile islamului.

Miercuri, talibanii au reprimat în estul ţării, în oraşul Jalalabad, un protest în favoarea steagului tricolor afgan, manifestanţii opunându-se înlocuirii acestuia cu steagul alb inscripţionat cu declaraţia de credinţă islamică. Manifestaţii în favoarea drapelului afgan au avut loc şi în alte oraşe