Categorie: Analize

Franţa nu ar fi trebuit să fie surprinsă că Australia a anulat contractul de construcţie a submarinelor, întrucât de ani de zile au fost transmise, public şi oficial, preocupări majore privind întârzieri, depăşiri de costuri şi adecvarea comenzii, au declarat politicieni australieni, relatează marţi Reuters conform Agerpres.

Și România are un contract cu Franța, tot prin Naval Group, pentru construcția de corvete.După doi ani de la anunțarea oficială a câștigătorului programului de înzestrare „Corveta multifuncțională”, România și compania desemnată câștigătoare Naval Group nu au semnat încă contractul. 

Parisul şi-a rechemat ambasadorii de la Canberra şi Washington, afirmând că a fost complet luată prin surprindere de decizia Canberrei de a construi submarine nucleare printr-o cooperare cu SUA şi Regatul Unit, în loc să-şi respecte contractul cu Franţa pentru submarine pe motorină.

Totuşi încă din septembrie 2018, o comisie independentă de supervizare condusă de fostul secretar al forţelor navale americane Donald Winter a recomandat Australiei să caute alternative la submarinul francez şi a pus întrebarea dacă proiectul este în interesul ţării, relevă un raport public din 2020 al auditorului general.

Audierile din parlamentul australian şi informaţiile privind proiectul, evaluat mai întâi la 40 de miliarde de dolari şi apoi la 60 de miliarde de dolari, au arătat o serie de probleme chiar înainte de începerea construcţiei. În luna iunie, ministrul apărării a declarat în faţa parlamentului că sunt în curs de întocmire „planuri contigente”.

„Trebuie să fi avut ochii închişi să nu înţeleagă pericolul cu care se confruntă”, a declarat Rex Patrick, un senator independent din statul Australia de Sud, referindu-se la Franţa.

Contractul între Australia şi Naval Group, al cărui proprietar majoritar este guvernul francez, a fost semnat 16 luni mai târziu, în februarie 2019.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) anunţă că a fost înregistrat un dosar penal având ca obiect modalitatea de achiziţionare a dozelor de vaccinuri anti-COVID19, de la declanşarea pandemiei până în prezent. Urmărirea penală se face in rem, în acest moment, nicio persoană neavând calitatea de suspect sau inculpat.

„Pe rolul DNA a fost înregistrat un dosar penal având ca obiect modalitatea de achiziţionare a dozelor de vaccinuri anti-COVID19, de la declanşarea pandemiei până în prezent. Urmărirea penală se desfăşoară cu privire la faptă (“in rem”), respectiv abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. Prin urmare, în acest moment, nicio persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat”, a precizat, marţi, DNA.

Primăria condusă de Lucian Stanciu-Viziteu alocă o sumă record pentru sărbătorile de iarnă din acest an. Conform bugetului propus la rectificarea bugetară de luni, 20 septembrie, se solicită 1.52 milioane de lei pentru ornarea orașului și petrecerile de Crăciun și Revelion. Mai mult, celebrul brad de anul trecut, luat din Timișoara, și care ar fi urmat să fie folosit mai mulți ani pentru a aduce economie la buget, va fi înlocuit de unul nou, de 3 ori mai scump, scrie Ziar de Bacău.

Suma alocată în acest an, în plină pandemie, este de aproape 5 ori mai mare decât cea de anul trecut și depășește fondurile alocate din 2016 încoace. Astfel, acum 5 ani au fost alocați circa 250.000 de lei pentru sărbătorile de iarnă, în 2017 – 264.000 de lei, în 2018 – 963.000 de lei, în 2019 – 550.000 de lei, iar anul trecut, primăria condusă de Viziteu a cheltuit puțin peste 300.000 de lei pentru sărbători. 

Ieri, toate bursele importante au afișat indici „în roșu”, adică în scădere. Turbulențele piețelor provin de la dificultățile financiare prin care trece una din cele mai mari companii chineze din domeniul imobiliar și construcții, precum și din cauza tradiționalului joc „de-a șoarecele și pisica” pe care Congresul american îl face cu administrația de la Washington în materie de aprobare a creșterii plafonului de îndatorare, transmite RFI.

