Categorie: ALEGERI 2020

Liderii Coaliției de guvernare au decis schimbarea din funcție a lui Florin Mitulețu-Buică, președintele Autorității Electorale Permanente. Discuția a avut loc marți în biroul lui Ludovic Orban.

Surse din Coaliția de guvernare au declarat pentru Europa Liberă că este doar o chestiune de timp până la înlocuirea președintelui AEP.

„Decizia este luată la nivelul președinților PNL, USR-PLUS și UDMR, trebuie stabilită procedura”, au precizat sursele citate. Florin Mitulețu-Buică a devenit șeful Autorității în 2019, fiind susținut de majoritatea din jurul PSD. Mandatul său este de opt ani.

Liderii Coaliției de guvernare le-au cerut colegilor juriști să facă o analiză până luni. În urma ei, majoritatea parlamentară trebuie să știe dacă președintele AEP poate să fie schimbat pe actuala lege sau este nevoie de o modificare legislativă.

Prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan critică ceea ce numește comportamentele „de tip Adrian Năstase” la unii lideri din coaliţia de guvernare, pe care nu îi nominalizează însă. Întrebat dacă se referă la Dan Barna și la momentul ochelarilor scăpaţi de la pupitru în Parlament, liderul PNL a răspuns: „(…) E important să nu sfidezi pe nimeni şi să nu te porţi arogant în faţa nimănui, pentru că gesturile mici trădează comportamentele şi caracterele în momentele-cheie”.
Sâmbătă seară, într-o intervenţie la Antena 3, Rareş Bogdan a vorbit despre comportamente de tip Adrian Năstase la unii lideri din coaliţia de guvernare, „care nu sunt liberali” și pe care nu i-a nominalizat.

• „Sunt anumite gesturi care trădează un anumit comportament. Noi timp de şapte ani am acuzat aroganţa lui Victor (Ponta), comportamentul abuziv al lui Liviu Dragnea, al lui Mihai Tudose şi al altora.
• Nu cred că e normal, după 7 ani de opoziţie agresivă, susţinuţi de oameni în stradă, (…) cu o presă de multe ori prietenoasă, să avem, unii dintre noi, un comportament care să semene cu comportamentul lui Adrian Năstase”, a susținut Rareș Bogdan.

Întrebat la cine anume se referă, el nu a vrut să dea nume: „(…) Repet, acel comportament nu îi aparține lui Florin Cîţu, Klaus Iohannis sau Rareş Bogdan, ci altora din coaliţie. Nu vreau să dau nume, dar dacă vă uitaţi la faptele săptămânii s-ar putea să găsiţi anumite gesturi…”. Chestionat dacă se referă la Dan Barna și la mometul ochelarilor scăpați de la pupitru în Parlament, liderul PNL nu a negat: „(…) E important să nu sfidezi pe nimeni şi să nu te porţi arogant în faţa nimănui, pentru că gesturile mici trădează comportamentele şi caracterele în momentele-cheie”.

Am început dezbaterea bugetului de stat pe anul 2021, în comisiile reunite pentru buget, finanţe şi bănci. Le-am solicitat colegilor de la opoziție, în urma discursului fals pe care îl au, să purtăm dezbaterile pe baza cifrelor oficiale, provenite din surse credibile, a afirmat pe facebook deputatul PNL de Giurgiu, Gabriela Horga.

CE SUSȚINE GABRIELA HORGA:

Anul trecut, România a avut o contracție economică de doar 3,9%, față de media europeană care era de 4,6%. Două trimestre la rând, România a avut creștere economică, am evitat, astfel, recesiunea tehnică.

În trimestrul IV al anului trecut, România a avut cea mai mare creștere din Uniunea Europeană.Sunt state, precum Spania, care au avut contracție economică de peste 11% în trimestrul IV al anului 2020. Acestea sunt cifrele, acestea sunt faptele de la care pornim:

În anul 2020, pensiile au crescut cu 14%, iar alocațiile au înregistrat creșteri cu 16% și, respectiv cu 19%. Deci, cheltuielile cu asistența socială au crescut în bugetul anului 2021 pentru că aceste creșteri au intrat în plată.