Evergrande, companie chineză cotată la Bursele din Hong Kong și Shanghai, este un mastodont din domeniile imobiliar și construcții, sectoare esențiale pentru creșterea economică din China. Cele două domenii au o contribuție de 13% la produsul intern brut al Chinei. Compania are 200.000 de angajați și un impact pe orizontală estimat la 3,8 milioane de salariați.

Ceea ce îngrijorează este că Evergrande are împrumuturi totale de 260 miliarde dolari. De aceea, unii comentatori cred că o cădere a companiei ar fi echivalentul unui Lehman Brothers chinezesc. Ceea ce poate părea ușor exagerat, dar, trebuie amintit că un eventual faliment ar avea un efect dur asupra băncilor chineze.

De altfel, autoritățile chineze au avertizat principalele bănci despre faptul că Evergrande, a doua companie cu profil imobiliar din China, nu își va putea achita datoria ajunsă la scadență la începutul acestei săptămâni. Creditorii sunt îngrijorați că firma își va declara starea de insolvență.

Există deja speculații că într-o astfel de situație, a încetării de plăți, statul chinez va salva compania. Problema este, de fapt, mai complicată, pentru că „dosarul Evergrande” poate deschide o temă sensibilă și anume aceea a companiilor chinezești supraîndatorate.

Dificultățile firmei numărul doi din domeniul imobiliar au început o dată cu schimbarea regulilor de către stat, care au impus ca o clădire să poată fi vândută doar când este efectiv construită. Firma a beneficiat din plin de vechiul sistem vânzând locuințe înainte de a le finaliza și reușind, în felul acesta, să se finanțeze. De altfel, compania are de terminat 1,4 milioane de locuințe în valoare totală de 170 miliarde euro.

Evergrande are de plătit săptămâna aceasta 84 milioane de dolari în contul unor produse financiare numite „management al averii”, care, de fapt, nu sunt nimic altceva decât niște obligațiuni corporatiste. Criza de lichidități a făcut ca firma să anunțe că, în locul banilor, creditorii pot primi cu discount o serie de proprietăți imobiliare, precum apartamente, spații de birouri, sau locuri de parcare.

Valoarea acțiunilor numărului doi din domeniul imobiliar din China a scăzut anul acesta cu 85%, iar agențiile de rating au retrogradat calificativul acordat firmei. Analiștii se tem însă de un efect de contagiune care poate apărea pe piețe și care ar putea declanșa o scădere generalizată.

De asemenea, impactul falimentului asupra economiei chineze ar fi major: firma datorează bani către 171 de bănci interne și 121 de instituții financiare. Compania, fondată de un miliardar chinez, are în derulare 1.200 de proiecte în 280 de orașe ale țării, printre care și un stadion futurist, care are ambiția de a fi cel cel mai mare din lume și care va costa 1,5 miliarde de dolari.

Spania a cerut luni Comisiei Europene să pună la punct orientări pentru a ajuta statele membre să reacţioneze în mod adecvat la creşterea preţurilor la electricitate fără a încălca regulile blocului comunitar şi, de asemenea, a sugerat că este nevoie de măsuri pentru a limita speculaţiile pe piaţa certificatelor de poluare, transmite Reuters conform Agerpres.

Preţurile europene de referinţă la gaze naturale au crescut cu aproximativ 250% în acest an, din cauza nivelului redus al stocurilor, cererii ridicate din Asia şi a întreruperilor, ceea ce a dus şi la creşterea costurilor angro la electricitate.

În Spania, preţurile angro la electricitate s-au triplat în acest an, ceea ce a dat naştere la acuzaţii reciproce între politicieni. Săptămâna trecută, Guvernul de la Madrid a decis plafonarea preţurilor şi limitarea profiturilor companiilor de electricitate.

Luni, ministrul spaniol al Economiei, Nadia Calvino, şi colega sa de la Mediu, Teresa Ribera, au trimis un document Comisiei Europene în care îşi prezintă punctele de vedere.

„Statele membre nu ar trebui să improvizeze măsuri ad-hoc de fiecare dată când piaţa nu funcţionează şi apoi să spere că Executivul comunitar nu va ridica obiecţii. Avem nevoie de urgenţă de un meniu de politici europene destinat să reacţioneze imediat la creşterile dramatice de preţuri”, se precizează în acest document.