Venitul mediu a crescut anul trecut, inflația a scăzut, pensiile au crescut și alocațiile au fost mărite în două rânduri.

Deși ne-am confruntat cu o criză economică globală, Guvernul PNL a rambursat TVA cu 3 miliarde de lei în plus, față de guvernele PSD din 2019, când nu era criză economică. De asemenea, au fost rambursate concedii medicale din anii anteriori.

27.000 de IMM-uri au accesat credite cu garanția statului, în valoare de 17 miliarde de lei, prin programele de garantare, anul acesta plafoanele de garantare de către stat sunt de 28 miliarde lei. 1,4 români au beneficiat de șomaj tehnic în timpul pandemiei, iar la întoarcerea la locul de muncă, timp de 3 luni, statul a decontat 41,5% la plata salariilor. Măsurile continuă și anul acesta. Cifrele din buget arată asta. Am explicat prin cifre de ce acest buget nu este un buget al austerității cum spun lozincile PSD.

Cheltuielile cu investițiile sunt la un nivel record. Prin proiectul pe buget pe anul 2021, cheltuielile de investiții sunt preconizate la 61,4 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 5,5% in PIB, mai mari cu 8,3 miliarde de lei față de anul 2020, când au fost de 53 de miliarde de lei, de asemenea, un nivel record. În timpul guvernelor PSD, investițiile erau sub 40 de miliarde de lei, însă nici acestea nu se făceau. La rectificările bugetare se luau banii de la investiții și se duceau în consum. Sublinez, acest buget este unul pentru dezvoltare, nicidecum unul al austerității!

Copreşedintele USR PLUS Dacian Cioloş a declarat că înţelege punctul de vedere al UDMR, care susţine eliminarea tuturor pensiilor speciale, dar a apreciat că este de preferat ca într-o primă etapă această măsură să fie luată doar în ceea ce priveşte pensiile parlamentarilor şi primarilor, astfel încât să nu existe riscul atacării unui proiect mai amplu la Curtea Constituţională.

Precizările au venit în contextul în care vicepremierul Kelemen Hunor a menţionat miercuri că UDMR doreşte eliminarea tuturor pensiilor speciale, nu doar pentru o categorie de salariaţi.

„Eu am înţeles argumentul din punctul lui de vedere, că trebuie să scăpăm de toate pensiile speciale, dar trebuie făcute etapă cu etapă, atunci când se poate. Noi nu mai putem acum aştepta. Dacă punem acum un proiect de lege prin care eliminăm toate pensiile speciale, ne trezim că o bucăţică dintre cei care acum au astfel de pensii atacă la CCR tot proiectul şi pică tot proiectul, pentru că ei pot să găsească un argument pe care noi nu l-am analizat suficient. Asta numesc eu populism, când spui că o faci doar de dragul de a o face şi de ochii lumii, dar de fapt tu ştii că acolo pot să apară chichiţe, care fac că decizia respectivă pică. Asta, pe parlamentari şi pe primari, nu există niciun argument juridic sau nimic atacabil”, a spus Cioloş, la Prima TV.

El a estimat că până la Paşti ar putea fi eliminate pensiile speciale ale parlamentarilor şi primarilor, arătând că este o măsură susţinută atât de USR PLUS, cât şi de PNL.

Un alt membru USR şi-a anunţat demisia, Ilinca Macarie, membru fondator al Uniunii Salvaţi Bucureştiul şi consilier local în Sectorul 1. Macarie a afirmat că a avut ”aşteptări nerealiste”. ”Nu mai am nimic în comun cu oamenii care conduc acum USR-ul, nici ca viziune, nici ca sistem de valori” a scris Macarie pe Facebook conform news.ro.