Comisia Europeană a confirmat că a primit scrisoarea trimisă de cei doi miniştrii spanioli şi a anunţat că va răspunde la timp.

Printre propunerile Spaniei se numără restrângerea participării anumitor traderi la piaţa certificatelor de emisii din UE, avertizând că există riscul ca „speculaţia financiară mai degrabă decât factorii reali să fie de vină pentru creşterea prea rapidă a preţurilor”. De asemenea, oficialii spanioli cer înfiinţarea unei platforme europene centralizate pentru achiziţionarea de gaze naturale şi începere formării unor rezerve strategice de gaze naturale, pentru a contracara expunerea blocului la pieţele internaţionale fluctuante.

Săptămâna trecută, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a spus că Executivul comunitar este conştient de faptul că în statele membre că există discuţii cu privire la preţul la electricitate, adăugând că Bruxelles-ul monitorizează cu atenţie situaţia. „O piaţa europeană de electricitate funcţională şi bine integrată, continuarea investiţiilor în energiile regenerabile şi creşterea eficienţei energetice sunt cruciale pentru menţinerea preţurilor la energie la un nivel accesibil pentru toţi consumatorii”, a apreciat purtătorul de cuvânt. 

Polonia s-a angajat luni să menţină în funcţiune mina de cărbune Turow, în pofida unei amenzi de 500.000 de euro pe zi din partea Uniunii Europene, pentru nerespectarea unei decizii judecătoreşti anterioare de a opri activitatea acesteia, transmite Reuters conform news.ro.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene de la Luxemburg a impus amenda luni, la solicitatea Cehiei, care se află în conflict cu Polonia din cauza minei de suprafaţă Turow, aflată lângă graniţa dintre cele două ţări.

Amenda ar putea presa Varşovia să caute o soluţie cu Praga în discuţiile bilaterale care au început în iulie, legate de îmbunătăţiri tehnice şi măsuri de limitare a daunelor aduse nivelului apei, a zgomotului şi a poluării atmosferice.

Guvernul polonez a afirmat că amenda impusă luni de instanţa europeană subminează discuţiile respective şi a subliniat că mina Turow, care este o sursă majoră de locuri de muncă li de electricitate pentru regiune, îşi va continua activitatea.

Un fost procuror slovac de rang înalt a fost condamnat luni la 14 ani de închisoare pentru corupţie, transmite marţi dpa conform Agerpres.

Timp de foarte mulţi ani, Dusan Kovacik a ocupat funcţia de procuror special al Slovaciei, cel mai important procuror în cazurile de corupţie şi criminalitate organizată.

Cazurile din această categorie sunt gestionate de instanţa specială din Pezinok, în apropiere de Bratislava. Această instanţă l-a găsit vinovat pe fostul procuror de luare de mită, primită pentru a-i ajuta pe membri ai organizaţiilor mafiote să evite închisoarea.

Verdictul nu este încă definitiv. Avocatul fostului procuror a declarat luni seară că a depus recurs.

După arestarea inculpatului, în octombrie 2020, subiectul a stârnit dezbateri politice în societatea slovacă.

România este în top trei eu­ro­pean la creşterea de ani­male, însă acestea sunt tri­mise la export vii în cele mai multe cazuri, iar acest lu­cru limitează atât capacitatea de proce­sare de pe plan local cât şi vizibilitatea acestora. Dacă în Germania pot fi cum­pă­rate mezeluri realizate de producători ma­ghiari în Ungaria, cele româneşti nu sunt prezente, scrie Ziarul Financiar.

„Există potenţial pe piaţa alimentară şi po­tenţial local, în România, în rândul pro­duselor procesate aici. Trebuie să atragem companii şi capital internaţional sau local în procesare. De aici sunt exportate mult prea multe produse neprocesate sub formă de materie primă, iar acestea ar trebui produse local şi după aceea să meargă la export. Dar este nevoie de o strategie pen­tru a realiza acest lucru. Avem agricultură aici, dar tre­bu­ie îmbunătăţit întreg lanţul ver­tical“, a spus Sebastian Metz, director general şi membru în Consiliul Director al Camerei de Comerţ Româno-Germane AHK România.

În opinia lui tocmai pentru că retailul românesc este dominat de mari lanţuri germane precum Lidl, Kaufland sau Metro, acestea ar putea reprezenta poarta de intrare a produselor româneşti spre Europa de Vest şi Germania. „Sunt produse ro­mâneşti în supermar­ke­turile din Germa­nia, dar nu la scară prea ma­re. Ţine de dialogul cu marile lanţuri de re­tail pentru a exporta spre Germania. Aici în România avem mari lanţuri de retail din Ger­mania iar acestea pot facilita in­trarea pro­duselor româneşti pe piaţa ger­mană. Produ­sele româneşti trebuie pro­mo­vate în ca­drul târgurilor internaţio­nale, spre exem­plu. Eu aici apreciez produsele româneşti şi sunt unele foarte competitive, dar pe piaţa inter­naţională sunt alte reguli care trebuie respectate cu privire la cantitate, design, disponibilitate în cursul anului“, a subliniat Sebastian Metz.

Planurile autorităţilor de la Beijing vizând redistribuirea avuţiei ameninţă să frâneze industria europeană a produselor de lux, astfel că mulţi investitori sunt reticenţi la ideea de a cumpăra acţiuni la firmele din acest sector chiar şi după o scădere semnificativă înregistrată în luna august, transmite Reuters conform Agerpres.

Cererea pentru produse de lux în cea mai populată ţară a lumii a fost principalul motor de creştere pentru sectorul luxului, fiind responsabilă pentru o treime din vânzările înregistrate de producătorii europeni de produse de lux în 2019 şi 28% în 2020, susţin analiştii băncii elveţiene UBS.

Luna trecută, valoarea companiilor din acest sector, din care fac parte nume precum Louis Vuitton , Burberry sau Gucci, s-a diminuat cu aproximativ 120 de miliarde de dolari în doar două zile, după ce preşedintele Chinei, Xi Jinping şi-a anunţat planurile pentru „prosperitate comună”.

Mai mulţi analişti au utilizat această scădere pentru a recomanda investitorilor să mizeze pe o revenire a acţiunilor companiilor din sectorul luxului, într-un mod similar celui de după pandemia de COVID-19, când cotaţiile au crescut cu 140% începând din luna martie 2020 şi până la vârful înregistrat în data de 12 august 2021.

Însă, cele mai recente date economice din China precum şi problemele înregistrate de-a lungul lanţurilor de aprovizionare au pus capăt revenirii cotaţiilor de la minimele din luna august, declanşând o a doua vânzare masivă de titluri. Potrivit analiştilor de la UBS, în doar o lună valoarea acţiunilor din sectorul luxului a scăzut cu aproape 30 de puncte procentuale, până la 74% din vârful înregistrat în luna august.

Creşterea preţurilor gazelor naturale pe plan global, precum şi o iarnă mai rece în Europa şi Asia, ar putea duce la majorarea cererii pentru petrol, astfel încât cotaţia barilului de ţiţei Brent ar putea ajunge la 80 de dolari în trimestrul patru din 2021, au avertizat luni analiştii de la Goldman Sachs, transmite Reuters conform Agerpres.

Pe plan mondial, creşterea preţurilor la energie şi gaze a sporit temerile că în această iarnă facturile la energie vor fi ridicate şi ar putea exista un deficit de aprovizionare.

O iarnă mai rece ar putea duce la majorarea cererii de petrol cu 900.000 barili pe zi (bpd). „Înăsprirea furnizării globale de gaze va afecta iarna aceasta piaţa petrolului”, estimează analiştii.

Pentru o cotaţie a barilului de ţiţei Brent de peste 80 de dolari, la hub-ul de gaze TTF din Olanda preţurile spot ar trebui să depăşească 23,5 dolari pentru un milion BTU (unitate termală – echivalentul arderii a 2,83 metri cubi de gaze naturale – n.r.). În prezent preţurile sunt la 24 dolari/mmBtu.

Luni, cotaţia barilului de ţiţei Brent se tranzacţiona la 74,29 dolari.

La hub-ul de gaze TTF din Olanda, preţurile spot s-au triplat de la începutul anului, ajungând la un nivel record. Creşterea preţurilor la energie a dus costurile la electricitate în Europa la cel mai ridicat nivel din ultimii ani şi este puţin probabil ca situaţia să se schimbe până la finele anului, ceea ce înseamnă facturi mari cu încălzirea la iarnă pentru consumatori.