”În sfârşit. Am demisionat din USR. Luasem hotărârea de mult, dar tot nu am apucat să oficializez decizia. Poate pentru că deja mă simţeam aşa de străină de această formaţiune politică, că mi se părea irelevant. (…) E clar, nu, de ce plec? Nu mai am ce face aici. Sunt membru fondator USB şi m-am băgat în politică pentru ca voiam să fac ceva concret şi ştiam ce vreau să fac. Ştiam că pot face, numai să fiu lăsată. Nu mai am nimic în comun cu oamenii care conduc acum USR-ul, nici ca viziune, nici ca sistem de valori (episodul Odăi a pus capac). Dar nu regret că am fost parte din această poveste. Cred că am avut aşteptări nerealiste”, a scris Ilinca Macarie pe Facebook. 

Presa salajeana relateaza ca USR+ (adica Ciolos) santajeaza partenerii de coalitie pentru ca un om de-al lor sa fie numit prefect al judetului Salaj. O asemenea numire ar fi o sfidare a salajenilor, in contextul in care USR+ s-a clasat la parlamentare pe locul patru in judet. In mod evident, salajenii nu vor sa fie reprezentati si, cu atat mai mult, condusi de neormarxisti.

Mai mult, USR+ este o coalitie de partide ce sustin pe fata eradicarea statelor nationale suverane si transformarea UE intr-o federatie compusa nu din „natiuni” ci din „popoare”, asa cum era si URSS. In contextul in care judetul Salaj a fost casa unor mari oameni politici ce au luptat pentru drepturile si recunoasterea natiunii romane (de ex: Simion Barnutiu, Iuliu Maniu, Gheorghe Pop de Basesti etc), pretentiile unui partid neomarxist, vadit anti-national, de a-si pune prefect in Salaj este atat o sfidare la adresa traditiei si istoriei acestui judet, cat si o jignire adusa memoriei marilor inaintasi. Nu in ultimul rand, USR+ este un partid ateu neomarxist radical, care pe fata sfideaza natura si valorile crestine. Asemenea comunistilor si fascistilor, USR+ nu accepta opinii contrare nici macar in interior, toti nealiniatii fiind exclusi. Bunaoara, recent, USR+ si-a exclus un viceprimar care a dat like la o postare a primarului ce era de la alt partid. De asemenea, Ciolos s-a laudat de la Bruxelles ca a dat afara din grupul Renew din Parlamentul European un europarlamentar din Lituania care nu a fost de acord cu agenda radicala homosexuala.PNTCD Salaj denunta aceasta incercare de confiscarea a judetului si de distrugere a valorilor sale traditionale de catre neomarxisti si solicita public Premierului Citu sa nu numeasca un prefect de la USR+ in Salaj.

Europarlamentar Cristian Terhes

Presedinte PNTCD Salaj

”Este o dezbatere internă pe care PNL o are. În opinia mea, Ludovic Orban are două sau trei mari merite. Unul că a stabilizat partidul ăsta în 2017, când era într-un oarecare dezechilibru, doi că a reuşit să încheie Guvernul Dăncilă, că a reuşit să dea jos Guvernul Dăncilă – ne gândim cum ar fi fost România în criză sanitară cu Guvern PSD – şi trei – că a contribuit decisiv ca Bucureştiul să aibă un primar de dreapta. Acestea sunt meritele pe care Ludovic Orban le are. Am un mare respect pentru el”, a declarat Nicuşor Dan, la Digi 24, luni seară.

”Eu am o relaţie foarte corectă, am făcut o campanie electorală împreună cu PNL, am o relaţie foarte bună cu oamenii din acest partid, în special cu organizaţia PNL Bucureşti, cu consilierii generali cu care sunt în contact. Lucrul ăsta nu o să se schimbe”, a mai declarat Nicuşor Dan.

Fostul premier Viorica Dăncilă îşi va lansa o „carte-interviu” în care vorbeşte despre „provocările perioadei” în care a fost şef al Executivului.

„Pentru a răspunde curiozităţii prietenilor şi neprietenilor, confirm faptul că foarte curând va avea loc lansarea unei cărţi-interviu, pe care am realizat-o în colaborare cu jurnalista Marga Niţu. Am vorbit despre multe dintre provocările perioadei în care am fost prim-ministru, inclusiv despre relaţia cu Liviu Dragnea, dar şi despre campaniile electorale din 2019 şi colaborarea cu cei care astăzi conduc PSD”, a scris Dăncilă, luni, pe pagina sa de Facebook.

PSD va prezenta în Parlament un proiect de buget paralel, astfel încât oamenii să vadă ”minciuna Guvernului Cîţu”, a scris, joi, pe pagina de Facebook, deputatul PSD de Neamţ Oana Bulai.

Parlamentarul susţine că actualul Guvern caută tot felul de scuze pentru a nu majora veniturile românilor.

„Împreună cu colegii mei din PSD vom arăta că, având venituri bugetare şi deficit bugetar comparabile cu cele din bugetul Guvernului Cîţu, este posibilă acordarea majorărilor de venituri pentru populaţie. În primul rând, cei de la guvernare trebuie să ştie cum să administreze corect banii românilor şi să termine cu plătit poliţe către clientela de partid. În al doilea rând, probabil lucrul esenţial, este aceea de a avea o guvernare competentă, ceea ce Guvernul Iohannis 2 nu e deloc. În al treilea, lucrul care trebuie să fie îndeplinit este acela ca cei care se află la guvernare să îşi propună, cu adevărat, să crească nivelul de trai şi veniturile populaţiei. Guvernul coaliţiei Iohannis a reuşit ca într-un an de zile să risipească toţi banii pe care i-a împrumutat şi pe care Guvernul PSD i-a lăsat. Au dovedit că nu sunt capabili să vină cu soluţii, ci sunt capabili doar să se certe între ei”, a declarat Oana Bulai.

Senatorul PSD de Giurgiu Robert Cazanciuc a declarat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, că începutul de an va fi sub semnul conflictului social, pentru că a fost „încropită” o coaliţie de guvernare fără să se ţină cont de votul românilor.

”Aşa cum am anticipat şi la finalul anului trecut, începutul de an va fi sub semnul conflictului social. Atunci când încropeşti o coaliţie care să guverneze fără să ţii cont de votul în ansamblu, evident că apar conflicte sociale. Dacă preşedintele Iohannis ar fi ţinut cont de votul românilor şi ar fi oferit mandatul PSD de a forma un guvern, probabil am fi evitat acele conflicte care astăzi aduc oamenii în stradă, pentru că priorităţile unei coaliţii în jurul PSD ar fi fost cu siguranţă altele, nu de a trage la sorţi, pentru că am ajuns acum să tragem la sorţi funcţiile de conducere”, a afirmat senatorul.

Cazanciuc a spus că i s-a părut „interesant” faptul că primele proteste din acest an nu au avut legătură cu mărirea salariilor, ci cu domeniul educaţiei.

„Ceea ce mi s-a părut interesant este că nu suntem pierduţi noi, ca popor, pentru că primele proteste pe anul acesta nu au fost cele legate de mărirea salariilor, ci de educaţie. M-a umplut de bucurie cumva faptul că oamenii au ieşit în stradă să-şi apere profesorii care sunt astăzi abuzaţi, împinşi din şcolile în care au predat ani de zile, fără niciun fel de explicaţie. Oamenii vor să-şi apere dascălii, ceea ce mi s-a apărut fabulos pentru noi, ca naţie. Au ieşit în stradă poliţiştii, au ieşit în stradă medicii, o să iasă în stradă toate categoriile sociale care au crezut în lege. Astăzi Curtea Constituţională a declarat constituţională majorarea cu 40% a pensiilor. (…) Această coaliţie merge înainte păstorindu- şi interesele politice fără legătură cu dorinţele românilor”, a susţinut parlamentarul.

El a mai menţionat printre nemulţumirile românilor care, în opinia sa, vor duce în acest an la conflicte sociale faptul că nu se respectă legea care prevedea creşterea salariilor bugetarilor, „explozia” preţurilor la combustibil, condiţiile achiziţiei de locuinţe de către tineri şi lipsa sprijinului pentru fermieri.